440 matches
-
1994, pp. 112-124. Piirainen, Elisabeth, "Europeanism, Internationalism or Something Else? Proposal for a Cross-linguistic and Cross-cultural Research Project on Wide-spread Idioms in Europe and beyond", ăn Hermes. Journal of Linguistics, nr. 35, pp. 45-75. Piirainen, Elisabeth, "Phrasemes from a Cultural Semiotic Perspective", în Harald Burger, Dmitrij Dobrovol'skij, Peter Kühn și Neal R. Norrick (eds.), Phraseologie/Phraseology, vol. 1, pp. 208-219. Piirainen, Elisabeth, "Figurative Phraseology and Culture", în Sylviane Granger și Fanny Meunier (eds.), Phraseology. An Interdisciplinary Perspective, John Benjamins, Amsterdam
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
therefore, that, despite their conventional ("repeated") status, textemes make possible, as a result of the operations of reframing and reconfiguration that may apply to them, the creation of sense, as proven by various changes of their primary textual and/or semiotic functions, as well as by their acceptance of new textual and/or semiotic functions. We also point out that the decisive criterion for assessing the creativity of textemes is not the nature of the transformations they undergo, but rather the
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
of the operations of reframing and reconfiguration that may apply to them, the creation of sense, as proven by various changes of their primary textual and/or semiotic functions, as well as by their acceptance of new textual and/or semiotic functions. We also point out that the decisive criterion for assessing the creativity of textemes is not the nature of the transformations they undergo, but rather the new functions they perform. 6. Last but not least, we conclude our study
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1, 2006, pp. 27-41. Elisabeth Piirainen, "Europeanism, Internationalism or Something Else? Proposal for a Cross-linguistic and Cross-cultural Research Project on Wide-spread Idioms in Europe and beyond", în Hermes. Journal of Linguistics, nr. 35, pp. 45-75. Idem, "Phrasemes from a Cultural Semiotic Perspective", în Harald Burger, Dmitrij Dobrovol'skij, Peter Kühn și Neal R. Norrick (eds.), Phraseologie/Phraseology, pp. 208-219. Idem, "Figurative Phraseology and Culture", în Sylviane Granger și Fanny Meunier (eds.), Phraseology. An Interdisciplinary Perspective, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 2008, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
maidanezi făcuți covrig pe scara dintre etaje, frigul cîinos de sală de așteptare, mai recentă dezasimilația canină, două spîrcuiri anexe, glumă totală, cîine să fii și o știi! muștele amorțite la geam, precis negre, tușind le-am schimbat locul, respiro semiotic de suflat muște, trei mărimi medii de muscă interval, gara tot dimensiunea medie a mulțimii de intrat în ea, o gloată potrivită va ocupa colțul pustiu, se cere media gradului de individualizare! calcul pe cîinele întors cu spinarea, el, suflet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
semn profesional, eu sînt persoană publică, revistă, rar să-ți faci meserie din ce-ți place, din a-ți mărturisi păcatul! cum poate fi cale de mîntuire în aceasta? experiență de bucureștean de Aiud ură și stres, exploatat pe direcția semiotic cea mai facilă, entropia limbajului, varianta imoralitate, parasexual dacă ești pederast, eu încerc să-i cultiv, să fie stabili într-o relație, mulți cred că e nevoia de a te f... mereu, dar e vorba și de sentiment, încredere, ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
hrăni, se vede că nu ți-e foame! Vaslui al aberației locuirea, ejusdem farinae, ciudată din schema apercepției sale, locuiește aerul de deasupra, împins de panta dealului, cu oamenii acestor cuvinte, peron pe care eu te-am așteptat și alerg semiotic tropăit mărunțel că mă sărută cu sărutările gurii lui! mai era o explicație, cu osteneala lumii ostoită clipă de clipă și așa s-au născut clipele, dar și azi-noapte vis livresc, cavaleri ce le zic ioaniți în numele meu, intrau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și ce scrii acolo?! nu știu! Valea Rece DJ 127B "Campioni europeni /Egalați de moldoveni / Poli Iași Steaua 1-1" în vinilinul canapelei, Lunca de Mijloc înainte să radă lama pămîntul fertil, rănile lumii sînt mărturiile despre ea, reluate în sistem semiotic, biserica din golul neputinței expresiei, brazi în larg, mă învăț sub pecetea grea de frumusețe și n-am să mai trăiesc oportunist! sărim leagăne, bucle, case dedesubt, relațiile plafonează în plan, duhul bradului țeapăn prin ele, întîrzie în istoria cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Jakob von Uexkühl (1936), Jesper Hoffmeyer (1996), Claus Emmeche (2002) etc., cei care au fundamentat știința menită să faciliteze înțelegerea structurilor și fenomenelor vitale. Biosemiotica probează că există comunicare la toate nivelurile naturii. În forma cea sa mai simplă, discursul semiotic a apărut odată cu procesul care a generat primele ființe vii. În timp, procesele prebiotice și-au dobândit o autonomie crescândă și au creat astfel o semiosferă complexă care, după 3,5-4 miliarde de ani, este capabilă de a genera sisteme
