389 matches
-
6.2.2.4. Familia germanica / 161 Bibliografie specială / 163 6.2.2.5. Familia baltica / 164 Bibliografie specială / 164 6.2.2.6. Familia slavă / 164 Bibliografie specială / 166 6.3. Marea familie afro-asiatică / 166 6.3.1. Familia semitica / 169 6.3.2. Familia egipteană / 170 6.3.3. Familia berbera / 170 6.3.4. Familia cușitică / 170 6.3.5. Familia ciadică / 171 6.3.6. Familia omotică / 171 Bibliografie specială / 171 6.4. Marea familie dravidiana / 174
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dar întîlnim și alte serii precum Collection linguistique de la Société de linguistique de Paris, Mémoires de la Société de linguistique de Paris. Nouvelle Série, Bibliothèque des Cahiers de Linguistique de Louvain, Sociolingvistica, Descrieri de limbi și monografii etnolingvistice, Dicționar de rădăcini semitice etc. De Gruyter Mouton 6 cuprinde peste 10.000 de titluri în colecția Linguistics and semiotics în care, dintre cele consacrate limbilor lumii, peste 2.000 au în vedere limbile Europei. Colecția Language Learning a editurii Routledge conține seriile General
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
algonquin 97 c c, d a fuzionantă analitic engleză c, d c, d fuzionantă (atrasă de simbolism) sintetic latină, greacă, sanscrita c, b, d c, d (a) fuzionantă (puternic simbolizantă) sintetic takelma 98 d, c c, d (a) simbolică-fuzionantă sintetic semitica (arabă, ebraica) NOTĂ: Parantezele indică o formă atenuata a procesului. O variantă, intitulată Caracterizarea tipologica a limbilor (după Ed. Sapir), apare și în Tratat de lingvistică generală, p. 459. Toate notele la tabel, în afară de cele ale lui Sapir, ne aparțin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este mai mult sau mai putin marcată, astfel încît o limbă "are un caracter centrifug sau centripet accentuat sau atenuat." (1988: 24) Dihotomiile accentuat-atenuat184 și centrifugă-centripetă duc la o clasificare "par le sens du relevé linéaire". accentuate limbi bantu limbi semitice (ebraică, arabă) limbi austrice (malayo-polineziene) limbi negro-africane tasmaniană centrifuge limbi moarte din Orientul Apropiat antic (elamita, sumeriana) limbi din America basca atenuate limbi celtice limbi neolatine (italiană, spaniolă, franceza) limbi indo-europene Limbi greacă latină limbi germanice (engleză, germană) limbi slave
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
că sînt alte limbi, ci că sînt trei dialecte ale limbii italiene; dimpotrivă, un danez care vorbește doar daneză și un suedez care vorbește doar suedeză se înțeleg între ei destul de bine; la fel, asemănarea e foarte mare între limbile semitice sau între anumite limbi slave; 2. nici al doilea criteriu nu se poate aplica pentru că părerea și convingerea vorbitorului poate fi greșită, fiind determinată nu de criterii lingvistice, ci de convingeri politice, religioase sau de alte convingeri socio-culturale. De pildă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mixat cu numeroase alte limbi, în special din spațiul european: angloromani (români + engleză), lomavren (români + armeana), caló (români iberica) etc. Și malteza a fost integrată în clasa limbilor mixte, dar cei mai mulți specialiști consideră că ea este, de fapt, o limbă semitica. 5.2. Criterii geografice Operăm cu criterii geografice atunci cînd se aduce în discuție diversitatea lingvistică a unui continent (de exemplu, limbile vorbite în Africa sau limbile vorbite în America), a unei anumite regiuni (de exemplu, limbile vorbite în Peninsula
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
rădăcina, el putînd primi adesea un prefix; 4. flexiunea de tip indo-european nu se realizează doar prin afixe, ci și printr-o serie de alternante vocalice din rădăcina; 5. există o serie de alternante consonantice cu rol morfologic, spre deosebire de limbile semitice, în care consoanele rămîn neschimbate; 6. subiectul unui verb tranzitiv are același tratament că subiectul unui verb intranzitiv (o situatie diferită apare, de pildă, în limbile caucaziene). Fiecare dintre cele șase trăsături poate apărea și în alte familii de limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
