48,599 matches
-
la o schemă aproape abstractă, iar cea de-a doua, evidențiată în expoziția de la Hanul cu Tei, se referă la resursele și la energiile interne ale culorii, la capacitatea ei de a organiza structuri și de a se ridica la semnificație. Preocupată vizibil de acest potențial ascuns al culorii și al limbajului, pictorița, care a rezistat cu atîta fermitate în fața efectelor din pictura lui Vasile Grigore, se lasă acum sedusă, dar nu prin vreo influență directă, ci printr-o cercetare pe
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
volan sunt dezastre. Femeile la volan sunt penale” (autoshow.ro) - , alteori una medie, care se lasă ușor substituită de termen mai tare: „Cine a zis că sunteți penali v-a lăudat! Sunteți execrabili” (4allfree.com). Există chiar cazuri în care semnificația nu mai pare a fi total negativă: în fond, un termen al lumii interlope poate rămîne fundamental ambiguu, pentru că judecata negativă alunecă ușor în admirație, ca în cazul calificativelor șmecher sau (h)oț. În această zonă incertă par să se
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
critic mai lucid și mai sever al „proiectului Bahtin” de analiză romanescă (și, prin extensie, al proiectului Formaliștilor ruși) decît Toma Pavel (vezi p. 37-38). Perspectiva exclusiv stilistică i se pare, în cazul romanului, infructuoasă. Pentru a extrage cu profit semnificațiile fiecărei faze din evoluția romanului - de la romanul helenistic la cel contemporan - autorul cărții privilegiază perspectiva multiformă și plurifuncțională. Romanul este, poate, singura formă literară care - din momentul apariției ei - și-a pus problema formării individului în raport cu ceilalți. Scopul său ultim
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
realizîndu-se astfel valoarea de îndemn, de asociere sau de anunț cooperativ al unei acțiuni proprii (hai vino - hai să mergem - hai că vin). În funcție de punctul de reper și de semantica enunțului, hai poate însemna „vino” sau „du-te”; din aceste semnificații poate deriva valoarea de invitație insistentă - dar și includerea în înjurături. Formula hai pa reflectă valoarea de intensificare a interjecției: efectul pe care îl produce e nu de atenuare, ci de accentuare energică a îndemnului la despărțire (care, în varianta
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
al scrisului Danei Dumitriu prin trecerea de la formula romanului „psihologic” din cărțile precedente - Migrații (1971), Masa zarafului (1972), Duminica mironosițelor (1977), Întoarcerea lui Pascal (1979), Sărbătorile răbdării (1980) - la modalitatea specifică romanului așa-zis „istoric”: reperul este secolul XIX, iar semnificația abordării sale epice este definirea momentului și a împrejurărilor în care „s-a deschis viața modernă a unei țări. O țară mică, «înghesuită între imperii»”. Dacă acestea sînt sensul și motivația generală ale proiectului narativ, mijlocul său de realizare este
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
de romane („ficțiuni”) și o sumă de reconstituiri („adevăruri”) care oferă profilul complet al epocii și al oamenilor care i-au trăit și i-au scris istoria. Prima grijă a prozatoarei este aceea de a fixa starea, „atmosfera” timpului și semnificația lor în ordinea evoluției istorice: „Nerăbdarea generală poartă cuibărită în ea, ascunsă cu grijă și superbie, apatia străveche, scepticismul bătrînesc și impetuozitatea superficială a tinerilor”; această nerăbdare este marca epocii, personajele romanului - oameni celebri sau cu totul anonimi - trăindu-și
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
Panu-Ghica) constituie germenele coaliției „celebre” dintre liberali și conservatori, discursul lui Grigore Eliad-Cîrciumărescu de pe terasa cofetăriei Fialcowsky anticipînd mersul evenimentelor politice. Perspectiva asupra epocii este completată de abile incursiuni în peisajul politic european; prin intermediul personajului său central, Dana Dumitriu dezvăluie semnificația faptelor din Valahia pentru lumea politică a Europei; „în timp ce Garibaldi cucerește Palermo, iar Napoleon al treilea anexează Savoia și Victor Emanuel al II-lea anexează Toscana și Emiliana”, valahii descoperă viața parlamentară, iar zgomotul nou, care se face auzit dintr-
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
sînt alte „oglinzi” în al căror focar se luminează imaginea exactă a noii epoci românești pe care a deschis-o Unirea. Imagine al cărei contur se completează în romanul Danei Dumitriu mai ales prin intermediul unui simbol ale cărui prezență și semnificație s-au putut vedea în toate volumele; apariția, în momentele tensionate ale „intrigii” din al doilea volum a trăsurii hîrbuite constituie cheia perspectivei romanești asupra faptelor care structurează firul epic al cărții, marca stilistică a romanului și marca istorică a
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
