284 matches
-
competențe profesionale sau chiar a unei specializări medicale distincte. Autorul „Limba este întâiul mare poem al unui popor” - Lucian Blaga (1895 - 1961) Introducere Specificul recuperării patologiei comunicării verbale abordate prin prisma specialității de Recuperare medicală Complexitatea recuperării neuro-motorii și polimorfismul semiologic al tulburărilor de limbaj după accidentele vasculare cerebrale au determinat individualizarea unor supraspecializări ca recuperarea afaziologică, domeniu în care cercetarea sindroamelor afazice, dar și standardizarea unor metode paraclinice moderne de investigație se află în plină desfășurare. Reabilitarea vorbirii prin metode
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
difuziuni perilezionale a substanței de contrast, încât în fazele inițiale aspectul prizei de contrast apare sub formă de inel înconjurând hiperdensitatea, ca după a patra săptămână să capete aspectul unei „prize de contrast'' în inel înconjurând hipodensitatea reziduală. În lipsa datelor semiologice priza de contrast pune problema diagnosticului diferențial cu un abces cerebral rezidual, o metastază sau o sângerare în masa tumorală cerebrală. Probabilitatea surprinderii „prizei de contrast'' este dificil de apreciat în condițiile în care hematomul nu captează substanța de contrast
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
secvențial și supuse unei analize ulterioare. îfigura 1.23) î326) Fig. 1.23. Videostroboscopia laringeană îdupă http://www.kayelemetrics.com/) Cinematografia simplă se face prin filmarea corzilor vocale în oglindă, cu douăzeci de imagini pe minut, ceea ce permite descriere aspectelor semiologice de coarde alipite, imobile și cu margini șterse în fonație. î102, 198) Cinematografia ultrarapidă cu 6000 imagini pe secundă permite prin derularea încetinită a imaginii filmate, studierea fiecărei perioade a corzilor vocale. Dezavantajul metodei este ca nu se pot filma
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în recepția și decodificarea semantică a mesajului interlocutorului. Trasarea unui plan și a unui program de recuperare este prima etapă ce deschide reabilitarea oricărui deficit de comunicare verbală. Alegerea metodelor de recuperare trebuie adaptate individual și necesită o fină percepție semiologică a mecanismelor patogenice și compensatorii realizabile. Etapele reabilitării comunicării verbale sunt: corecția, consolidarea și formarea deprinderilor de comunicare. Recuperarea trebuie să fie continuă, variată și intensivă până la atingerea obiectivelor propuse. Metodele folosite trebuie să stimuleze interesului de cunoaștere și să
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
strângerea pleoapelor și apropierea exagerată de carte în cazul miopiei. Observarea aspectului monomorf sau polimorf al tulburărilor fonoarticulatorii și aprecierea inteligibilității exprimării sunt necesare pentru o îndrumare adecvată a fiecărui subiect în funcție de tip de deficit verbal existent. Diagnosticul diferențial, caracteristicile semiologice și strategia reabilitării vor fi stabilite în cabinetul de reabilitare a comunicării verbale. (343) Etapa de corectare se realizează pe baza încadrării în criteriile de vârstă, tipul, gravitatea tulburărilor și nivelul de pregătire intelectuală. Recuperarea tulburărilor de comunicare verbală se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
unealtă tăioasă care se ascute pe măsură ce o folosești” Washington Irving (1783 - 1859) II.2. Recuperarea bolnavilor afazici II. 2.1. Importanța recuperării bolnavilor afazici Afazia a preocupat cercetarea din diferite discipline medicale, lingvistice, psihologice, pedagogice și informatice pentru precizarea terminologiei semiologice, pentru înțelegerea diferitelor procese psihice, pentru încadrarea semiologiei în diferite sindroame afazice și pentru stabilirea tehnicilor de reabilitare a limbajului. Cele mai multe întrebări le-a ridicat reabilitarea bolnavilor afazici. Persistența deficitului afazic, în condițiile unui tratament recuperator prelungit (2—6 luni