între ce familii lingvistice se aflau situate, în trecut, limbile care "au devenit" indo-europene. Trubetzkoy constată că, de pildă, trăsătură șase se întîlnește și în familia uralo-altaică, a cincea în limbile fino-ugrice, iar primele patru în limbi mediteraneene (caucaziene și semitice). Concluzia este că teritoriul în care au apărut primele dialecte indo-europene ar fi fost situat între aria limbilor fino-ugrice și cea a limbilor caucaziene mediteraneene și că limbile transformate în limbi indo-europene au trecut de la un tip asemănător cu cel
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ioana Vintilă-Rădulescu realizează o sinteză a caracteristicilor tipologice ale limbilor indo-europene despre care se vorbise pînă atunci: "Din punct de vedere tipologic, familia indo-europeană pare să constituie o verigă intermediară între limbile din nord (uralo-altaice) și cele din sud (caucaziene, semitice). Are trăsături care se regăsesc în unele sau în altele, dar nu sînt reunite decît în familia limbilor indo-europene: nu au armonie vocalica; consonantismul nu este mai sărac în poziție interioară sau finală decît inițială; cuvintele nu încep obligatoriu cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aproximativ 240 de limbi (Ethnologue: 374), cea mai studiată după familia indo-europeană, si întinsă din Africa de Nord, Africa Sahariana și Cornul Africii pînă în Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu. Se vorbește și în Europa, în Malta, insula mediteraneană din sudul Siciliei. Glotonimele semitic și hamitic au fost create plecîndu-se de la numele celor doi fii ai lui Noe, Sem și Ham. Fiul lui Sem, Aram, poate fi originea numelui limbii arameene, limba vorbită și de Hristos. Eber, fiul lui Aram, poate fi sursa cuvîntului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de milioane de oameni, iar limba arabă, a cincea ca număr de vorbitori pe glob, este limba oficială a Organizației Națiunilor Unite. Cel care a propus numele de semito-hamitică, Friedrich Müller (Grundriss der Sprachwissenschaft, 1876), a vorbit de o ramură semitica și de una hamitica, aceasta din urmă înglobînd grupurile cușitic, berber și egiptean, fără cel ciadic și omotic. Africanistul german Carl Meinhof (1857-1944) a argumentat existența unei familii hamito-semitice nu doar pe criterii lingvistice, ci și filogenetice (V. Die Sprachen
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Hamiten, Friedrichsen, Hamburg, 1912). Elevul sau, africanistul Diedrich Westermann a prefigurat în bună măsură clasificarea cvasigeneral acceptată astăzi a lui Joseph Greenberg, realizată în volumele Studies în African Linguistic Classification (1955) și The Languages of Africa (1963). El păstrează grupurile semitic, berber, egiptean și cușitic (grupul cușitic occidental a fost reclasificat că omotic), dar scoate în afara familiei afro-asiatice grupuri care înainte erau integrate familiei semito-hamitice. Astfel, fulani este reclasificat că atlantic occidental, nilo-hamitic drept nilo-saharian și hotentota în familia khoisan. Joseph
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
propunînd și nouă denumire de limbi afro-asiatice. Harold Fleming (1969, 1976262) a propus ca limbile omotice să fie considerate o ramură distinctă și nu o subramura în interiorul limbilor cușite. Igor Diakonoff (1996) a propus o diviziune Afroasiatic A (berbera, cușitică, semitica) și Afroasiatic B (ciadică și egipteană). Patria primitivă a limbii proto-afroasiatice a fost plasată fie în Africa (mai ales in Etiopia), fie în Asia (Peninsula Arabica, coasta occidentală a Mării Roșii), de unde s-ar fi răspîndit începînd cu 11.500
