1,062 matches
-
teoriilor intelectualității universitare. Aceste schimbări și tendințe care începeau să prindă formă în acele mișcări își găsesc unele roade și în lucrările din prima parte a operei sale, în care reflecțiile sociologice se împletesc cu cele legate de marxism și semiologie. După cum remarcă majoritatea teoreticienilor sociali și a istoricilor, momentul 1960 a schimbat fundamental modalitatea de a aborda un set consistent de probleme, de la cele economice la cele politice și sociale. Acum a apărut și o serie de noi teorii, care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unor preocupări comune în interiorul acestui spațiu. O altă influență consistentă pare a veni din direcția formării sale germaniste 337 și a traducerilor pe care le-a făcut din Peter Weiss și Bertolt Brecht, în special în 1960. De asemenea, importanța semiologiei din acei ani i-a atras atenția asupra problemei semnificației și a sistemelor de semne în general, iar primele sale cărți se vor fi aflat neîndoielnic sub două mari coordonate: teoria marxistă și semiologia. O altă influență a venit din partea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
special în 1960. De asemenea, importanța semiologiei din acei ani i-a atras atenția asupra problemei semnificației și a sistemelor de semne în general, iar primele sale cărți se vor fi aflat neîndoielnic sub două mari coordonate: teoria marxistă și semiologia. O altă influență a venit din partea profesorului său, Henri Lefebvre, care, de altfel, i-a și coordonat teza de doctorat (ce va apărea în 1968 sub titlul de Sistemul obiectelor, lucrare considerată drept singura sa operă sistematică) și căruia îi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o serie de doctrine. În general, putem vorbi despre o "dublă perioadă" sau "dublă scriitură" pe care o întâlnim în evoluția teoretică a lui Baudrillard, o primă etapă în care a dezvoltat o teorie socială neo-marxistă, ce combină marxismul cu semiologia și o etapă în care studiile pe care le-a efectuat asupra mass-mediei, socialului, artei s-au conturat într-o abordare critică, de factură postmodernă. Din viziunea care ghidează această lucrare, și care în acest punct al său converge către
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în special când acesta detaliază noțiunea de strategie fatală. Barry Sandywell 341 introduce în odiseea baudrillardiană un loc important apartenenței la postmodernitate și postmodernism, structurându-i linia teoretică în felul următor: 1960-1968: marxism; 1968-1970: situaționism și critica vieții cotidiene; 1976: semiologie și semiurgie; 1980 2007: postmodernitate și postmodernism. Din perspectiva adoptată de către demersul de față, am asumat ca fiind importantă sublinierea acestei treceri de la modernism la postmodernism în textele lui Baudrillard; chiar dacă o asemenea tratare poate părea didactică și prea puțin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
des Objets (1968), La société de consommation (1970) și Pour une critique de l'économie politique du signe (1972), în care interpretarea sistemului de semne se află în strânsă legătură cu aceea a sistemului de obiecte sau de mărfuri (marxismul, semiologia și structuralismul alcătuind pilonii teoretici ai asumpțiilor). Analizele sale încep însă să detecteze, deja, anumite fisuri în teoriile pe care și le-a ales drept filtre hermeneutice de bază, astfel încât încă de pe acum putem vorbi despre o ușoară tendință de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a înțelegerii condițiilor generale ale societății la un moment dat, precum și a structurilor nevoilor, comportamentelor și fanteziilor consumatorilor. Pentru această etapă a operei sale, noul sistem al obiectelor lumii cotidiene moderne este analizat în special cu mijloacele teoriei marxiste, ale semiologiei și ale structuralismului. De altfel, obiectele sunt grupate în sisteme de semnificație, iar logica lor este înțeleasă atât economic și funcțional, cât și (mai ales) cultural. Explicația sistemului cotidian al obiectelor este realizată pe fundalul relației dialectice dintre un subiect
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Practic, la o asemenea precipitare a crizei marxismului și la apariția unui stil de scriitură netributar formei sale vom asista de aici înainte în evoluția scrierilor autorului francez. Într-o primă etapă a criticii marxismului, Baudrillard a orientat analiza către semiologie, în dorința de a dezvolta perspective mai adecvate obiectelor de studiu. Astfel, în Pour une critique de l'économie politique du signe (1972), va utiliza teoria semiotică a lui Saussure în încercarea de a interpreta majoritatea aspectelor vieții sociale în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aceea a vitezei din pustiu, a motelurilor și a întinderilor minerale, niciodată America profundă a moravurilor și mentalităților"486 (s. a.). În acest scop declarat, Baudrillard își recunoaște din nou pasiunea de a transforma experiențele și imaginile în semne, oferind o semiologie a Americii așa cum a perceput-o, sub forma unei pelicule fără adâncime și de cele mai multe ori fără profunzime. În acest sens, exuberanța ironică pe alocuri din America a fost percepută "ca un omagiu aproape whitmanian adus grandorii "banalității" americane"487
