773 matches
-
a face din principiul său, al "limitării negative", al rolului de pură diferență a semnificantului, un criteriu de clasificare efectiv utilizabil se datorează complexității singurelor unități care îl interesează, semnificanții, limitați la rândul lor de un mare număr de alți semnificanți vecini. El n-a putut astfel stabili niciodată sistemul veritabil, căci paradigmele, seriile asociative prin care a făcut real sistemul lingvistic, devin în continuare imposibil de comparat și clasat. Invers, succesul școlii fonologice, așa cum îl explică Oswald Ducrot, rezidă în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
anterior oricărei aplicări. Generalitatea teoriei lui Hjelmslev o face aplicabilă mult dincolo de teritoriile lingvisticii pentru a analiza orice sistem de semne, orice semiotică, ca pe o limbă prin asimilarea fenomenele denotației și conotației. într-adevăr, ceea ce la Saussure era planul semnificanților devine la Hjelmslev planul expresiei iar ce era planul semnificaților devine planul conținutului. în fiecare din cele două planuri lingvistul danez distinge apoi două straturi: forma, care poate fi descrisă exhaustiv, simplu și corect de către lingvistică, fără a recurge la
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
forma, care poate fi descrisă exhaustiv, simplu și corect de către lingvistică, fără a recurge la vreo premisă extralingvistică și substanța, ansamblul aspectelor fenomenelor lingvistice care nu pot fi descrise fără a recurge la premise extralingvistice. Solidaritatea imotivată între semnificat și semnificant, care caracterizează semnul la Saussure, devine astfel solidaritate între forma conținutului și forma expresiei și este caracterizată de faptul că o substituție într-un plan cere una și aceeași schimbare și în planul opus. Și, fie că alegem perspectiva funcției-semn
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de sisteme semnificante al formelor și manifestărilor culturii și îl verifică apoi prin demonstrarea caracterului arbitrar, deci caracterului de semn în accepție 38 saussureană, al elementelor fiecărui sistem analizat. Principiul arbitrarietății semnului semiologic devine, din axiomă, corolar al existentei sistemului semnificant, manifestarea efectului de sistem semnificant care-și instituie elementele și, prin urmare, cheia de control a existenței sau prezenței unui sistem semnificant. încetînd să mai fie punctul de plecare al demonstrării prezenței sistemului, el devine punctul de sosire al analogiei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
unei imagini), devine simphi semnificant în al doilea". (2/1, p. 199) Principiul funcționării mitului în societățile moderne și contemporane este că "el transformă istoria în natură". Pentru lectorul mitului "totul se petrece ca și când imaginea ar provoca natural conceptul, ca și când semnificantul ar fonda semnificatul". "în fapt, ceea ce permite lectorului să consume inocent mitul este că el nu vede în acesta un sistem semiologic, ci un sistem inductiv: acolo unde nu există decât o echivalență, el vede un fel de proces cauzal
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ar fonda semnificatul". "în fapt, ceea ce permite lectorului să consume inocent mitul este că el nu vede în acesta un sistem semiologic, ci un sistem inductiv: acolo unde nu există decât o echivalență, el vede un fel de proces cauzal: semnificantul și semnificatul au în ochii săi raporturi de natură." (2/1, p. 217; vezi și: p. 215-216) In fine, unul dintre cele mai interesante sisteme semnificante pe care le analizează Roland Barthes este Moda. Obiectul analizat nu este, desigur, Moda
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
codul "real" (de obiecte) la sistemul denotant al limbii; cealaltă face trecerea de la sistemul denotant la sistemul conotant al limbii. Adică limba apare ca un metalimbaj, ca un sistem terminologic, în raport cu veșmântul feminin, și acest dublu sistem este reluat ca semnificant într-un al treilea și ultim sistem, pe care Barthes îl numește "retoric". Ca în Mythologiques sau în analiza literaturii, ne aflăm și aici pe linia studiului semiologic al conotației în care un prim mesaj, sau mesajul literal, servește de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cercetătorului". (13/1, p. 99.) Adică această "coerență internă" sau "coerență semnificativă" se manifestă la fel ca arbitrariul semnului semiologic: face ca elementul să fie lipsit de consistență în afara sistemului semnificant unde funcționează, ca semnificarea să rezulte nu din relația semnificantului cu referentul, ci din aceea dintre semnificanți, dintre semne în cadrul sistemului. Din această concepție asupra semnului decurg apoi mutațiile teoretice și metodologice prin care se constituie, în raport cu sociologia tradițională a literaturii/culturii, sociologia goldmanniană. Cea mai importantă și imediată fiind
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