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Parkinson (Isacson O, 2001). Metoda reprezintă o tendință a eforturilor cercetării din ultimii ani. (361, 362) II.2.6. Momentul începerii tratamentului de recuperare în afazie Tratamentul recuperator este indicat să se înceapă precoce, după stabilizarea focarului lezional și aspectelor semiologice, când nu se mai pune problema existenței fenomenului de diaschizis sau prezența edemului cerebral, mai ales în cazurile de afazie nonfluentă, cu tendință la stereotipie verbală nesemantică, în jargonafazia exprimată în cadrul unei afazii fluente, și în anozognozia afaziei. Afaziile vasculare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în storcătorul de fructe, sucul obținut va fi de un gust îndoilenic! Recursul la metode cantitative nu ne scutește nici de cea mai mare prudență epistemologică, nici de o analiză culturală prealabilă și, cu atât mai mult, nici de critica semiologică a cuvintelor. Cuvintele, numele partidelor de exemplu, sau negura discursivă în care își învăluie acordurile transnaționale de multe ori hazardate se regăsesc mereu în analiza comparativă. Partidele oferă un exemplu extrem: în lupta politică occidentală contemporană, se ucide cu ajutorul cuvintelor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
ulcerații și sângerări; f. steluțe vasculare, localizate mai ales în jurul feței, pe gât, umeri, membre superioare și torace, apărând la sănătoși, în poliartrita reumatoidă, boli hepatice și graviditate. Obiectivele palpării pulsului Palparea pulsului ne permite de a preciza următoarele elemente semiologice: 1. existența pulsului; 2. simetria, volumul, amplitudinea; 3. ritmicitatea; 4. frecvența; 5. tensiunea (duritatea); 6. celeritatea. 1. În condiții normale pulsul se apreciază bilateral la punctele de elecție discutate anterior. În boala Takayasu pulsul lipsește la ambele membre superioare. Absența
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
scăderea celerității, caracterizată printr-o undă pulsatilă lentă, cele două pante se înscriu cu întârziere pe sfigmogramă, apare un platou: „puls în platou”. Este caracteristic în stenoza aortică, dar poate fi întâlnit și în arterioscleroze. Alte tipuri de puls semnificativ semiologice sunt: a) pulsul dicrot - exagerare a undei dicrote fiziologice, când se palpează unda dicrotă, diastolică ca a doua pulsație; se întâlnește în febră tifoidă, anemii, dar poate fi constatat și la normali; b) pulsul anacrot - apare rar, când unda anacrotă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
revenirea culorii se poate face direct la culoarea normală sau gradat sub formă de pete roșiatice care confluează și cuprind degetele în întregime. În această fază durerea scade în intensitate fiind înlocuită de înțepături. Sediul acceselor Raynaud reprezintă un element semiologic principal, în formele tipice localizarea este distală și simetrică, în special la membrele superioare de la degetele 1-4, respectând policele. Rar, crizele Raynaud afectează membrele inferioare. Dacă anamneza nu este certă se poate efectua un test de provocare a unui acces
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
literară”, „Contemporanul”, „Ramuri” ș.a. Teoretician și analist al literaturii dramatice, V.C. concepe o poetică teatrală modernă, originală sub multe aspecte, axată îndeosebi pe metodele de investigare oferite de semiotică, teoria textului și estetica receptării. Interpretarea „semnelor” dramatice într-o viziune semiologică, panoramică, comparatistă îi prilejuiește un excurs critic nuanțat, menit să surprindă specificul, structura și modalitățile teatrului, privit ca „fenomen complex, constituit din semne diverse” (Accente). Studiile sale vădesc o certă orientare către teoretizarea fenomenului, organizându-se într-un „discurs asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
între aparență și esență, și consecințele sale - proliferarea și relativizarea cuvintelor, obsesia pentru oratorie și retorică - duc la agonia comunicării, la vidul de sens și, în cele din urmă, la o adevărată criză ontologică ce definește universul cercetat. Din perspectivă semiologică este abordat „textul” lumii lui Camil Petrescu, a raporturilor complexe între cuvânt și semn, lume și limbaj, realitate și discurs teatral sau romanesc - Camil Petrescu. Realia (1988). Marea forță a viziunii scriitorului constă în „autentificarea prin experiența proprie, deopotrivă trăită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
Torino între 1974 și 1978, predă literatura română și semiotică literară. Din 1982 devine profesor asociat titular (prin concurs) la Universitatea din Florența. Între timp va îngriji și va semna (alături de prestigioși literați italieni) lucrările: "I canti narrativi romeni. Analisi semiologica" (1977); "I mondi sovrapposti. La modelizzazione spaziale nella fiaba romena" (1978); "Poesia romena d'avanguardia" (1990); "La semiotica letteraria italiana" (1982), "Mircea Eliade e l'Italia" (1986), "Nuovi poeti romeni" (1986), o ediție bilingvă de poeme din Lucian Blaga ș.a.