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
comunicativă este mai mare, cu atât sistemul biologic respectiv este mai bine conturat și mai stabil. Trebuie să înțelegem că nu putem vorbi de o ființă vie dacă aceasta nu este capabilă să intre în dialog cu universul său. Discursul semiotic trebuie să fie văzut ca o ordine simbolică, ce conectează subiecții într-un univers comun. Analizând din punct de vedere biosemiotic relațiile dintre organisme, constatăm că, în comportamentul lor, speciile nu emit doar cuvinte sau fraze separate, ci realizează un
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
să fie văzut ca o ordine simbolică, ce conectează subiecții într-un univers comun. Analizând din punct de vedere biosemiotic relațiile dintre organisme, constatăm că, în comportamentul lor, speciile nu emit doar cuvinte sau fraze separate, ci realizează un discurs semiotic (ecosemiotic). Înțelegând ce reprezintă un discurs ecosemiotic și care este semnificația sa în relațiile cu alte specii, descoperim faptul că, între speciile unei biocenoze și chiar între indivizii unei specii, funcționează o multitudine de astfel de discursuri, care formează o
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
într-un model elementar al unui proces biologic, tot ceea ce este necesar ca modelul să fie unul viu, atunci el va apărea ca un set de trăsături, între care vom include și caracteristicile semnalelor, ori ale proceselor de semnalizare. Înțelesul semiotic este atins dacă vom include în el caracteristicile acestui model. Modelul nu reprezintă o sumă de structuri, ci un complex de semnale cu semnificație vitală, întâlnite în organism. Înțelegerea modelelor biologice și activitatea modelelor din care sunt construite organismele reprezintă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
evenimente, în care au funcționat cele două coduri: un cod de acțiune (behaviour), de tip analogic, și un cod de memorie, de tip digital. 3. Cea mai simplă entitate care posedă reale competențe biosemiotice este celula. Din punct de vedere semiotic, celula este entitatea de bază în care se petrec fenomenele vitale. Prin structura sa, celula asigură suportul material pentru diferitele tipuri de semnale. Nu este vorba doar de semnalele incluse în patrimoniul ereditar reprezentat de acizii nucleici, ci și de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Prin structura sa, celula asigură suportul material pentru diferitele tipuri de semnale. Nu este vorba doar de semnalele incluse în patrimoniul ereditar reprezentat de acizii nucleici, ci și de structurile complexe ale organitelor și de funcțiunile intracitoplasmatice. Celula reprezintă sistemul semiotic care face distincția între interior - exterior (inside-outside), deschizând posibilitatea comunicării cu mediul prin fenomenele de membrană. Sistemul informațional dual, analogic-digital, apare în celulă ca un sistem de autoreglare, bazat pe redescripția în codul digital al lanțului acizilor nucleici. Calitatea semiotică
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
libertate al ființelor față de mediul înconjurător depinde de modul în care mediul extern devine o parte integrantă a mediului intern. Această dublă conexiune interior exterior permite membranei să guverneze schimbul între cele două fețe, făcând posibile intenționalitățile esențiale. Loopingul (cercul) semiotic al organismului și mediului realizat la nivelul interfeței membranelor induse asigură întinderea rădăcinilor vieții în direcția viitorului, în lupta dintre creștere și multiplicare. 5. Subiectivitatea este mai mult sau mai puțin un fenomen. Putem afirma că subiectivitatea comportă diferite grade
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
simbolice a organizării, așa cum apare în inteligență artificială clasică. Unitatea conștiinței este funcție a unicității istorice a corpului. Corpul efectuează interpretări ale situațiilor noi care apar în peristază. Subiectivitatea este o emanație a organizării organismului, ca rezultat al unui proces semiotic de interpretare a semnalelor primite în contextul în care trăiește organismul. Intenționalitatea vieții mentale umane a evoluat în funcție de istoria interrelațiilor stabilite cu lumea înconjurătoare. Ea a fost prezentă în germene în multiplele noastre relații stabilite în timp geologic cu animalele
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
legi naturale, așa cum a gândit și Pierce Charles Sanders. Oricum, acesta este un principiu al semiogenezei, care face ca orice tendință de interconectare în ecosistem să fie de largă perspectivă în biosferă. Sistemele vii manifestă în mod evident un comportament semiotic, bazat pe dinamica interacțiunilor semetice. Prin aceasta, obiceiurile par să semnifice producția viitoarelor obiceiuri, în nesfârșitelor și lungile rețele întinse înapoi, până la începutul vieții, și înainte, până la semiosfera globală viitoare. 10. Totalitatea „duetelor contrapunctice” formează sfera de comunicații semiosfera Biosfera
