1,463 matches
-
asigurare. Atunci Regele a făcut o declarație categorică cum că dorește ca alegerile să fie libere. Acum a răspuns invariabil delegaților două cuvinte: „Vom veghea“. Bineînțeles că alegerile au fost tot atât de libere precum au fost aproape toate în România, iar sentinela regală n-a vegheat decât de formă. Campania electorală fu foarte îndârjită.* Regimul liberal era bătrân de 12 ani, iar adversarii regimului numeroși și puternici. Dizidențele liberale, pe de altă parte, îl încovoiase. Asupra țării căzuse în acel an mari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
că abonamentele se realizează prin conducătorii cercurilor culturale care sunt rugați să încaseze și să expedieze suma în fiecare lună la sediul redacției. Clopoțelul de Storojineț, tipărit la Cernăuți, a spus adevăruri fundamentale: „Presa a devenit școala mulțimii”, „Presa e sentinela neadormită care luptă cu înverșunare contra minciunii, răului și tiraniei pentru izbânda dreptății și a binelui”, iar dispariția ei „ar însemna o totală stagnare a vieții publice”, care s-ar asemăna cu întreruperea „dintrodată a căilor de comunicație, a firelor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Patria - scrie acesta din urmă în numărul său inaugural (1/14 iulie 1897) Cu acest prilej, Patria se simte datoare „a releva deosebitele merite pentru cauza națională din Bucovina ale antecesorului nostru care, în decurs de 7 ani, a fost sentinela credincioasă și neobosită a Românismului.” Într-o altă parte, Patria evidențiind „Revista politică condusă de avocatul dr. Matei Lupu și prof. Ștefureac se referă și la Gazeta Bucovinei, ca antemergătoare a sa, „care a trecut prin atâtea faze diferite dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Paște își suspendă apariția din cauze redacționale, înființându-se acum ziarul de față”. Cu acest prilej Patria se simte datoare a releva deosebitele merite pentru cauza națională din Bucovina ale antecesorului nostru care în decurs de șapte ani a fost sentinela credincioasă și neobosită a Românismului”. Din anunțurile redacționale aflăm că ziarul politic Patria este urmarea „unei necesități politice pentru trebuințele poporului român din Bucovina, ca organ eminamente național, propunânduși să fie expresia voinței nefalsificate și ferme a poporului român din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Renașterea apărea scrisă în limba română și germană. * Românul Românul, organ național creștinsocial al românilor bucovineni, apare între 16 octombrie 1908 - 4 februarie 1909, organ de presă al Partidului Național Român. Redactor responsabil: Emanoil Samușca. Proprietar și editor: Atanase Gherman. * Sentinela Sentinela, organ independent al românilor bucovineni, sub direcția lui Dionisie Voronca și cu colaborarea lui Mihai Teliman, apare cu prilejul alegerilor din 1898, la 11 septembrie până la 9 aprilie 1899. Apare în perioada când președintele țării este baronul Bourgignon (1898-1903
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apărea scrisă în limba română și germană. * Românul Românul, organ național creștinsocial al românilor bucovineni, apare între 16 octombrie 1908 - 4 februarie 1909, organ de presă al Partidului Național Român. Redactor responsabil: Emanoil Samușca. Proprietar și editor: Atanase Gherman. * Sentinela Sentinela, organ independent al românilor bucovineni, sub direcția lui Dionisie Voronca și cu colaborarea lui Mihai Teliman, apare cu prilejul alegerilor din 1898, la 11 septembrie până la 9 aprilie 1899. Apare în perioada când președintele țării este baronul Bourgignon (1898-1903) care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