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și practice Fundația Medicală Română, Ateneul de Științe Medicale Farmacologice și Stomatologice organizează un curs avansat de Irido-patologie și terapie homeopatică. Cursul este structurat pe mai multe teme, participanții aflând astfel mai multe despre clasificarea generală a semnelor irisului, semnificația semiologică a culorilor, semiologia formei, informații despre cum se poate stabili un diagnostic pe baza vaselor conjunctivei și vor învăța tehnici de observare a irisului. De asemenea, se mai studiază foto-cromo-terapia iridologică, teste iridologice pentru diagnosticul precoce al intoxicațiilor alimentare și
Agenda2005-27-05-general 7 () [Corola-journal/Journalistic/283893_a_285222]
-
etc. Cu toate acestea Remus Georgescu este un structuralist, fie și pentru că, așa cum remarca Milan Kundera, muzica reprezintă forma simbolică umană care se pretează cel mai lesne demersurilor structurale, în măsura în care acestea pun accentul pe relațiile dintre semnificanți. De altfel, statutul semiologic al majorității compozițiilor lui Remus Georgescu traversează nu numai reflecția estetică, ci și raportul muzică-limbaj cu pozițiile sale formale și normative. Avea dreptate Jakobson atunci cînd insista asupra caracterului autotelic al muzicii deoarece sintaxa muzicală se organizează la nivelul notelor
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
de la mijlocul secolului trecut, dintre care unele subzist în avatarurile lor contemporane. Și ne aflăm deja în plină aventură structuralistă, care fusese prevestită în Gradul zero al scriiturii, dar urma să se fundamenteze abia mai târziu, din punct de vedere semiologic, ca activitate - prezentată aici, printr-o instalație interactivă multimedia, după mod de utilizare a unei cărți precum Sistemul modei - pe care Barthes prefera să o conceapă ca pe un act poetic al omului structural, asemănător celui al unor Butor, Mondrian
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
și poate nici în primul rînd asta. Semiolog de marcă, cu cărți și studii fundamentale, Eco transporta lumea semnelor din prea aridul spațiu al teoriei spre acela mai larg savuros al practicii, verificîndu-si în român propriul mecanism științific. Coordonatele culturii semiologice, riguroase și tehniciste, există în român, dar într-un plan secund. Savoarea lecturii este obținută prin strategii narative care se topesc în misterele palpitante ale unui Ev Mediu recuperat printr-un bombardament de informații. Captația cititorului este obținută, în primă
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
face cu „muzici tranzitive, reflexive sau narative” dar - după cum vom vedea - și cu muzici asociate modelelor temperamentale hipocratice. În toate aceste cazuri, autorul ne atrage atenția, cu modestie, că [...] orice poveste muzicală este imposibil de zugrăvit într-un alt sistem semiologic<footnote Idem, op. cit., p. 18. footnote>, și că unele scenarii propuse sunt realiste, verosimile, iar altele utopice, posibile doar în plan teoretic, speculativ<footnote Idem, op. cit., p. 20. footnote>. Maniera enunțării temelor ne trimite cu gândul la compozitorul Dănceanu, care
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
