581 matches
-
antiteză față de romantism, optând pentru doctrina pozitivistă, folosind metodele specifice științelor naturii, reflectând ideile unei clase sociale dinamice, burghezia. Trăsături ale realismului - Năzuința de a oglindi veridic realitatea contemporană se realizează prin „decu parea“ unor „felii de viață“ semnificative și semnificarea acestora pe coordonatele unei logici riguroase. - Crearea iluziei autenticității este posibilă prin disimularea codurilor specifice scriiturii: estomparea planului naratorului (narator obiectiv), focalizare difuză (mai multe perspective narative), contaminare între discursul naratorului și cel al personajelor, enunțare tipic realistă (persoana a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
versul liber sau cel cu rimă, fără ritm (aritmic); noul model de poeticitate bazat pe accente afective, cu versuri inegale ca măsură, fără ritm, cu rimă/semirimă; frecvența mare a strofelor in egale sau absența delimitării strofice (discurs continuu, astrofic) - semnificarea grafemelor prin scrierea cu literă mică la începutul unor versuri etc. Dramaturgia modernă a secolului XX se remarcă prin: - multiplicarea speciilor dramatice și manifestarea pregnantă a unor curente artistice noi: drama expresionistă, drama de idei, teatrul absurdului (farsa tragică), teatrul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dinamice ale omului modern. Viziunea poetică se constituie prin expansiunea imaginației, prin regândirea miturilor fondatoare, prin amestecul de luciditate și fantezie, de gravitate și derizoriu (care as cunde însă „râsu-plânsu“). Limbajul poetic mizează totul pe ambiguitatea ce multiplică nivelurile de semnificare, pe forțarea limitelor cuvântului, care se transformă în necuvânt, în limbaj autoreferențial, în expresie ermetică. Nivelul stilistic este centrat pe metafore moderne, pe metonimii și simboluri culturale, dezvoltate imprevizibil, întro sintaxă poetică de mare libertate; registrele stilistice predilecte sunt: registrul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prin parodiere, ironizare, pastișă, prin „traducere“ în regimul derizoriului, prin parafrazare, colaj sau aluzie culturală. Relativizarea și fragmentarea textului, cultivarea formelor deschise, recursul la colaje și marcaje textuale care permit lectorului să participe la construcția textuală și la procesul de semnificare. Paradigma poetică postmodernistă se definește prin „răsturnarea relației, care domina în modernism, dintre poet și limbaj, dintre text și realitate. [...] Pentru poeții optzeciști poezia exprimă, comunică o realitate (textul poetic nu mai e o finalitate, ci un mijloc), iar persoana
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de natură categorială, învestit cu puternice sem nificații morale sau psihologice (Luceafărul eminescian, de exemplu). - Personajele alegorice apar mai ales în fabule, dar și în baladă sau basm; pot fi vie tăți, plante, obiecte, concepte personificate, cu valențe accentuate de semnificare. - Personajele parodice (antieroul, omul „sucit“ etc.) sunt construite întrun registru cari catural/ironic/ludic. Alte clasificări vizează gradul de implicare în evenimente (personaj prin cipal/se cundar/episodic/figurant, în opera dramatică) sau gradul de cuprindere (personaj individual/colectiv), categoria
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
monolog (interior). Caracterizarea indirectă este o modalitate de sugerare a reliefului moral și psihic al personajului; valorifică tehnica sugestiei spre a confirma sau infirma caracterizarea directă. Modalitățile de caracterizare indirectă sunt: - (pre)numele, porecla (cognomenul) - nivel cu mare potențial de semnificare/de simbolizare - identitatea socială: statutul social, poziționare față de colectivitate (adap tare/inadap tare, revoltă, izolare etc.) - modelul comportamental: fapte, atitudini față de valorile existențiale, reacții fiziologice - caracteristici cognitive: experiențe de cunoaștere, reprezentări, idei, gânduri, dileme etc. - caracteristici ale personalității: acte de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
text este încadrat de un prolog și un epilog. - Prologul precedă expozițiunea, fiind o introducere explicativă, cu rol de premisă. Această primă secvență a operei are o accentuată funcție retorică, menită să indice o cheie de lectură/un cod de semnificare ori să comunice mesajul operei. Primul capitol al nuvelei Moara cu noroc îndeplinește și el funcția unui prolog, punând în opo ziție două concepții existențiale, două filozofii de viață (a mamei Anei și a lui Ghiță), sugerând un conflict între
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
al acțiunii scenice și al modalităților spectacolului. Discursul direct al scriitorului se limitează la didascalii - text nonliterar cu funcții pragmatice care are rol directiv în montarea spectacolului. Creația dramatică este o formă de artă sincretică, având un dublu sistem de semnificare (dualitate semiotică): discursul dramatic (dialogurile și monologurile rostite pe scenă) și limbajele scenice (forme nonverbale, specifice, de semnificare: jocul scenic al actorilor, decorul, recuzita, fundalul sonor, jocul de lumini etc.). 3.3.1. Opera dramatică. Discursul dramatic Opera dramatică însumează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