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
BRUCKNER, Pascal, Euforia perpetuă, trad. de Cristina și Costin Popescu, Editura Trei, București, 2000 BUCHBINDER, David, Contemporary Literary Theory and the Reading of the Poetry, MacMillan, Basingstore, 1991. Caiete critice, nr. 1-2 / 1986, număr tematic: "Postmodernismul". CARPOV, Maria, Introducere la semiologia literaturii, Editura Univers, București, 1978. CATTANI, Adelino, "Co-operational and conflictual models of discussion", în Frans H. van Eemeren, J. Anthony Blair, Charles A. Willard, A. Francisca Snoeck Henkermans (eds.), Proceedings of the Fifth Conference of the International Society for the
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Dominique (ed.), Dictionnaire d'analyse du discours, Éditions du Seuil, Paris, 2002. CODOBAN, Aurel, Filosofia ca gen literar, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2005. CODOBAN, Aurel, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. COLLINGWOOD, Robin George, O autobiografie filosofică, trad. de Florin Lobonț și Claudiu Mesaroș, Editura Trei, București, 1998. COMPAGNON, Antoine, Cele cinci paradoxuri ale modernității, trad. și postfață de Rodica Baconsky, Editura Echinocțiu, Cluj, 1998
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este vorba de societate, este convertită în semn al acestei comportări, devine "funcție-semn", capătă, prin urmare, o valoare cel puțin indicială căreia cadrul social îi servește drept revelator: pentru această "funcție-semn" Prieto propune numele de "ceremonie"" (Maria Carpov, Introducere la semiologia literaturii, Editura Univers, București, 1978, p. 87). 359 Jean Baudrillard, Pour une critique de l'économie politique du signe, p. 63. 360 Jean Baudrillard, Societatea de consum, p. 108. 361 Ibidem, p. 159. 362 Jean Baudrillard, Sistemul obiectelor, p. 108
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este în funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii filosofice postmoderne. Îndeosebi la acei gânditori francezi care, ca Derrida, Lyotard, Deleuze și Baudrillard, au reușit paradoxala sinteză hermeneutico-semiologică sau heideggeriano-structuralistă" (Aurel Codoban, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p. 131). 400 Jean Baudrillard, L'échange symbolique et la mort, p. 343. 401 Jean Baudrillard, Pour une critique de l'économie politique du signe, p. 172. 402 Mike Gane, "Radical Theory: Baudrillard and
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
proces deoarece nu este statică. Rețeaua de comunicare traseul canalelor de comunicare într-o unitate socială ce cuprinde diferite posturi de muncă. Rol modelul de comportare asociat unei poziții; el condensează cerințele grupului față de persoana care deține o anumită poziție. Semiologie disciplina sau domeniul de studiu care examinează semnele și înțelesurile lor. Semn o unitate singulară a comunicării care poartă un înțeles (ori înțelesuri) care sunt învățate prin educație și socializare. Cele mai multe exemple ale comunicării includ o curgere a semnelor prin
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
limitele unei departamentalizări academice, inadecvată, de multe ori, scopului suprem: studierea funcționării limbii și a limbajului, identificabilă la suprafața unei infinități de texte și de discursuri. Ne amintim aici de strălucita formulă saussuriană prin care ni se transmite ideea că "semiologia, morfologia, gramatica, sinonimia, retorica, stilistica, lexicologia formează un întreg inseparabil". Astăzi nu vorbim despre o criză a științelor limbajului ci, mai degrabă, despre o fărîmițare a lingvisticii în domenii prea specializate. De la programele lingvisticii textuale și analizei discursului propuse de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
vedere argumentativ, ar avea următorul efect perlocuționar asupra cititorului: de ce îmi descrie atît de bine aceste cărți, de ce le laudă atîta, oare numai ca eu să le cumpăr? Studiind secvențialitatea descriptivă, vrem să subliniem și cîteva puncte de convergență între semiologie (teoria schematizării) și lingvistica textuală. Alături de J.-B. Grize (1974), să ne aducem aminte de cele patru criterii fundamentale ale unei schematizări: ea nu oferă decît o descriere sumară; "în funcție de obiectivul propus, nu reține decît esențialul, eliminînd [...] elementele parazite". Ar
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cu alfabetul surdomuților, cu riturile simbolice, cu formele de politețe, cu semnalele militare etc. Numai că ea este cel mai important dintre aceste semne". Știința care să studieze viața semnelor în viața socială, a fost denumită de către Ferdinand de Saussure semiologia, știință de graniță cu psihologia socială și cu sociologia culturii, în special atunci când se înfrățesc să deslușească felul în care limba și cultura se determină reciproc 69. 2.3.2. Limbă, identitate și creativitate tradițională Fiind implicată în procesul de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