specializate<footnote Idem, op. cit., pp. 98-100. footnote>. Pe bună dreptate afirma Mircea Malița: „Culturile sunt egale din punct de vedere al vocației lor. Mijloacele de care dispun le fac inegale”. Ideea că orice operă muzicală se exprimă într-un sistem semiologic specific, intraductibil în alt sistem, dar nu și incomunicabil, este susținută de cuvintele academicianului Ștefan Niculescu, pe care-l citează și autorul nostru în finalul unui “despre”: “«Dacă muzica ar putea fi tradusă integral în cuvinte, evident, nu am mai
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
Nicolae Manolescu Acum cîteva decenii, Roland Barthes consacra una din faimoasele lui Mitologii Turului ciclist al Franței. Ca și biftecul, competiția anuală de ciclism era interpretată, semiologic, un triumf al imaginii asupra realității, al artificialului mediatic asupra naturalului sportiv. Nu știu la ce performanțe ajunsese televiziunea franceză de sport în anii '60, cînd scria Barthes, dar știu cum arată astăzi la televizor Turul Franței, pe care îl
Turul Franței ca literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14989_a_16314]
-
prin (în) sau (dez)-ț binare: "cînd, vampa, cată pegra a-l/opri: veghere cristalina;/ o priveghere Christ alină/ - cîndva, -mpăcată: pe Graal!" De semnalat (și) multitudinea semnelor ortografice și de punctuație care își obligă cititorul să străbată varii cîmpuri semiologice. Și semantice. Ar mai fi de observat efectul controlat al structurii grafice: ține în zăbala competența lingvistică pentru a da, drept recompensă, frîu nelimitat celei literare. În context, chiar o poezie intitulată Despre nimic spune multe...9 Un fin reglaj
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
fapt autorul, mi-l reprezentam ca pe un vid. Cine vorbea prin intermediul acelui text? Un duh al dicționarelor, iscat la răsfoirea filelor pergamentoase? O voce impersonală fabricată de huruitul monoton al rotativelor? Sau vorbea ziarul însuși, ajuns la o autonomie semiologică? Senzația aceasta, odată trăită, nu m-a mai părăsit vreodată. Și o am nu numai la recitirea textelor, ci chiar în momentul când le redactez. Simt cum stiloul alunecă pe invizibile canale săpate în hârtie și caligrafiază cuvinte preexistente, propoziții
Despre scris by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8157_a_9482]
-
erosul eșuează în oglindă, în starea de împlinire androginală. Așa încât dragostea este în același timp platonică și carnală, meditație și luptă. Ambiguitate și splendoare. Masculinul își asumă jumătatea feminină, pe care o găsește în sine. Este o înțelegere în plan semiologic știința semnului care sunt eu relaționează cu știința semnului care ești tu -, dar și antropologic, cele două deveniri fiind, în fapt, una singură. De aici rezultă și o anume fatalitate a omului care se luptă cu masca. Nimeni nu pierde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
procesul general de transmutare cinesemiotică. “Filmul a luat toate basmele de la capăt și le-a repovestit pe înțelesul unui public imens” 5. Concluzii Filmul operează prin semn, de aceea limbajul cinematografic devine o forrnă ideală pentru a formula o teorie semiologica. în cadrul procesului de transmutare cinesemiotică (fenomenul cel mai spectaculos al ecranizării literaturii), bazându-se pe analogia cadrului cu unitățile minimale ale limbii cercetătorii au definit filmul că limbaj. în marele sistem semiologic al filmului sunt incluse subcategorii semiotice majore: enunțarea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]