coerență internă" sau "coerență semnificativă" se manifestă la fel ca arbitrariul semnului semiologic: face ca elementul să fie lipsit de consistență în afara sistemului semnificant unde funcționează, ca semnificarea să rezulte nu din relația semnificantului cu referentul, ci din aceea dintre semnificanți, dintre semne în cadrul sistemului. Din această concepție asupra semnului decurg apoi mutațiile teoretice și metodologice prin care se constituie, în raport cu sociologia tradițională a literaturii/culturii, sociologia goldmanniană. Cea mai importantă și imediată fiind aceea a schimbării nivelului relațiilor operei literare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
vreo importanță, căci compararea unor "universuri cu conținturi în întregime diferite", cum ar fi cel al unui "basm fantastic" și al unui "roman realist" sunt perfect posibile și îndreptățite de prezența coerenței interne a operelor, care lipsește de consistență substanța semnificantului căci face perfect egale între ele nu numai astfel de opere, ci chiar și operele literare, constituite din "imagini verbale", cu operele filosofice, constituite din "concepte". Chiar dacă subsumate unei viziuni asupra lumii, operele culturale - literare, dramatice, filosofice, teologice etc. - constituie
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
derulează aceste relații. Schimbarea tipului de articulare a semnului, schimbarea modelului teoretic de semn, schimbă domeniile realului redistribuindu-le, și schimbă astfel domeniile cunoașterii, relațiile din interiorul domeniilor și dintre domenii, tot așa cum se întîmplă în interiorul paradigmei saussureene când apar semnificanți noi. în epistema Renașterii, teoria semnului implică trei elemente distincte: ceea ce este marcat, ceea ce este marcant și ceea ce permite a se vedea în unul marca celuilalt, asemănarea. Dar cum asemănarea este la fel de mult forma semnelor cât și conținutul lor, cele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cea asupra bogățiilor, ancheta asupra limbilor (filologie) se substituie analizei discursului, "ceea ce revine la a spune că dincolo de fața semnului care ne este dat se produce un dezechilibru: viața, munca, limbajul, în fine, omul sunt obiecte ultime, nu simetrice unui semnificant, inferate pornind de la un țesut de semne insuficient". (25/1, p. 351). Această schimbare se repercutează și în metodele cunoașterii: procedurile de descifrare marchează eterogenitatea organizării între semnificatul profund și reperele sale superficiale; sinteza câștigă loc față de analiză: unor indici
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
face posibilă intrarea În paradis este (ar fi) iubirea ... dar iubirea Îi este refuzată...astfel astrului Îi este refuzată (vorbind În termeni barthesieni) relația sintagmatică.. Conform teoriei barthesiene „orice semn include și implică trei relații ... una interioară aceea care leagă semnificantul de semnificat relația dintre astru și fata de Împărat apoi două relații exterioare, Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. prima este virtuală și leagă semnul de alte semne (intervenția pajului) a doua este actuală și leagă semnul de celelalte semne ale
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
tradiție în aceeași categorie" (ELR, s.v.). Denominația utilizată nu reflectă, așadar, realitatea lingvistică, deoarece se referă, în termeni generali și polisemantici, la fenomene diferite care se petrec în limbă. Or, spre deosebire de cuvânt, la care nu există o legătură necesară între semnificant și semnificat, "în cazul termenului, legătura dintre noțiune și desemnarea ei nu este arbitrară, ci se datorează consensului între specialiști. Orice unitate lexicală constituie un termen în măsura în care noțiunea denumită se poate defini în cuprinsul unui anumit domeniu de specialitate. (...) Această
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de cele două categorii diferă: reducția cu caracter lexical permite suprimarea elementelor sintactice ajutătoare și a centrului grupului sintactic, în timp ce reluarea anaforică nu permite decât omiterea determinanților și menținerea obligatorie a nucleului. * Reducția cu caracter lexical antrenează existența mai multor semnificanți pentru același semnificat, iar reluarea anaforică pe aceea a mai multor semnificați pentru același semnificant. Autoarea relevă, așadar, cu justețe că între cele două categorii de reducere a sintagmelor la unul dintre elementele lor componente există deosebiri esențiale, marcate îndeosebi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a centrului grupului sintactic, în timp ce reluarea anaforică nu permite decât omiterea determinanților și menținerea obligatorie a nucleului. * Reducția cu caracter lexical antrenează existența mai multor semnificanți pentru același semnificat, iar reluarea anaforică pe aceea a mai multor semnificați pentru același semnificant. Autoarea relevă, așadar, cu justețe că între cele două categorii de reducere a sintagmelor la unul dintre elementele lor componente există deosebiri esențiale, marcate îndeosebi de contextul lingvistic: dacă rezultatul reducerii are nevoie de context pentru a putea fi corect
