625 matches
-
foarte multe domenii, conduce la o serie de consecințe importante și teoretizări noi: "este momentul în care limbajul invadează câmpul problematic universal; momentul în care, în lipsa unui centru și a unei origini, totul devine discurs (...), altfel spus, sistem în care semnificatul central, fie el originar sau transcendental, nu este niciodată absolut prezent în afara unui sistem de diferențe"559. Inflația limbajului trimite la o ruptură între lucruri și cuvinte: nu există nici un înțeles dincolo de limbaj, discursul fiind despărțit de lume, astfel încât sensurile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trimit la ele însele. Pasiunea pentru artificial și iluzie transpare de fiecare dată într-o utilizare liberă a limbii, "în jocul spiritual al scriiturii" și dispare doar atunci când limbajul este folosit pentru un scop limitat, cum ar fi comunicarea. Destituirea semnificatului central și a autorității autorului (teoretizată și de Roland Barthes) îl vor conduce pe Derrida la înlocuirea lecturii reconstructive, care ar căuta semnificațiile incluse de autor în propria sa operă, cu o lectură deconstructivă, în care textul însuși își produce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
absolută. Istoria ca moarte, deci ca natură, se construiește alegoric, în forma unei scriituri a materiei: fragmentare și diferențiere a lucrurilor, dincolo de orice identitate sau semnificație ideală. Analiza gramatologică a lui Derrida, mai exact modul în care, arată autorul francez, semnificatul transcendental este deconstruit pentru a surveni mișca rea diferanței poate fi invocată din nou în acest loc. Din punct de vedere exegetic, alegoria păstrează caracterul de expresie a istoriei ca decădere și moarte. Ea are un caracter convențional, este scriere
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a exprima "feminitatea" ca un concept cu multiple fa-țete și uneori agresiv, nu reușește de cele mai multe ori decât să o simuleze sau să o parodieze. Madonna, Like a Prayer (1989) Potrivit criticilor feminiști și psihanaliștilor, "feminitatea" este marcată de dispunerea semnificaților (din relația saussuriană semnificat-semnificant) pe suprafața corpului femeii, care funcționează meto-nimic și creează imaginea (look-ul). Costumele artificiale, fardul în exces, penele, pălăriile și alte "aranjamente corporale baroce ciudate" transformă feminitatea în propria-i parodie. În această exagerare culturală mutabilă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nici americană, nici locală, ci hibridă, servită într-un spațiu care simulează bunăstarea și distracția și creează iluzia unei experiențe tipice culturii populare americane. Privit ca semn lingvistic (după teoria structuralistă și post-structu-ralistă), termenul McDonald's dezvăluie o pluralitate de semnificați, ce se conturează în funcție de culturi, ideologii și idealuri diferite. Pluralitatea de înțelesuri conduce, evident, la fluidizarea semnului și la rezistență în identificare. Capitolul 6 Hiperrealitate și cultură de consum ,,Noi, americanii, vrem ori să ne-nfricoșăm, ori să ne amuzăm
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și ar putea să aibă ca rezultat, spre temerile unora, unificarea și standardizarea culturale ca forme ale procesului de globalizare. Cu toate acestea, având în vedere anularea paradigmelor ierarhice, eliberarea formelor și semnificanților din tipare fixe, precum și fluctuația liberă a semnificaților culturali în cultura americană, putem susține, alături de Hannerz și Kroes, că cel puțin una dintre modalitățile de formare a culturii populare americane a fost prin procesul de "creolizare"257. Teoria "creolizării", cunoscută în lingvistică, a fost aplicată metaforic de Hannerz
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
atare. Ea nu este decît o verigă din lanțul actelor de limbaj. Orice scriere le continuă pe celelalte, declanșează o polemică cu ele, se așteaptă la reacții active de înțelegere, le anticipează etc. (1977, pp. 105-106). De la propoziție la întregul semnificat: orientarea configurațională Generalizînd, J.-M. Adam împrumută noțiunea de orientare "configurațională" a textului, mai întîi de la filosoful limbajului Louis O. Mink și, ulterior, de la Paul Ricœur. Aceștia arată că, pentru a înțelege o povestire (amîndoi sînt preocupați de problema tipului
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de personajul "Gisela, fiica guvernatorului", chiar dacă este cel mai apropiat segment. Ambiguitatea nu poate fi complet înlăturată decît prin introducerea, în materie de fenomene referențiale, a noțiunilor de memorie discursivă și de cunoaștere împărtășită. Cu siguranță, inferența este legată de semnificatul lingvistic al secvenței "Rosary sosește", dar prezența ei este asigurată prin cunoașterea universului comun care îi include pe enunțător și pe destinatar: este nevoie ca o persoană străină să sosească într-un spațiu necunoscut pentru ca apoi să îi placă și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
