480 matches
-
textele care vor duce la separarea oficială a Bisericii de stat. Separarea Ofensiva republicanilor s-a concentrat În trei direcții principale: supunerea Bisericilor față de dreptul comun, dispersarea congregațiilor religioase și laicizarea școlii. În ceea ce privește primul obiectiv, acesta a fost atins progresiv. Seminariștii au fost obligați să satisfacă și ei stagiul militar (1889), a fost suprimată obligația repausului duminical, spitalele și așezămintele de binefacere au trecut sub control civil, s-a decretat suprimarea rugăciunilor publice (1884). Reinstaurarea divorțului, desființarea funcției de preot militar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alta de apartenența socială. De o parte erau gimnaziștii, „în cea mai mare parte copii ai claselor privilegiate și pentru care învățătura deschidea toate perspectivele“, care „pierduseră conștiința legăturii lor etnice cu masele țărănimii“ (2, 182); pe de alta erau seminariștii, „băieți de popă și dascăli de țară, condamnați să rămînă în «tagma duhovniceasc㻓, care, „crescuți și trăiți în mediul satelor, se simțeau mai moldoveni“ (2, 182). „Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu <footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
acestea, care rezultă din mulțimea de limbi, stau în cale progresului“ (2, 190). Ca atare, noua societate, pe care o visau revoluționarii, „nu poate fi dar clădită mai liberă și mai fericită decît pe o temelie anațională“(2, 185). Argumentele seminariștilor nu erau de neglijat. „Civilizația omenească nu poate fi asimilată de un popor decît în forma culturii sale proprii, [afirma seminarisul Giurilă] altfel ea rămîne ca o bibliotecă cu cărți frumoase de la care cheile s-au pierdut“(2, 186). Corectă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
identifica Alecu Floareș la aplicarea măsurior în discuție: apariția hotărârii în preajma deschiderii anului școlar a dus la aglomerarea disciplinelor din acest domeniu la anii mari în același semestru; ponderea seminariilor trebuie să fie mai mare, dar seminariile depind de calitatea seminaristului; la școli, cadrele didactice nu sunt de specialitate și primesc în completarea normelor ore de acest gen - ceea ce duce la o calitate scăzută; în domeniul cercetării nu există un volum de succes al cercetătorilor de la Iași, pentru că nu există un
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a părut că sunt cafenele, am înțeles că la Tbilisi nu se servește cafea, ci numai ceai și cvas. Am renunțat deci și ne-am întors în camerele noastre din hotel, asimilând primele noastre experiențe în orașul unde a fost seminarist Iosif Visarionovici Stalin. Primul eșec suferit cu ocazia plimbării noastre pe urmele cafelei la Tbilisi nu a fost singurul amănunt interesant din escapada gruzină. De această dată vreau doar să povestesc cum am reușit să oblig autoritățile sovietice să revină
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
învățăcei", în fața comisiei, a auditoriului militar din Suceava și a directorului Direcției bunurilor statului din Sfântul Ilie141. Scrisoarea din 11/22 ianuarie 1788 a episcopului Dosoftei Herescul adresată lui Daniil Vlahovici, învățătorul Școlii Clericale din Suceava, atestă prezența a 16 seminariști în trei clase. Dintre aceștia, cei aflați în "clasa de mijloc" și "cei care sunt în clasul al triile, au să mai rămâie în școală pe o vreme, să învețe până vor săvârși învățătură", iar "cei ce se socotesc că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
împotriva lui Balș, rezultă că, și atunci, în conducerea Consistoriului Episcopiei Bucovinei domnea corupția. Episcopul Daniil Vlahovici și mulți din sfetnicii consistoriali făceau un adevărat comerț cu demnitățile și posturile bisericești, vânzând funcțiile de egumen, asesor consistorial, paroh, iar promovarea seminariștilor în Școala clericală se făcea fără a ține seama de cunoștințele și meritele candidaților 218. În fața unor asemenea practici, căpitanul Bucovinei, Vasile Balș, care, încă din memoriul său din anul 1780 denunța cumpărarea posturilor în biserica ortodoxă, ca o practică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Clopotele bisericii din Pesac, băteau rar și adânc... băteau tulburător de adânc... Preoții cădelnițau privind spre Cer... mirosul de tămâie și feștilă arsă plutea în aer, lumânările sfârâiau spulberând, în răstimpuri, steluțe galbene. Un sobor de preoți și corul elevilor seminariști, au săvârșit Sfânta Liturghie într-o solemnitate de o gravitate și măreție, cum n-a mai fost vreo dată la biserica din Pesac. „...Ca la catedrala din Temiș-Var..!”, spuneau sătenii, cu adâncă admirație pentru refugiații moldoveni. Biserica devenise neîncăpătoare. Oameni