în a performa pe propria piele separarea sufletului de trup - operație ce, zic eu, necesită un înalt grad de autocunoaștere - nu pot să justific ușurința (gender - free) cu care este abordată o temă nu doar controversată, ci și grea de semnificație politică. Nu văd nici o definiție de lucru a pornografiei, nici o discutare sistematică a ei. În plus, nu mi se pare că “literatura mare, «adevărată» pierde prin evitarea pornografiei” (pag. 288), pentru simplul fapt că de Sade, D.H. Lawrence, Apollinaire și
Pe filiera pornografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/13567_a_14892]
-
făpturi cumulative, adevărate stihii prin irepresibila lor forță de erupție, au tot ritmat juna istorie a culturii naționale de la Cantemir pînă la Iorga și Călinescu, ori de la Hașdeu pînă la Eliade. Numite în diverse feluri, dar întotdeauna în sfera de semnificație a enciclopedismului și a renascentismului, aceste personalități și-au luat responsabilitățile a generații de sacrificați și s-au pornit, cu o furie autodevoratoare, să construiască epopeic și, de cele mai multe ori, din foarte puțin. Au convocat cu puterile lor mediumnice spiritele
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
sînt nicidecum o abandonare a preocupărilor majore și cu atît mai puțin un act degradat. Dimpotrivă, ele constituie o formă de asumare a realului în toate dimensiunile sale și o tentativă de recuperare a reziduului într-un alt cîmp de semnificații. Ierarhiile sînt abolite, materialele ignobile vindecate de suferința lor ontologică, balanța natură - artificialitate reechilibrată prin discurs și printr-o nouă infuzie de idealitate. 3. Creație și mitologie Dacă artiștii contemporani au neșansa de a fi prea puțin cunoscuți, artiștii clasicizați
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
serie cu vocabular necenzurat, totul întrerupt de spoturile publicitare, parodie a filmelor western. Autorul deconstruiește desigur, citatele și trimiterile parcurg prin filoane subterane textul, alteori ies la suprafață, inundându-l, actorii se agită între nevoia de real și infuzia de semnificație, joaca lor e copleșită de povara lucrurilor pe care le știu și nu le spun, alteori de încărcătura sterilă a spuselor fără un rost evident. Spectatorul ar vrea să-i urmărească, mai ales că uneori i se pare că situațiile
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
prezentau în această sală, s-a cam terminat, chiar la televizor se preferă serialele, competițiile și pornografia. Presupun că și acesta ar fi fost viitorul sordid al fostului Palat al Republicii. Scheletul, cel puțin, își păstrează demnitatea, și are o semnificație pe care clădirea funcțională nu o poate însuma. “Corpul uman”, scrie Walter Benjamin în cartea sa despre teatrul baroc,”își capătă dimensiunea alegorică numai în chip de cadavru, sau cel puțin de membre dezarticulate”. Se pare că un sistem hidraulic
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
care ne permit să vedem tocmai că imaginile pe care le punem în acțiune în viața mentală, pe care le proiectăm în operă sau care animă mari mișcări colective, aceste imagini nu sînt doar individuale ci transpersonale și au o semnificație care nu este proiectivă, nu este reductibilă doar la niște trăiri și prin aceasta regăsim sensul originar al cuvîntului imaginal. Este vorba într-adevăr de imagini independente de psihologie și care vorbesc, ni se adresează fără ca să le putem modifica
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
direct de viața și opera sa, spiritul clasicului este deseori invocat atunci cînd autorul comentează diversele aspecte ale atît de caragialianei noastre tranziții. Ceea ce leagă tot acest conținut eterogen al cărții este o anumită predispoziție a autorului de a găsi semnificații surprinzătoare în aspectele aparent minore, adesea ignorate ale vieții. Mereu lucid și atent la tot ceea ce îl înconjoară Ștefan Cazimir se comportă asemenea unui detectiv care, prin analogii și analize ingenioase, ajunge să rezolve cazuri a căror clasare pare a
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
Cotruș stimulează, retează prin ricoșeu, izbucnește pe detalii și reconstituie în perspectiva analogiilor cu firea: „Ca o iubită care pleacă pentru totdeauna/ și uită să se uite/ încă-odată înapoi.” Dimensiunea nesfârșitului este cuprinsă în două versuri ale poeziei Pusta, dar semnificația estetică a întregii poezii depășește imitația naturii, ca și în formele și alcătuirile sculptural coloristice din poezia Bivolii, considerată antologică. S-ar putea spune că poezia lui Aron Cotruș este o poezie vizuală. Un peisaj cu atmosferă complexă, însă, grea
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
între latinism și occidentalizare romanică, între tradiția românească deja constituită și moda unei epoci. Dincolo de posibilitatea ca neologismele care conțin cele două terminații să provină din surse diverse (latina, limbile romanice, germana, rusa...), istoria lor rămîne exemplară prin determinațiile și semnificațiile sale culturale. Cum se știe, oscilația terminațiilor a condus în perioada actuală la rezultate diferite: s-a fixat definitiv o formă, în -țiune (națiune) sau în -ție (comunicație), s-au produs specializări semantice mai mult sau mai puțin nete (operație