clădirilor, l-a rupt din pieptul și de pe reverul hainelor tinerilor, l-a smuls din costumul fetelor, de la cingătoarea bătrânilor. La onomastica împăratului de la 18 august 1899 preoțimea a fost învinuită că poartă ostentativ tricolorul și amenințată cu măsuri disciplinare. * Sentinela apare la un an după ziarul Patria, adică în 1898 și este un rival al acestuia. Îl conducea Dionise Voronca și avea ca redactor pe Mihai Teliman. Programul Sentinelei era cel al ziarului Patria și îl prezenta cu căldură. El
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fost învinuită că poartă ostentativ tricolorul și amenințată cu măsuri disciplinare. * Sentinela apare la un an după ziarul Patria, adică în 1898 și este un rival al acestuia. Îl conducea Dionise Voronca și avea ca redactor pe Mihai Teliman. Programul Sentinelei era cel al ziarului Patria și îl prezenta cu căldură. El se opunea oricăre politici exclusiviste pe care credea că o practică nou înființatul partid democratic. * Atunci, în 1899, în Sentinela, ziar independent al românilor bucovineni (septembrie 1898 - aprilie 1899
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Voronca și avea ca redactor pe Mihai Teliman. Programul Sentinelei era cel al ziarului Patria și îl prezenta cu căldură. El se opunea oricăre politici exclusiviste pe care credea că o practică nou înființatul partid democratic. * Atunci, în 1899, în Sentinela, ziar independent al românilor bucovineni (septembrie 1898 - aprilie 1899) M. Teliman semna în foița: „Agata Bârsescu în Cernăuți” și scria: „Când te pui să scrii despre Agata Bârsescu nu știi ce să zici mai întâi și nu știi în ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
împreuna gingășia femeiască cu puterea bărbătească în sufix”, concluzionând: „Neamțul n-are așa ceva. El are Engel, Engelschen, Engelein, Kiebes Engelein sűsses Engelchen, însă îngeroaică n-are.” (Victor Morariu „Agata Bârsescu și Bucovina” în revista FătFrumos nr.5/1936, Cernăuți) * „La Sentinela, condusă de frații Dionisi și Zaharia Veronca a lucrat Mihai Teliman, unde a stat scurt timp: din 11 noiembrie 1898 până la 9 aprilie 1899, cât timp era și redactor responsabil al ziarului. Aici și-a dezvoltat Teliman salva sa social-culturală
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vatra din TârguMureș. Director Simion Gociu, redactor șef Nicolae Băcuiț, Anul I, nr. 13, 1995, Târgu-Mureș, 25 cm. Se ocupă de educarea tinerilor în spiritul dragostei față de istoria neamului românesc: „Burebista”, „Cum se nasc cântecele de neam”, „Vodă Cuza și sentinela”, „Tețina” etc. * Făt-Frumos Făt-Frumos, revistă de literatură și folclor, apare în 1926, când „departe de vertiginosul colcăit metropolitan”, directorul ei, Leca Morariu, „în idilicul Pavilion II al Spitalului” de la Suceava tresălta la apariția plăpândului nr.1 din primul an al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Academie. Academicianul Constantin Rădulescu-Motru nota în jurnalul său pe 28 decembrie 1947: "N-am crezut să ajung a trăi într-o epocă în care să se realizeze ceea ce Nietzsche numea "devalorizarea tuturor valorilor". Am început în credința că România este sentinela de la Răsărit a civilizației europene. Și astăzi sfîrșesc în mijlocul unei mulțimi de români terorizați, cărora li se impune credința că patria lor este sentinela dinspre Apus a civilizației moscovite. [...] Ce bătrînețe amărîtă mi-a hărăzit Dumnezeu!". Douăzeci și doi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să se realizeze ceea ce Nietzsche numea "devalorizarea tuturor valorilor". Am început în credința că România este sentinela de la Răsărit a civilizației europene. Și astăzi sfîrșesc în mijlocul unei mulțimi de români terorizați, cărora li se impune credința că patria lor este sentinela dinspre Apus a civilizației moscovite. [...] Ce bătrînețe amărîtă mi-a hărăzit Dumnezeu!". Douăzeci și doi de academicieni se vor regăsi în iulie 1950 în temnițele de la Sighet: "academician Dimitrie Caracostea, acad. Ioan Lupaș, acad. Silviu Dragomir, acad. Constantin Giurescu, acad.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