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dat care absoarbe sensul acestuia"22. Luând în studiu același fenomen, M. Eurrutia 23 (de la Universitatea din Alicante din Spania) constată că, din punctul de vedere al analizei semantice, "formarea neologismelor constă în principal în schimbările de sens, fără modificarea semnificantului, pe baza proceselor de metaforizare și de specializare"24. Autoarea propune o interpretare a modificărilor semantice din limba franceză pe baza a trei principii de asociere: similaritatea, contiguitatea și contrastul, incluzând inovațiile lexicale rezultate în urma absorbției lexicale printre fenomenele datorate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unul dintre tipurile de scurtare a termenilor, iar cauza acestor modificări poate fi identificată, intuitiv, în ceea ce se numește "legea minimului efort"34 sau "principiul minimax"35, adică în năzuința vorbitorilor de a obține o valoare semantică maximală printr-un semnificant minimal. Economia în limbă, tendința vorbitorilor de a se exprima cât mai concis dar în limite care, pe cât posibil, să împiedice echivocul și să permită înțelegerea corectă a mesajului se manifestă și prin reducerea învelișului sonor al unităților lexicale 36
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
l-a preluat împreună cu genul neutru al substantivului regent și, implicit, al compusului (în contrast cu lat. lingua "sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, limbaj, grai", sens rezultat prin metonimie din "organ musculos mobil care se află în gură"). În consecință, semnificanții sp. coche și germ. Weizen reprezintă fiecare, cu sensurile lor menționate mai sus, câte două cuvinte autonome și monosemantice, în timp ce lat. homo și lingua sunt polisemantici, fiind moșteniți ca atare în mai multe limbi romanice. Adepții analizei condensării ca mecanism
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
restrâns, ca două modalități de raportare la realitate și de construire a conștiinței în funcție de apartenența la clasă. Bernstein afirmă că, pentru clasa dominantă, modalitatea predilectă de a înmagazina în constructe lingvistice realitatea este elaborată, în sensul unor conotații variate ale semnificanților și a unei sintaxe complexe. Clasa defavorizată face mai degrabă apel la un cod restrâns, cu conotații sărace și o sintaxă de natură utilitară. Pornind de la aceste aserțiuni, autorul identifică problemele de bază pe care le pune teoria sociolingvistică: * modul
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
decodificarea eventualelor semne purtătoare de sens, subtile și puțin vizibile. În Japonia, dacă aștepți să vezi explicit ce vei obține (see what you get), riști să aștepți mult, foarte mult timp. Atunci când promisiunea este evidentă și nu există distanță Între semnificant și semnificat, nu e necesară o receptivitate deosebită pentru a decodifica situația și pentru a depăși aparențele. Invers, În societățile În care elementul tacit predomină În relații și discursuri, sensibilitatea este esențială pentru a Înțelege ceea ce se află În spatele cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de recitire vernală, în Ultima noapte de dragoste și întâia noapte de filosofie (1992), vorbesc titlurile textelor componente, în sine edificatoare: Vânătorul de ciori merită o prefață cinegetică, Fragmente dintr-un discurs ornitologic, Întrebarea leneșului, Soacra cu ochi pineal și semnificantul transcendental, Excurs în limba povestirilor humuleștene, Reîntoarcerea la soacră (dar și la nurori), Moș Nichifor Perlocuționariul, Al patrulea codoșlâc, Patafizica omenească. Exercițiile de hermeneutică și studiile de „patafizică” ale lui P. pot părea expresia unui răsfăț gratuit și „evazionist”, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
perfectă apare atunci când rolul cerut de sistemul social este Însoțit de idealurile culturale și când, ambele, la rândul lor, corespund nevoilor personalității. Cu alte cuvinte, nevoile personalității, În caz ideal, trebuie să exprime același lucru cu ceea ce cultura denotă ca semnificant plin de Înțeles, iar acestea, la rândul lor, trebuie să fie corelate cu resursele pe care sistemul social le-a furnizat pentru ceea ce este, socotit ca potrivit obligațiilor de rol. Dacă există o armonie perfectă Între diferitele nivele ale societății
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Fiecare semnificație (obiect, fenomen etc.) este, la rândul lui, legat de mai multe cuvinte (macrostructurile semantice ale lui Vasile Stati, câmpurile semantice ale lui Jost Trier, structurile lexicologice ale lui Pierre Guiraud). Nu există o relație biunivocă între semnificat și semnificant! Rezultă că limbajul nu poate exprima (descrie) realitatea în mod perfect, ci cu un grad de aproximare, de imprecizie care uneori merge până la distorsionare. Este un aspect asupra căruia trebuie să reflectam profund, căci limbajul este instrumentul de comunicare, dar
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
trebuie să fie utilă. Septimiu Chelcea analizează schema lui Galtung privind evaluarea ipotezelor după gradul lor de confirmare. În urma confruntării cu realitatea, ipotezele se plasează pe un continuum de la totala lor falsificare până la deplina verificare. CONCEPTUL Un concept este un semnificant lingvistic, un ansamblu de caracteristici modale gândite unitar. Este o formă elementară a gândirii, o idee generală. Diferă de imaginea mentală prin faptul că aceasta este individuală. Conceptele sunt abstracte. Termenul concept este compatibil cu mai multe interpretări, începând de la
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]