etc. * Mărcile genului poetic sunt foarte bine subliniate de către A. Boissinot: "De asemenea, modelul poetic are un rol atât în punerea în scenă (cadrul nocturn al bătăliei, faptul că eroul renaște odată cu apariția zorilor), cât și, în nenumăratele figuri ale semnificatului (metafore, v. 1291, metonimii v. 1274, oximoroni, v. 1273) sau ale semnificantului (efectul ritmului, contrastele, repetițiile, v. 1281, 1289 și 1290, 1318, aliterațiile, precum cele din versurile 1276: "Les MORes et la MeR Montent jusqu'au pORT") (1987: 70) Fedra
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a reda prin anumite semnificații și atribute concepte necunoscute. Este vorba, de fapt, despre capacitatea lumii simbolice de a genera sensuri care traduc lumea, care închid necunoscutul în forme cunoscute. II. 3. Imagine și simbol Realitatea există în măsura în care ea este semnificată și are sens pentru o conștiință. Omul, prin natura sa, are capacitatea de a vedea dincolo de realitatea fizică și de a transforma obiectele în imagini, de a le da sensuri și semnificații, de a le imagina într-o anumită formă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ziduri negre, bătute de valuri cenușii. În stînga falezei, departe, la linia orizontului, se zărește o barcă cu pînze ce are catargul foarte înclinat. C. Însăși materialitatea cuvintelor A construi ficțiunea, ca parte esențială, plecînd de la însăși materialitatea (semnificantă și semnificată) a cuvintelor. Este știut faptul că, atunci cînd vine vorba de text, cele două proceduri reprezentative cardinale sînt, la prima vedere, descrierea și povestirea: una este în măsură să reprezinte lucrurile, cealaltă, evenimentele. Deci, în funcție de bunul lor mers depinde efectul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
proprii ca /Popeye/, /Olive Oyl/ sau /Château de Chambord/ fixează un cadru (frame), determină un orizont de așteptare legat de prezența și funcția elementelor previzibile. Descrierea, ca text coeziv, este constituită din predicate succesive (progresie) enunțate cu privire la un număr de semnificați constanți (coeziune). Acest nucleu inițial de semnificați, care declanșează și mai apoi asigură înțelegerea pe baza izotopiei textului, se află conținut în tema-titlu. În discursurile descriptive cele mai diverse (literare, publicitare, jurnalistice, enciclopedice etc.), tema-titlu explicită la începutul sau la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de Chambord/ fixează un cadru (frame), determină un orizont de așteptare legat de prezența și funcția elementelor previzibile. Descrierea, ca text coeziv, este constituită din predicate succesive (progresie) enunțate cu privire la un număr de semnificați constanți (coeziune). Acest nucleu inițial de semnificați, care declanșează și mai apoi asigură înțelegerea pe baza izotopiei textului, se află conținut în tema-titlu. În discursurile descriptive cele mai diverse (literare, publicitare, jurnalistice, enciclopedice etc.), tema-titlu explicită la începutul sau la sfîrșitul textului sau al secvenței, mai rar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reproduce sau le transformă; mimesis-ul este în întregime perceput nu în raport cu referenții sau cu semnificații, ci în raport cu formele verbale, cu cuvintele deja ordonate în text. Cu siguranță, modelul ideal al ansamblului sistemului este un semnificat. Dar totul se întîmplă ca și cum semnificatul nu ar fi existat în minte decît sub forma grupurilor de semnificanți, a secvențelor gata făcute (reluat în 1976, p. 197). Văzute în lumina teoriei înțelegerii active a lui M. Bahtin și V. N. Voloșinov, aceste observații își întregesc sensul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unui dublu procedeu. Pe de o parte ea va fi productivă. Este vorba de a alege o culoare predominantă pentru planetă 4 și de a stabili o listă de atribute descriptive plecînd de la observarea cu atenție a semnificantului și a semnificatului cuvîntului desemnat de culoarea reținută. De-mersul este următorul: a) Căutarea cuvintelor pentru observarea semnificantului cuvîntului (exemplu: roșu denumește prin anagramare și paronimie: "ușor", "ușier", "oușor", "roș"). b) Asocierea cuvintelor rezultate din semnificatul cuvîntului (exemplu: cuvîntul roșu prin sinonimie și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
observarea cu atenție a semnificantului și a semnificatului cuvîntului desemnat de culoarea reținută. De-mersul este următorul: a) Căutarea cuvintelor pentru observarea semnificantului cuvîntului (exemplu: roșu denumește prin anagramare și paronimie: "ușor", "ușier", "oușor", "roș"). b) Asocierea cuvintelor rezultate din semnificatul cuvîntului (exemplu: cuvîntul roșu prin sinonimie și asociere de idei aduce după sine "purpuriu", "sînge", "comunist", "mac"...). c) Descrierea unei planete plecînd de la această resursă de cuvinte și de la cîmpul posibil format de relațiile dintre ele. Pe de altă parte