îndărăt. Mori de apă la marginea satului Ecrenè. Copii care țipă bucuroși la trecerea automobilului. (Am uitat de căsuța curată, împodobită înlăuntru cu verdeață, a grănicerilor. Acolo trăiesc șapte oameni, cu cinci paturi, pentrucă doi sunt totdeauna în picioare, unul sentinelă, altul în patrulare.) Suim îndărăt dealul și pe platou direct la Cavarna, pe deasupra Balcicului. Orășel cu bună gospodărie. Primar, un bulgar harnic, om nalt, brun, frumos: Iordan Mahalinschi. Foarte gelos de reputația și buna stare a Cavarnei. Mărturisește o populație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
până la noi dispoziții, iar ușa exterioară (blindată contra focului), închisă cu cheile administratorului sucursalei din Moscova a Băncii de Stat și a împuterniciților de mai sus ai Ministerului de Finanțe rus; apoi, în fața ușii compartimentului de Tezaur a fost pusă sentinelă militară și o pază specială formată din salariați ai sucursalei din Moscova a Băncii de Stat. Prezentul Protocol, întocmit paralel în franceză și rusă, a fost făcut în patru exemplare, dintre care două au fost predate împuterniciților Ministerului de Finanțe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Stat, cheile fiind înmânate câte una de la ușa interioară și ușa exterioară d-lui Capitanovici, împuternicitul Băncii Naționale a României, iar a doua cheie de la ușa exterioară administratorului sucursalei din Moscova a Băncii de Stat, dl. Kowalnițki. Apoi, după ce au fost puse sentinele de pază lângă ușa de intrare a acestui compartiment, au fost însărcinați cu paza și funcționari ai Băncii de Stat. Prezentul proces-verbal a fost redactat, paralel, în franceză și rusă, în patru exemplare, dintre care două au fost predate administratorului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
înainte Nici-un covor, nici-un chilim nu-i mai frumos decât pământul unde trăim. Cu țesături de arături, de ierburi ce le bate vântul, cu aurul din cucurz strâns în șerpar de codri uzi, cu munții albi, pândind în zare ca sentinela-n foișoare. C-așa îți țeși tu satul meu comorile în lutul greu! (Marcel Romanescu, 1943) Natura mult prea bogată, mult prea variată pentru un sătuc de munte cum e Cârțișoara noastră, așezarea geografică ce o plasează aproape exact în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
noastră“, „Universul“, „Gorjanul“, „Curentul magazin“ etc.). În 1940 a fost silit să revină la București, unde, ca redactor-șef al „Gazetei refugiaților“, apoi ca director al revistei „Îndrumătorul nostru“ (1941-1943), dar mai ales ca asiduu colaborator la „Curentul“, „Evenimentul zilei“, „Sentinela“, „Soldatul“ a militat prin versuri, proză, articole pentru evidențierea caracterului românesc al etniei și al spiritului locuitorilor din Basarabia, argument esențial al luptei pentru redobândirea acestei provincii. De-a lungul carierei sale publicistice, Dimitrie Iov a semnat și D. Liuba
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
membri dețineau terenul în proprietate. În aceste condiții, apare problema apărării noilor colonii de jefuitori arabi. Tineri din cea de-a doua „alia” care au făcut parte din grupurile de auto apărare din Rusia, au făcut în 1909 societatea Șorenim (Sentinelelor). Vladimir Jabotinski ajunge la concluzia că era nevoie de o armată care să-i țină pe evrei uniți. A găsit sprijin la Joseph Trumpeldor (1880-1920) și au organizat Legiunea iudaică. După ce britanicii au desființat Legiunea iudaică, Jabotinski a făcut o