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Christopher Ehret (1995) argumentează o primă divizare a proto-afroasiaticii în proto-omotică și proto-eritreică. Această din urmă, prin divizări succesive, ar fi dus la proto-cușitică, proto-ciadică, egipteană veche, proto-berberă și proto-semitică. Ramurile omotică, ciadică și cușitică sînt tonale, netonale fiind ramurile semitica, berbera și egipteană. Principalele caracteristici cvasi-generale, uneori în grade diferite, ale acestei familii 263 sînt următoarele: - sistem vocalic simplu format doar din i, a și u, cu două grade de deschidere, scurte și lungi. - sistem consonantic complex organizat preponderant ternar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
etc.266 - trei cazuri: nominativ, genitiv și absolutiv/acuzativ. - două genuri, femininul fiind marcat prin sunetul ț sufixat și/sau prefixat. - tipologie sintactica VSO cu tendința spre SVO. Exemplificam 267 prin evoluția rădăcinii afro-asiatice *mwt: EGIPTEANĂ egipteană mwt copta muu SEMITICA akkadiana maat ugaritică mt feniciana mt ebraica mwt arameica mwt, myt arabă mwt mehri mwt socotri mii(ț) gheză (etiopiana veche) mwt tigré (hasa) mwt BERBERA shilha mta kabyl əmmət tuarega əmmət zenaga ēmmwi, ēmmi CUȘITICĂ rendille a-mut! aweer
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
myt arabă mwt mehri mwt socotri mii(ț) gheză (etiopiana veche) mwt tigré (hasa) mwt BERBERA shilha mta kabyl əmmət tuarega əmmət zenaga ēmmwi, ēmmi CUȘITICĂ rendille a-mut! aweer (boni) -wudsomali mōd CIADIANA hausa mútùù 6.3.1. Familia semitica are în componență limbi vorbite în Africa de Nord, Cornul Africii, Etiopia, Eritreea, Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu. Este cea mai importantă ramură a familiei afro-asiatice, cu limbi (unele dispărute) ale unor mari culturi. S-au avansat două idei în privința patriei primitive a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Africii, Etiopia, Eritreea, Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu. Este cea mai importantă ramură a familiei afro-asiatice, cu limbi (unele dispărute) ale unor mari culturi. S-au avansat două idei în privința patriei primitive a semiților: Asia (Arabia de Sud) sau Africa (Etiopia). Semitica comună sau proto-semitica s-a fragmentat începînd cu mileniul V i.C. O primă clasificare a limbilor semitice are în vedere două grupuri, unul oriental, azi dispărut, din care făcea parte akkadiana, și unul occidental, cu două subramuri: nordică (cananeeana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dispărute) ale unor mari culturi. S-au avansat două idei în privința patriei primitive a semiților: Asia (Arabia de Sud) sau Africa (Etiopia). Semitica comună sau proto-semitica s-a fragmentat începînd cu mileniul V i.C. O primă clasificare a limbilor semitice are în vedere două grupuri, unul oriental, azi dispărut, din care făcea parte akkadiana, și unul occidental, cu două subramuri: nordică (cananeeana și arameica) și sudică (arabă, sud-arabica, limbile etiopiene). Deosebirea oriental/occidental are la bază opoziția de aspect între
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
palestiniană, nabateeană, palmyreană), neo-arameică, ebraică, ugaritică (l.m.), feniciana (l.m.), punica (l.m.), moabită (l.m.), vechea cananeeană (l.m.), siriacă - ramură de sud: arabă propriu-zisă (literară, dialecte magrebiene, dialecte din Orientul Apropiat, malteza, arabă siciliana, arabă andaluza, siculo-arabă), sud-arabica, aflată la originea limbilor semitice din Cornul Africii (sud-arabica epigrafica l.m., șase limbi din Yemen aflate pe cale de dispariție - mehri, harsusi, sheri, socotri etc.), limbi etio-semitice din Etiopia și Eritreea - amharica, gheză (ge'ez, etiopiana veche) - limba clasică folosită azi doar ca limbă liturgica, gurage