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
miazăzi... Semn, că a venit toamna. În anul acela, toamna se prevestea lungă și frumoasă. Seară de vară, seară caldă și senină. Cerul era plin de stele. Forfota zilei în sat s-a potolit. Noaptea cuprindea încet-încet... tot înconjurul. Elevii seminariști stăteau în jurul focului... Focul pâlpâia în fum, și din când în când, împroșca văpăi într-o ploaie de scântei dănțuitoare. Toți tac... și, tac apăsați de tristețe și îngrijorare... Știrile de pe frontul de la Iași îi îngrijorează mult. Se uită adânc
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să poată schimba o vorbă. Groaza bătea, parca, la ușă, se pregătea să intre...O așteptau să-i strivească... Tăcerea era atât de deasă, încât își auzeau gândurile umblându-le prin minte. În seara aceea de 20 august, în jurul focului, seminariștii au fost mai triști și mai tăcuți ca niciodată.. „Vin rușii !..vin rușii!”, se șoptea pretutindeni. Trecuseră șase luni, de când au fugit din calea lor. „Vin rușii...vin rușii!”, erau cei din cauza cărora fugiseră. Dar, dușmanul nu venea încă...zvonurile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și ceilalți... „De-ar fi Moldova-n deal la cruce, De trei ori pe zi m-aș duce. Dar Moldova-i prea departe, Nu poți merge fără carte. Cartea n-are cine-o face, Că primaru’ nostru zace...” Cântau elevii seminariști, în seara aceea, cu tânguire în glas de cocoare...cântau răscolitor, cântau sfâșietor de jalnic...Cântul lor înălțându se unduios spre cer ca o rugăciune. Dar gândul tiranic nu-i lăsa... „rușii au rupt frontul la Iași..” „... Să cântăm pentru
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
au rupt frontul la Iași..” „... Să cântăm pentru Moldova !.. Să cântăm pentru cei rămași..!”, se îndemnau ei, doar din priviri. „De-ar fi Moldova-n deal la cruce, De trei ori pe zi m-aș duce...” Ca o rugăciune, cântau seminariștii din tot sufletul. Durerea și tristețea le sfâșiau pieptul. „De-ar fi Moldova-n deal la cruce...” Unii cu capul rezemat în palme, covârșiți de durere, plâng... plâng cu lacrimi rare, pătimașe, care-ți violentează sufletul cu gândul la Moldova
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
durerea. Sunetele continuau să picure, abia auzite, stropi de tristeți sfâșietoare. Nu există ceva mai înălțător decât muzica... E ca și cum Dumnezeu ar coborâ pe pământ... E purtătoarea tuturor patimilor, cuprinde binele și răul, bucuria și nefericirea... dar, mai ales nefericirea. Seminariștii își cântau, în seara aceea... nefericirea lor. Numai omul în suferință și chinuri lăuntrice o pricepe. Glasul lor cald se înălța tot mai grav, ca o rugăciune, cu modulații ca un suspin, spre înaltul slăvii. Au tăcut... Acordurile dumnezeiești s-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
deodată, aducând gerul. Vântul se mai potolise, dar gerul îți crăpa obrajii. Se intra într-o iarnă deosebit de geroasă și aspră, „cum n-au mai fost multe”, cum spuneau sătenii. Au sosit și sărbătorile de iarnă... Cu colindele Crăciunului, corul seminariștilor, câți mai rămaseseră, după ce o parte au plecat să și caute familiile , i-au emoționat până la lacrimi.. pe săteni. Dar, marea surpriză... a urmat în noaptea de Anul Nou, când am pregătit „urătura”, buhaiul, harapnicele, toba, clopoțeii... așa ca la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
înfiorați ceea ce nu mai auziseră în viața lor. Da’ zâceți-i cântecu’ cela fain cu „Moldova..”, că tare ne place..!, și, într-adevăr, le mergea la inimă. Și, cum să refuzi niște gazde atât de primitoare. Cu glasul tremurat de dor, seminariștii, coriști de meserie, cu sufletul înmuiat de durere și dor de Moldova, au cântat mai înduioșător ca niciodată.. „De-ar fi Moldova-n deal la cruce, De trei ori pe zi m-aș duce...” Cântau seminariștii nefericirea lor, cântul lor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
glasul tremurat de dor, seminariștii, coriști de meserie, cu sufletul înmuiat de durere și dor de Moldova, au cântat mai înduioșător ca niciodată.. „De-ar fi Moldova-n deal la cruce, De trei ori pe zi m-aș duce...” Cântau seminariștii nefericirea lor, cântul lor era plânsul inimii omenești pe care o sfâșie durerea... Glasul lor cald se înălța tot mai grav, ca o rugăciune către slăvi... cu gândul la Moldova, la cei rămași acolo... Țăranii pătrunși în suflet, abia își
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
frumoasă și caldă. Mica gară, posomorâtă și singuratică de la marginea satului, străjuită de trei salcâmi bătrâni, gemea de lume. Mulțimea de bărbați, femei, bătrâni și copii, înghesuită pe peronul devenit neîncăpător... întreg satul, venise să-i petrecă pe refugiați.. pe seminariști.. cei care cu cântul lor, au făcut ca pentru o clipă, măcar, Dumnezeu să coboare pe pământul satului lor... Cheferistul cu chipiu roșu, a dat semnalul... Un șuierat prelung și, locomotiva pufni de câteva ori înecând cu un nor de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