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
spune el, așa cum s-a întîmplat și cu referința ignorată la „cea mai proaspătă dintre condamnări”. Iar „locul” filozofic și metodologic al acestei iritări latente față de datele reale, a căror includere în procesul interpretativ ar limita, chipurile, spectrul larg al semnificațiilor, este identificat cu precădere în hermeneutica lui Hans Georg Gadamer, acolo unde cititorului i se pretinde să-și investească propria experiență în percepția textului poetic: exemplul eșecului analizei l-ar furniza, conform lui Bollack, Gadamer însuși, cu a sa „retroversiune
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
procesul de specificare a limbajului se produce în timpul călătoriei „prin lumea morților”, pînă „în fundul prăpastiei”, cu consecința imediată în anularea acelei „forțe evocatoare” a cuvintelor, atît de importantă pentru hermeneutica filozofică, și, aparent paradoxal, într-o eliberare fără seamăn a semnificațiilor. Poetul procedează demiurgic, „dînd nume” și, printr-o îndrăzneață topire a semnificanților și semnificaților, creînd și codînd un nou „limbaj în limbaj” sau „un limbaj ca limbaj”. Nu-i de mirare pentru Bollack că Celan a crezut că-și poate
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
Andrei Marga, la timpul ei actualul titular al portofoliului a apreciat-o și sprijinit-o în calitate de coleg de cabinet al profesorului clujean. Să sperăm că desemnarea sa, adică a unei persoane care cunoaște bine reforma realizată în precedenta guvernare, are semnificația reluării procesului de restructurare în spirit european a învățământului, proces abandonat după alegerile din 2000. Învățământul este un domeniu de care depinde evoluția națiunii pe timp de generații. Erori în domeniul economic au efecte dureroase, dar pot fi corectate; în
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
președintelui la potlogăriile acestora demonstrează limpede că până și ei au înțeles cine sunt adevărații stăpâni ai țării. Că între marii bogătași ai României s-au strecurat și indivizi din imediata apropiere a lui Năstase ori Iliescu e lipsit de semnificație. Sutele de mii de dolari scoase de curând la iveală de-un Dan Iosif sunt floare de ureche față de zecile și sutele de milioane învârtite pe degete de indivizi aflați până de curând în tribune și care acum se pregătesc
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
Cine sînt fiii lui Heth?” întrebă Habib, care se amuza întotdeauna să-și etaleze, în fața erudiției fratelui său, propria-i ignoranță. “În Biblie, acesta-i numele care se dă în mod obișnut hitiților. Dar ceea ce are aici importanță nu este semnificația numelui de Heth, ci valoarea sa numerică. Și aceasta în ebraică este tocmai 408”. Valoarea numerică! Cît mă irită noțiunea asta de fiecare dată cînd o aud! În loc să înțeleagă sensul cuvintelor, contemporanii noștri se pun să calculeze valoarea literelor; le
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
că locurile și personajele despre care scrie există într-un cuvînt, ca aceasta e o povestire despre întîmplări reale. Dar imaginea e lipsită pînă la urmă de orice importantă. Tot talentul lui Kleist se consumă în intrigă povestirii și în semnificația morală a acesteia. Se poate obiectă că Marchiza de O... e o povestire scurtă, o nuvelă, că însăși specia îi impune lui Kleist anumite constrîngeri, că pur și simplu nu e suficient spațiu pentru a descrie în amănunt unde se
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
ca atare. Ele spun: noi sîntem realul. Ele funcționează că autentificare a iluziei realității drept fapt brut, drept adevăr indiscutabil la a cărei reprezentare aspiră cu ardoare realismul secolului al XIX-lea. Barometrul se află acolo pentru a pune capăt semnificației. Spune barometrul: sînt pură imanenta, sînt particularitatea absolută. Înlăturați acum barometrul și, neîndoielnic, povestirea nu va fi mai puțin adevărată. Dar și aceasta este întrebarea esențială va deveni povestirea mai puțin inteligibila? Dacă am avut senzația că datele vizuale oferite
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
formula creșterii autonomiei imaginii. Artă transformării personajelor în imagini e de o extremă importantă la Stendhal și Flaubert; există totuși o serie întreagă de diferențe între ei. Un singur pasaj, cel care deschide Educația sentimentală e suficient pentru a înțelege semnificația acestor diferențe de natură istorică. La 15 septembrie 1840, pe la șase dimineață, vasul Orașul Montereau, gata de plecare, pufăia rotocoale mari de fum în fața cheiului Saint-Bernard. Lume peste lume șosea cu sufletul la gură; butoaie, otgoane, coșuri cu albituri stînjeneau
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]