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Yemen aflate pe cale de dispariție - mehri, harsusi, sheri, socotri etc.), limbi etio-semitice din Etiopia și Eritreea - amharica, gheză (ge'ez, etiopiana veche) - limba clasică folosită azi doar ca limbă liturgica, gurage, harari, tigré, tigrinya) Astăzi se vorbesc 78 de limbi semitice (Ethnologue), cel mai mare număr de vorbitori avînd arabă (aproape 500 de milioane), amharica (27 de milioane), ebraica (8 milioane), tigrinya (7 milioane), siriaca - pe care unii lingviști o considera și dialect neo-aramaic oriental (3 milioane), neo-aramaica orientala (sureth) și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
arabă (aproape 500 de milioane), amharica (27 de milioane), ebraica (8 milioane), tigrinya (7 milioane), siriaca - pe care unii lingviști o considera și dialect neo-aramaic oriental (3 milioane), neo-aramaica orientala (sureth) și neo-arameica occidentală (1-2 milioane). Malteza (dialect arab, limba semitica de sine stătătoare sau limba mixtă) este singura limba semitica oficială din Europa (Malta). 6.3.2. Familia egipteană - Egipt. Egipteană antică este o limbă moartă vorbită din mileniul III i.C. pînă în primul mileniu d.C. și scrisă cu ajutorul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
8 milioane), tigrinya (7 milioane), siriaca - pe care unii lingviști o considera și dialect neo-aramaic oriental (3 milioane), neo-aramaica orientala (sureth) și neo-arameica occidentală (1-2 milioane). Malteza (dialect arab, limba semitica de sine stătătoare sau limba mixtă) este singura limba semitica oficială din Europa (Malta). 6.3.2. Familia egipteană - Egipt. Egipteană antică este o limbă moartă vorbită din mileniul III i.C. pînă în primul mileniu d.C. și scrisă cu ajutorul hieroglifelor. Stă la originea limbii copte, atestata din secolul ÎI
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
étude des langues sémitiques. Éléments de bibliographie, Librairie d'Amérique et d'Orient Adrien-Maisonneuve, Paris, 1947 Galand, Lionel, Études de linguistique berbère, Peeters, Leuven/Paris, 2002. Glinert, Lewis, The Grammar of Modern Hebrew, Cambridge University Press, Cambridge, 1989. Goldenberg, Gideon, Semitic Languages. Features, Structures, Relations, Processes, Oxford University Press, Oxford, 2013. Gray, Louis H., Introduction of Semitic Comparative Linguistics, Columbia University Press, New York, 1934. Greenberg, Joseph H., Studies în African Linguistic Classification, Compass Press, New Haven, 1955. Greenberg, Joseph H., The
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Galand, Lionel, Études de linguistique berbère, Peeters, Leuven/Paris, 2002. Glinert, Lewis, The Grammar of Modern Hebrew, Cambridge University Press, Cambridge, 1989. Goldenberg, Gideon, Semitic Languages. Features, Structures, Relations, Processes, Oxford University Press, Oxford, 2013. Gray, Louis H., Introduction of Semitic Comparative Linguistics, Columbia University Press, New York, 1934. Greenberg, Joseph H., Studies în African Linguistic Classification, Compass Press, New Haven, 1955. Greenberg, Joseph H., The Languages of Africa, Indiană University Press, Bloomington, 1963. Grigore, George; Dobrișan, Nicolae, Dicționar arab-român, Editura Teora
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Editura Hasefer, București, 2007. Haelewyck, Jean-Claude, Grammaire comparée des langues sémitiques. Éléments de phonétique, de morphologie et de syntaxe, Safran, Bruxelles, 2006 Heine, Bernd; Nurse, Derek (editori), African languages. An introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000. Hetzron, Robert (editor), The Semitic Languages, Routledge, Londra, 1997. Huehnergard, John, Afro-Asiatic, în R. D. Woodard (editor), The Cambridge Encyclopedia of the World's Ancient Languages, Cambridge University Press, Cambridge/New-York, 2004, pp. 138-159. Leslau, W., Étude descriptive et comparative du gafat (éthiopien méridional), Librairie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]