funcții pragmatice care are rol directiv în montarea spectacolului. Creația dramatică este o formă de artă sincretică, având un dublu sistem de semnificare (dualitate semiotică): discursul dramatic (dialogurile și monologurile rostite pe scenă) și limbajele scenice (forme nonverbale, specifice, de semnificare: jocul scenic al actorilor, decorul, recuzita, fundalul sonor, jocul de lumini etc.). 3.3.1. Opera dramatică. Discursul dramatic Opera dramatică însumează textul literar propriuzis (discursul dramatic), paratextul reprezentat de didascalii (cuprinzând lista de personaje și precizările care însoțesc numele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
spectacolului) - dualitate scripturală: discursul scenic (textul propriuzis) și discursul didascalic - dualitate actorială: actorul este persoana reală, în vreme ce personajul pe care îl interpretează este persoană ficțională; - dualitate semiotică - discursul dramatic este dublat de limbajele scenice, care au, și ele, rol de semnificare. Limbajele scenice au în vedere elemente specifice artei dramatice: jocul scenic al actorilor, pantomimă, costume, decor, mobilier, recuzită, efecte sonore, lumini etc. 3.3.2. Acțiunea dramatică. Construcția subiectului Acțiunea este un element structurant al operei dramatice, fiind alcătuită din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
limbaj care are atributul poeticității. Trăsăturile intrinseci prin care se definește poeticitatea sunt: caracterul subiectiv al enunțării, organizarea formală specifică (principiul versificației), caracterul autotelic 3 și caracterul ficțional al referentului. Poeticitatea se realizează prin strategii discursive, precum simbolizarea, totalizarea (actul semnificării se realizează prin întregul context stilistic), devierea (de la normele limbii literare și de la uzanțele comunicării pragmatice) ca mecanism de metaforizare și de producere a unor noi semnificații etc. Particularitățile care conferă unicitate limbajului poetic sunt expresivitatea, ambiguitatea, sugestia, reflexivitatea. - Expresivitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Tudor Vianu). Indici textuali ai expresivității sunt: asocieri neașteptate de cuvinte, modificări semantice, construcții topice neobișnuite, prezența imaginilor artistice, a simbolurilor, a figurilor de stil „purtătoare de numeroase valori expresive“ (T. Vianu). - Ambiguitatea reflectă caracterul „deschis“ al nivelului semantic, posibilitatea semnificării multiple a unui cuvânt/enunț sau a întregului text. O consecință a ambiguității în textele literare este multiplicarea nivelurilor de semnificare și a codurilor de interpretare. Mecanisme de producere a ambiguității: conotația, transferul de sens, inovații lexicale, metalimbajul, prezența unor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a figurilor de stil „purtătoare de numeroase valori expresive“ (T. Vianu). - Ambiguitatea reflectă caracterul „deschis“ al nivelului semantic, posibilitatea semnificării multiple a unui cuvânt/enunț sau a întregului text. O consecință a ambiguității în textele literare este multiplicarea nivelurilor de semnificare și a codurilor de interpretare. Mecanisme de producere a ambiguității: conotația, transferul de sens, inovații lexicale, metalimbajul, prezența unor metonimii sau metafore închise, simbol izarea, ermetismul, indeterminarea referentului ficțional, tehnica sugestiei, a corespondențelor etc. - Sugestia este calitatea particulară a stilului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
producere a ambiguității: conotația, transferul de sens, inovații lexicale, metalimbajul, prezența unor metonimii sau metafore închise, simbol izarea, ermetismul, indeterminarea referentului ficțional, tehnica sugestiei, a corespondențelor etc. - Sugestia este calitatea particulară a stilului care constă în valorificarea resurselor lingvistice de semnificare multiplă, echivocă, de exprimare aluzivă prin care ideea nu se oferă direct cunoașterii raționale, ci intuiției, imaginației și sensibilității. „A poetiza înseamnă a învălui, a ascunde“, deci a sugera o „idee emoțională“ (T. Maiorescu). Modalități lingvistice de realizare: conotația, recurența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
comun, nearticulat - este o secvență paratextuală care condensează semantic ideea poetică și tehnica de creație. prefață este motivul ordonator al viziunii poetice, surprinzând ipostaza creatorului aflat în căutarea unui topos propriu. Titlul acestei poezii reprezintă nu numai un cod de semnificare pentru discursul liric, ci condensarea unei mărturisiri de credință - aproape un manifest. Discursul poetic din prefață este centrat pe tema creației asumate explicit, anticipând deschiderea imaginarului poetic spre planul declarativ definitoriu. Cuvântultitlu conferă temei valoarea unui fapt cotidian, poetul demitizând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un discurs poetic ambiguu, marcat de un limbaj voit banal. Compoziția modernă evidențiază, prin strofele inegale, două secvențe poetice. În prima secvență, pot fi identificate două linii tematice care au ca punct de tangență tema timpului. Astfel, primul nivel de semnificare dezvoltă temele Eros și Cronos (iubirea și timpul). Din această perspectivă, se sugerează ideea că minunatul basm al iubirii dintre Făt Frumos și zână a eșuat în poveste prozaică, terestră, fiindcă vraja inelului a dispărut. Cel deal doilea palier