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din prezenta simultană a celorlalți"52. Saussure și-a organizat gândirea în jurul a două principii de bază: natură arbitrară a semnului și natura lineara a semnificantului. Cuvântul (semnul lingvistic) implică o conexiune între semnificant (imaginea acustică, respectiv sunetele vorbirii) și semnificat (conceptul pe care aceste sunete îl activează în mintea noastră). Lingvistul elvețian definește imaginea acustică, nu ca pe un sunet fizic, ci ca pe o imprimare psihologică a sunetului. Legătură dintre semnificant și semnificat este una arbitrară, altfel spus, în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Și dacă la un semn izolat semnificantul apare că arbitrar, în cadrul sistemului limbii el este legat în variate feluri de alte semnificante."53 Liantul dintre semnificant și semnificat fiind dat de un semn, în baza faptului că aceștia (semnificantul și semnificatul) diferă de ceilalți din proximitatea lor, reprezintă evidență pentru aceea că limba este un sistem având termeni cu funcționare solidara și bazată pe raporturi antinomice. Limba fiind constituită din valori izvorâte din sistem, iar nu din concepte cu existența anterioară
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
78. Considerăm că se impun câteva precizări referitoare la termenii utilizați: prin limbaj digital înțelegem ansamblul de semne simbolice, abstracte pe care omul le utilizează pentru a face legătura dintre cuvânt (semn) și obiectul pe care acesta îl desemnează (obiectul semnificat prin acel semn). Digitalul este atribuit emisferei ștăngi: reprezentări logice, raționament analitic, divizarea problemelor în părțile componente. Bunăoară, pentru începutul zilei, care, în mod convențional, a primit denumirea de "dimineață" nu există nici un temei pentru a denumi astfel acest interval
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
INTRAGRUP 2906,045 741 3,922 Total 2955,981 748 Tabelul 16. Testele ANOVA privind variabilitatea pe localități și sexe intergrupal și intragrupal privind menarha și poluția Așa cum se procedează, pe parcursul lucrării nu vom utiliza tabelele asociate care indică diferențele semnificate, ci doar vom specifica în paranteze pragurile de semnificație. Testele Post Hoc, asociate testelor globale ANOVA, Tukey HSD, Bonferroni, Tamhane's T2 etc. indică prin comparație directă unde apar diferențele semnificative. Principala cauză a diferenței o reprezintă Constanța, unde media
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
deoarece acesta desemnează (ibid.) dorința utilizatorilor de a se distinge de masa mare a comunicatorilor și se exprimă prin abundența cuvintelor sau simbolurilor pretențioase. Este, în acest context, relevant detaliul potrivit căruia semnul lingvistic are două aspecte: semnificant (forma) și semnificat (înțelesul, sensul). În limbajul online studiat în paginile de față, ceea ce diferă de limbajele naturale este numai forma (semnificantul), atunci când avem de a face cu abrevieri (chiar dacă unele noțiuni sunt noi). În schimb, emoticonii sunt considerați semne nelingvistice, pur imagistice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
porții de corn vs. vis al porții de fildeș. Romantismul german e profund, magia sa e lentă și învăluitoare, umbrele tot mai dense din jurul Enigmei dau adâncime existențială. Suprarealismul e un univers de semne, epidermic, unde puntea dintre semnificant și semnificat a ars asemenea coamei girafelor lui Dali. Suprarealistul autentic nu folosește, dintre cele trei creiere care sânt suprapuse sub țeasta noastră, decât pe primul, cel mai arhaic, care engramează reflexele, posturile și ritualurile 263 speciei. Eroul, în orice operă suprarealistă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
sau îl prezintă sub forma unor afirmații neverificate, a unor demonstrații incongruente logic sau neadecvate situației concrete avute în vedere, minciuni care maschează adevărul în contextul eșafodajului explicativ, minciuni generate de ruptura dintre semnificant (modul în care se spune) și semnificat (ceea ce se spune), minciuni rezultate din conotarea negativă a mesajului sau enunțarea adevărului ca și cum ar fi minciună ori invers, minciuni stimulate de cultivarea programatică la nivelul receptorului a amestecului dintre adevăr și fals etc. Pătrunderea acestor rafinate moduri de a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mistificator, iar pe de altă parte prin indistincția dintre limbajul în care se vorbește și cel despre care se vorbește apariția paradoxurilor logice de tipul mincinosului (CUM?); • funcția denotativă (cognitivă, referențială) vizează dimensiunea informațională a semnului lingvistic, corelarea lui prin intermediul semnificatului cu un anumit referențial (ÎN CE CONTEXT?); or, așa cum am văzut, "distanța" dintre semn și realitatea denominată este întotdeauna încărcată cu o doză de "minciună", semnul stînd în locul unui lucru anume prin altceva decît lucrul este; semantic vorbind, situația devine
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
structurile sale de suprafață, formele aparente, sensibile) cu ajutorul celui de-al doilea (modele logico-formale, mai mult sau mai puțin abstracte). Modul în care minciuna este transmisă cu ajutorul limbajului natural sau/și artificial (forma semnificantului) este decisiv pentru efectele minciunii (ale semnificatului), respectiv pentru îndeplinirea scopului pe care mincinosul îl urmărește de la bun început. Este suficient să rostim șoptit o informație, sau dimpotrivă, cu trîmbițe și surle la intersecția tuturor drumurilor, pentru ca ea să fie automat crezută. Regăsim aici o elementară definiție
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]