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
luat sub aripa sa. Pentru că Dinu avea scris în actele cu care fusese trimis la armată că este analfabet, colonelul l-a obligat să facă cursuri de alfabetizare pentru ca să i se reducă din timpul de instrucție, de corvezi și de sentinelă. Datorită colonelului Mălcică, pe care eu nu l-am mai văzut de când eram la seminar, Dinu a venit din armată sănătos, cu certificat de absolvire a patru clase primare, și cu recomandarea că merită a fi făcut membru al Partidului
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
un vis, astă noapte: eram singur, într-o sală imensă, pe care o parcurgeam îndealungul ei către o anume extremitate, ca într-un spațiu pierdut; dar semăna cu Vaticanul, pe care îl cunosc. Eu, singur, dar flancat de coloane de sentinele care îmi transmit și un sentiment de amenințare. De fapt nu sunt sentinele, sunt niște clepsidre uriașe, prin transparența sticlelor lor zărindu-se nisipul care curge repede, repede. Un avertisment clar, care îmi atrage atenția asupra problemei principale: lipsa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
parcurgeam îndealungul ei către o anume extremitate, ca într-un spațiu pierdut; dar semăna cu Vaticanul, pe care îl cunosc. Eu, singur, dar flancat de coloane de sentinele care îmi transmit și un sentiment de amenințare. De fapt nu sunt sentinele, sunt niște clepsidre uriașe, prin transparența sticlelor lor zărindu-se nisipul care curge repede, repede. Un avertisment clar, care îmi atrage atenția asupra problemei principale: lipsa de timp, un avertisment hipertrofiat, pentru a fi avertizat cu severitate. Iată că inconștientul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
printre care, spre surprinderea noastră, și Al. Constant. Cei mai mulți erau bine dispuși, încrezători (nimeni nu-și putea încă închipui că Germania va lăsa să se desființeze Mișcarea Legionară și să fie închiși cei mai de seamă fruntași!). Chemând și noi sentinela sub anumite pretexte fictive, am putut schimba câteva cuvinte cu Kico și cu Constant; ultimul era furios, și pe drept cuvânt: pe de o parte, partizanii lui Sima îl dușmăneau, iar pe de altă parte generalul [260] Antonescu dăduse ordin
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Mainz, Tübingen, Stuttgart și Paderborn, opera sa fiind bine primită. De pildă, fostul său profesor de la Viena îl cataloga ca fiind un „promotor chemat al chestiunilor pastoral-teologice... un luptător contra convenționalului”. A colaborat la ziarele și revistele vremii: „Patria”, „Sentinela”, „Încercări literare”, „Deșteptarea”, „Viitorul”, „Glasul Bucovinei”, „Foaia Ordonanțelor”, „Cultura poporului”, „Credința”, „Candela” și altele, precum și la o serie de publicații în limba germană: Wochenschrift für homiletische Wissenschaft, Zeitschrift für Kirchenrecht, Deutsche Zeitschrift für Kirchenrecht etc. În ceea ce privește opera sa, Nicolae Cotlarciuc
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
aprecierile elogioase ale unor specialiști cu renume european. Fostul său profesor de la Universitatea din Viena, Heinrich Swoboda l-a caracterizat ca pe un „promotor chemat al chestiunilor pastoral - teologice...un luptător contra convenționalului”. A colaborat cu ziarele și revistele „Patria”, „Sentinela”, „Încercări literare”, „Deșteptarea”, „Viitorul”, „Glasul Bucovinei”, „Foaia Ordonanțelor”, „Cultura poporului”, „Credința”, „Candela” și altele, dar și cu o serie de publicații în limba germană: Wochenschrift für homilestiche Wiessenschaft, Zeitchrift für Kirkenrecht, Arhiv für Kirkenrecht, Deutsche Zeitchrift für Kirkenrecht etc. Operele
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]