alții, Joëlle Chesny-Kohler, despre aspectele explicative ale parafrazei și Denis Miéville, despre discursul didactic în matematică. Vom cita și articolele acestora din urmă: "Aspecte ale discursului explicativ" (Chesny-Kohler 1983) și "Explicația în argumentație, abordare semiologică" (Borel 1981b). În afara Școlii de semiologie de la Neuchâtel și a cercetărilor finale (Hempel, 1965), au devenit tot mai numeroase în special cercetările din domeniul didacticii. Revista Pratiques a dedicat acestei teme două numere: "Textele explicative" (nr. 51, 1986) și "Discursurile explicative" (nr. 58, 1988), cu articole
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
23) Aceste observații, care, evident, cred că se justifică în totalitate din punct de vedere strict discursiv, explică foarte bine de ce am ținut să definesc, în introducerea acestei lucrări, limitele unor baze de tipologizare. Din perspectiva pragmatică și discursivă a semiologiei, explicația este un act discursiv care presupune și stabilește în același timp un contact, ale cărui condiții pragmatice sunt rezumate astfel de J. B. Grize: 1.Fenomenul care trebuie explicat este incontestabil: este o constatare sau un fapt. Nimeni nu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și cremonialul religios"251. Honko, citat de Vulcănescu, susține că evenimentele pe care le regăsim în mituri au o validitate constantă pentru personajele religioase, motiv pentru care folosirea termenului de mit în limbajul cotidian este inexactă. Într-un studiu de semiologie a miturilor contemporane, Roland Barthes susține că mitul este un sistem de comunicare, fiind delimitat de granițe și bariere formale și nu substanțiale 252. Întrucât mitul aparține vorbirii, ca semnificație a lucrurilor, istoria omenirii transformă realul în cuvânt, reglementând viața
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în concepția lui Barthes, se poate vorbi despre mituri foarte vechi, dar nu eterne. "Veche sau nu, mitologia nu poate avea decât o bază istorică, deoarece mitul este o vorbire: el nu apare din natura lucrurilor"253. Privit din perspectiva semiologiei, mitul este o povestire simbolică despre lume și condiția umană, dar poate fi și o mistificare în care are loc o deturnare a semnului. Prezența mitului în cadrul societăților primitive este o dovadă a faptului că oamenii foloseau limbajul nu doar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Durand, nu este niciodată un semn ales arbitrar, ci e întotdeauna motivat intrinsic, adică e întotdeauna simbol." (Ibidem, p. 34). 119 În concepția lui Durand, semnificația simbolului este mai mare decât cea a imaginii întrucât acesta "nu ține de domeniul semiologiei, ci de resortul unei semantici speciale (...), deține o putere de răsunet esențială și spontană". (Ibidem, p. 36). 120 "Fără sprijinul unei veritabile teorii antropologice a imaginarului, dezidenții romantici și complet pesimiști nu pot înțelege că omul socratic și prometeic este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la Réalité, Alcan, Paris, 1936. 7. În concepția lui A. Culioli: "sistem de reprezentări complexe ale proprietăților fizico-culturale, adică ale proprietăților de obiecte rezultate din manipulările făcute cu obligativitate în interiorul unei culturi" (1981, p. 65). 8. J.-B. Grize (ed.), Semiologie du raisonnement, 1984, pp. 192 și următoarele. Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete La sfîrșitul capitolului al treilea din Watt regăsim acest text foarte lung, din care vom extrage doar prima și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tulburări de comportament și, deci, puteau produce efecte politice. Eu nu pot face asta, pe de o parte pentru că nu știu diagnosticele, pe de alta pentru că, în cazul celor câtorva pe care le știu ori le pot deduce din anuminte semiologii, aș încălca secretul medical, ceea ce nu se face. Doar nu vrei să mă trimiți prin tribunale cu alde ăștia?! Dorin Popa: Dar acești nebuni care ne guvernează? Liviu Antonesei: Mă pui în aceeași situație! Poate mai dificilă. Fiind (și) psiholog
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
un eveniment care ne este pus la dispoziție, ci acel eveniment care dispune de supremă posibilitate a ființării omului"; "limba este păstrătoarea prezenței [adică a ființei lucrurilor ca si cum ar fi prezente], modul in care survine evenimentul"45. În aceeași notă, semiologia structuralista ne învață că a comunica echivalează cu a cunoaște sau a fi. Așa cum vom arăta pe parcurs, pentru Charles Peirce, lumea nu este alcătuită din categoriile semne (obiecte înglobând semnificație) și non-semne (obiecte lipsite de semnificație); pentru că nu se
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]