reviste” de comedie... „...Unde-i Iașul, frățioare, Iașul cel de altădată Plin de râsete, de soare.. și cu faima-i mult cântată ?!.. Unde-s vremurile cele, vremuri parcă de poveste...”. Acel Iași... nu mai exista .. Pribegia a luat sfârșit... Elevii seminariști s-au întors la școala lor... una din marile clădiri, din orașul în ruină, ocrotită de Dumnezeu, care pe timpul marelui refugiu a slujit ca spital. Grămezi de feșe, bandaje si pansamente în două cu sânge, și, îmbibate în formol... făceau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ciopârțite, fără brațe si fără picioare, cu plămânii și măruntaiele străpunse, cu șira spinării paralizată... Și, iarăși te întrebi... câtă suferință a încăput între aceste ziduri... te cuprinde gândul acelei nebunii al acelui nou război.. și te întrebi... „.. de ce... de ce.. ?!”... Seminariștii se gândeau la școala lor... și speranțele lor care păreau iremediabil năruite.. Trebuia luat totul de la capăt. Prea multe rămâneri în urmă erau... de recuperat. Dar, nimeni nu se tânguia... nimeni nu dispera. „Eh !.. Așa a vrut Dumnezeu..!”, își zic
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în strigăte asurzitoare, pe tot întinsul și latul țării. Asistam cu toții, la dărâmarea societății și neamului românesc. Vremurile se înverșunau din ce în ce, și, pentru un om lucid, realitatea era cu totul alta decât cea descrisă în comunicatele oficiale. ... Seminariștii s-au întors din vacanța de iarnă, plini de surprize... Abia așteptau să se înnopteze, și, în dormitor odată cu „stingerea”, să înceapă povestirile. În marea lor majoritate, erau din nordul Moldovei, din munții Stânișoarei, Neamțului și Bistriței... de prin satele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
alătură lui Baltă. „ - De unde știi, „Părinte”, cântecul ăsta ?!” îl întrebară mai mulți deodată. Toți camarazii i se adresau cu... „Părinte”, pentru că purta în buzunarul de la piept „Biblia”.. și, din care le mai citea câte o rugăciune. După o vreme, fostul seminarist oftă, și cu vorbă rară și molcomă, așa cum îi era felul... le povesti amintiri din marele refugiu, în Banat,.. unde, de acolo de departe, își ogoiau răscolirile sufletești și apăsarea dorului de casă... de școală... de Moldova.. de Moldova, cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
îi luă în brațe, pe rând, și-i strânse la piept îndelung, sărutându-i pe frunte... „Sărmani prieteni... dormiți în pace !.. V-ați făcut datoria..!”. Obrazul îi era scăldat de lacrimi. Se ridică și se mai uită o dată la fostul seminarist, murmurând... „De-ar fi Moldova’n deal la cruce... „Părinte” ! De-ar fi..!”, și trecu într-un hohot înăbușit. Pe Baltă nu l-a văzut nimeni vreodată plângând. Se închinară toți... gândul purtându-i la Neagu filologul, primul lor camarad
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu tremur de inimă. Apoi, toți ne-am retras din sala de mese, în tacere, spre clase, într-o tăcere greu de înfățișat în cuvinte. Trăiam ultimele clipe în clasele noastre. Dacă în marele refugiu, de acolo din Banat, elevii seminariști, și-au putut înălța sufletul, cu gândul la școala lor cântând... „De-ar fi Moldova’n deal la cruce..”, în așteptarea reîntoarcerii acasă, acum, murind orice speranță... ce le-a mai rămas !.. Și, astfel, primul seminar de preoți, din țară
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ia mai întâi mințile..!”, așa zice o vorbă veche... și, scârbit de spectacolul stradal, se pierdu în mulțime. Ascultam vacarmul din Piață.. și,trăiam ciudata senzație, că se aducea ofrandă, prin cântare de biruință, „marei reforme”... a izgonirii noastre.. Elevii seminariști au privit în față realitatea brutală, rea și dușmănoasă. Reforma învățământului nu se limita, doar, la desființarea unei școli de prestigiu.. ea însemna distrugerea unui sistem de învățământ, ajuns printre cele mai bune din Europa. Eram martori la prăbușirea unei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
S-a desființat un liceu... S-a dărâmat un sistem de învățământ... S-a desființat o ordine... o lume..”. „Vechiul”,. după una din „poruncile” comuniste, trebuia înlăturat.. Și, a fost. Zidurile reci, ale fostului palat Sturzesc, încălzite de trupurile elevilor seminariști, le-am regăsit și mai reci. „Ce-au făcut comuniștii, ce-au făcut..!”. Simțeam că mi se taie genunchii. Trecutul mi se părea pierdut undeva în ceață, ca un vis de care nu-ți mai amintești, decât arareori și de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]