de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de adâncime ale textului, fără aplicarea unor concepte din sfera lingvisticii, a teoriei literare, a stilisticii. O realitate incontestabilă este faptul că limbajul poetic, esențial ambiguu, operează prin sugestie și simbol, prin sensuri conotative, metaforice, așadar, pentru ai descoperi mecanismele semnificării, se impune un demers analitic ce apelează la noțiuni de semantică și stilistică. Procedăm astfel cu simbolul bacovian al plumbului, de exemplu. Pentru a descoperi semnificațiile multiple ale acestui semn artistic, comparăm secvențele ocurente, identificăm câmpuri semantice, sensuri conotative, analogii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dormea întors în șpalturisicrie, cu florile de plumb ale literelor inversate, cu aripile de plumb ale conștiinței că, odată tipărită, opera încremenește pe veci în cavoul literaturii. Mai mult chiar, este imperios necesar să aplicăm discursului poetic o grilă de semnificare construită pe baza unor noțiuni de limbă și stil, deoarece textul literar însumează toate nivelurile de producere a mesajului, poezia fiind „o știință la fel de exactă ca și geo metria“. Contrazicândul pe Flaubert, sar putea obiecta faptul că poezia modernă sa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Odă (în metru antic) și de replica ei stănesciană - care impun, chiar pentru a înțelege titlul, cunoașterea unor concepte de teorie literară - pentru a accepta necesitatea utilizării unor noțiuni teoretice fără de care nu ar fi posibilă „decodarea“ nivelurilor multiple de semnificare. În concluzie, de poezie - divina capcană în care se zbate vulpea vie / și mișcătoare a ideii, a trăirii - trebuie să ne apropiem cu toată ființa, cu sensibilitatea și inteligența noastră, cu știința semnului lingvistic și artistic. SUBIECTUL al IIIlea (30
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cuvînt) și un referent, ca atare, se pornește de la cuvînt (de la un fapt de limbă) spre realitate, în vreme ce nominația este actul specific al desemnării unui astfel de referent, pornind de la realitate spre faptul de limbă atribuit pentru a realiza desemnarea (semnificarea) lui. Nominația ține de conținutul limbii prin care se determină și se orientează toate funcțiile ei și prin care se pune pe prim plan, dintre toate elementele, cuvîntul (sau echivalentul cuvîntului) ca semn (ca înlocuitor) pentru obiectele cu aceleași trăsături
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o rețea de relații, pe de o parte, cu obiectul pe care îl numește și, pe de altă parte, cu alte nume din sistemul lexical al limbii. Se stabilesc în acest mod două tipuri de relații: de desemnare și de semnificare. Desemnarea este relația dintre semnul lingvistic și obiect, realitatea la care se referă și pe care o reprezintă în discurs, în vreme ce semnificarea este relația stabilită între semnele lingvistice101. Desemnarea concretă a unui obiect determinat este un fapt de discurs, iar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
din sistemul lexical al limbii. Se stabilesc în acest mod două tipuri de relații: de desemnare și de semnificare. Desemnarea este relația dintre semnul lingvistic și obiect, realitatea la care se referă și pe care o reprezintă în discurs, în vreme ce semnificarea este relația stabilită între semnele lingvistice101. Desemnarea concretă a unui obiect determinat este un fapt de discurs, iar semnificarea este un fapt de limbă, o tehnică de discurs; desemnarea poate privi nu numai relația unui nume cu un obiect, ci
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Desemnarea este relația dintre semnul lingvistic și obiect, realitatea la care se referă și pe care o reprezintă în discurs, în vreme ce semnificarea este relația stabilită între semnele lingvistice101. Desemnarea concretă a unui obiect determinat este un fapt de discurs, iar semnificarea este un fapt de limbă, o tehnică de discurs; desemnarea poate privi nu numai relația unui nume cu un obiect, ci, ca fapt de limbă, și relația semnului cu o întreagă clasă de obiecte. Această relație este realizată prin intermediul noțiunii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Coșeriu 106. Se pune însă problema dacă nu tocmai această uzare de "toate funcțiile limbajului" reprezintă o deviere față de întrebuințarea de zi cu zi a limbii, adică de funcționarea ei sincronică, lipsită de intuițiile ce sondează dincolo de limitele desemnării și semnificării spre o motivare a semnului lingvistic în vederea constrîngerii lui să vorbească despre sine, iar nu despre realitatea desemnată. Norma limbii, avînd caracter istoric, regional și social, se diversifică în funcție de timp, de spațiu și de stil, încît încadrarea în altă normă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în general, adică de structura glosocosmosului, de profilul atribuit de limba însăși cunoașterii. În acest mod, construcția ideatică poate fi dependentă într-o oarecare măsură de mijloacele (lexicale) pe care le poate oferi o limbă la un moment dat pentru semnificarea realităților domeniului cercetat, de gradul de perfecționare, de precizie și de corelare a acestor mijloace. De aceea, trebuie admis că limbajul (specializat) care se aplică unui domeniu cognitiv nu poate exista decît ca parte integrantă a unei limbi cu funcționare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]