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pericol iminent. În alte contexte, aceeași substanță chimică nu are nici o semnificație semiotică. Deci, pentru a putea înțelege lumea viului în plenitudinea sa, se impune ca noțiunii de biosferă să i se adauge cea de semiosferă. Din punct de vedere semiotic, biosfera are o componentă cu totul particulară - semiosfera. De altfel, T. Sebeok (1992) afirmă că: În această situație, semiosfera trebuie văzută ca o sferă care acoperă pământul, formată din totalitatea semnalelor interconectate care formează limbajul naturii. 11. Nișa semiotică este
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dimensiunile biosemiotice ale structurii funcționale, nu am Ținut și încă nu Ținem seama de semnificația semnalelor în desfășurarea și funcționarea proceselor biologice. Nu am fi putut înțelege subtilitatea proceselor imunitare fără o interpretare biosemiotică, fără comunicarea perfectă dintre celule. Dialogul semiotic dezvoltat între celulele participante la realizarea imunității se realizează după legi precise sau, așa cum se exprimă laureatul Premiului Nobel Niels Jerne, conform unei gramatici generative. Mecanismul imun se desfășoară pe baza unui discurs semiotic care nu reprezintă doar cuvinte sau
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fără comunicarea perfectă dintre celule. Dialogul semiotic dezvoltat între celulele participante la realizarea imunității se realizează după legi precise sau, așa cum se exprimă laureatul Premiului Nobel Niels Jerne, conform unei gramatici generative. Mecanismul imun se desfășoară pe baza unui discurs semiotic care nu reprezintă doar cuvinte sau fraze disparate, ci are un conținut amplu (un eseu, o poveste) și coerent, care poate interpreta orice nuanță introdusă de un anumit semnal. O asemenea interpretare nu poate fi înțeleasă dacă nu aplicăm cel
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
orice nuanță introdusă de un anumit semnal. O asemenea interpretare nu poate fi înțeleasă dacă nu aplicăm cel de-al treilea principiu al lui Jasper Hoffmeyer cele mai simple entități posedă reale competențe biosemiotice în celule. Fără existența unui discurs semiotic, organizat după legile gramaticii generative sau, cu alte cuvinte, după legi funcționale perfecte, nu vom înțelege structura și funcționalitatea organismelor pluricelulare. Principiul: corpul organismelor vii este un roi nu reprezintă o simplă metaforă, ci exprimă o organizare funcțională biosemiotică. Celulele
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
reprezintă o simplă metaforă, ci exprimă o organizare funcțională biosemiotică. Celulele unui organism pluricelular depind în existența lor unele de altele și de întregul edificat împreună, însă acesta ar fi nefuncțional dacă celulele n-ar fi într-un permanent dialog semiotic, într-o continuă comunicare, ce permite constituirea „semiosferei” care reprezintă individul în integralitatea sa. Nu întâmplător considera Hoffmeyer că roiul celulelor cu rol în imunitate interacționează cu roiul celulelor nervoase în menținerea ecologiei somatice. Două aspecte se detașează pregnant din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nivel etologic apariția unor comportamente (a unor scheme comportamentale învățate) care influențează în mod favorabil fitness-ul. Mediile extern și intern trebuie înțelese pe direcția concepției lui Jacob von Uexküll (1936) de Umwelt și Innenwelt, ceea ce înseamnă pătrunderea în universul semiotic. Intrând în universul biosemiotic trebuie să acceptăm existența unor tipuri de coduri care funcționează ca părți ale structurilor biologice pentru stabilirea unor legături între prezent și viitor. Aceste tipuri de coduri sunt date de existența unor semnale determinate de anumite
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
lege de totul. Fiecare specie își formează însă nișa sa semiotică în funcție de care își desfășoară existenta în biosferă. După cum specia își formează nișa sa semiotică, tot așa și indivizii își edifică un mediu individual. Acest mediu din punct de vedere semiotic se edifică pe interrelația dintre Umwelt ul și Innenwelt-ul său. După cum consideră Imanishi Kinji (2002), un atribut al naturii este autonomia. Fiecare viețuitoare acționează asupra mediului și asupra celorlalte viețuitoare ca o entitate subiectivă, pentru a forma o societate a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
limitare a lor. Acest lucru nu este lipsit de efecte imediate în planul mai larg al renegocierii raporturilor de putere. Umberto Eco încearcă o analiză comparativă a semnului lingvistic și a celui vizual refuzând să recunoască semnului vizual un statut semiotic deplin, cu argumentul că în cazul reprezentărilor vizuale, demersul semiotic nu e aplicabil decât unui ansamblu, unui tablou. Se poate reproșa aici lui Eco o neatentă tratare a semnului iconic, care este în mod nepotrivit identificat cu semnul vizual. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]