306 matches
-
că uite, vin mărăcinii peste tine și nu mai ai timp. Cina a fost scurtă, a doua zi plecau pe drumul întoarcerii spre țară, toți doreau să se odihnească și nu aveau chef de vorbă. Erau obosiți, căci pe la Vlah serai toată ziua s-au perindat negustori cu fel de fel de mărfuri și boierii au ales daruri pentru cei dragi de acasă. Până și vodă a comandat fructe zaharate, dantelărie și brocarduri pentru domnițe, cercei cu ametiste cu lucrătură bogată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și pentru domnițe. Doamne, cât aur dăduse în stânga și în dreapta, ca să-i facă pe cei din preajma marelui vizir să mormăie satisfăcuți și să miște turbanele albe în semn de aprobare la tot ce spusese el... Printre negustorii sosiți la Vlah serai ca să vândă boierilor care plecau era și un evreu bătrân cu feciorul lui. Avea o bocceluță din piele, cu două mânere de lemn pe sub care ieșeau două curele late și groase care înconjurau bocceaua și pe care erau două încuietori
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înainte, căutarea lor era piezișă, ca și cum ceva știut doar de ei i-ar fi amenințat mereu. Au spus, schimonosindu-se ca să pronunțe cele câteva cuvinte grecești, că au marfă pentru voievod și pentru marele spătar Mihai. Paza de la poarta Vlah seraiului nu i-a lăsat să treacă, dar tânărul a scos de pe deget un inel de pecete făcut din argint și a cerut să-i fie înmânat marelui spătar. Peste câteva minute, Mihai s-a înfățișat cu inelul la vodă care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
parte din oștire. Marele vizir și seraschierul s-au pregătit să-i înfrunte pe răsculați, dar soarta încă nu fusese hotărâtă. Umblă vorbe cum că ienicerii ar vrea să-l schimbe pe padișah cu fratele lui, cel ținut închis în serai. Cum aflase Brâncoveanu că o să vină această tulburare, cum? I se părea că vede un zâmbet împăcat pe chipul femeii cernite din pronaos. Atunci se plecă în fața înaltului prelat, îi sărută mâna și-i mulțumi tot în grecește pentru „frumosul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rătăcesc prin buzunarele adânci ale slujbașilor turci și greci și nu ajung cu lunile la ostașii sultanului, de se răscoală gărzile din Stambul și schimbă vizirii ba chiar și pe preaînaltul stăpân al mărilor și continentelor, fiecare cum urcă treptele seraiului se jură pe Coran și pe sabia lui Ali să stârpească hoția și bacșișul. Hârtia asta, neică Dinule, dacă ajunge la Poartă, mulți dregători or să cadă, iar cei care or să rămână pe cei care au adus-o sau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fac să asude și să l liniștesc, așa că stam în odaia suferindului și îmi frecam ierburile în mojar când a intrat secretarul de taină al marelui vizir. Acesta, ca să-i facă pe plac pacientului meu, i-a povestit noutățile din serai și aplecându-se asupra lui cu glas scăzut i-a spus în mare secret că Gin Ali Pașa a hotărât soarta lui Constantin Voievod. A spus: „Ghiaurul Altîn Bei, cu toți ai lui, grabnic vor fi aduși la Istanbul și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spătărie, a venit un trimis de la Stambul, mai-mai să omoare în galop calul de sub el... Zice că are o scrisoare pentru măria sa. Căpitanul nu vrea să-l scoale pe vodă până nu vă dă de știre. — De la Stambul? De la Vlah serai? — Nu, de la patriarhie. Ștefan simți cum îi năvălește sângele în obraz, era perfect treaz, tinerețea învinsese toată oboseala acumulată cu boala Stancăi și apoi cu toate celelalte griji în ultimele două săptămâni. — Sunteți veniți călări? Da, răspunseră deodată oștenii. — Să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o dungă iar monahii cântau „Sfinte Dumnezeule”, neputând țâncii bolnavi de fierbințeală să sune din clopoței ca să alunge făpturile cenușii ale pământului ce ieșeau de prin cotloane și de sub pietre și bolovani, de aceea atunci o fi ieșit din umbra seraiului spre floarea grădinilor din Iali Kiosk, că în Stambul primăvara venise demult, de aceea o fi ieșit de la sultan marele Gin Ali cu firmanul de mazilire a lui Io Constantin Voievod. La terminarea divanului, episodul cu scrisoarea medicului grec era
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prin palatele și conacele brâncovenești să inventarieze și să trimită în Turcia ce mai rămăsese din averea mobilă a voievodului. După trei săptămâni de drum, intrând pe poarta Adrianopolului, Constantin Vodă constată că nu erau conduși pe drumul spre Vlah serai, reședința ambasadorilor Țării Românești, ci spre fortăreața Ediculé - a Celor Șapte Turnuri -, închisoarea care avea cel mai trist renume în istoria imperiului bizantin și, de peste două sute cincizeci de ani, a celui otoman. Fortăreața Celor Șapte Turnuri din Istanbul fusese ridicată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și țipetele fără contenire ale ghiaurilor valahi l-au adus la nebunie pe rusul Șeremetiev, ostatic tot în Ediculé. Este nebun, nebun furios, fără nici o speranță de însănătoșire. Dacă i-am da drumul beiului și l-am ține la Vlah serai un timp, nimeni de pe lume nu poate să creadă că, ajuns în țara lui, nu se va răzbuna. Deci, dacă-i dăm drumul așa, chiar ai lui, Șeităneștii cei bătrâni, stolnicul Constantin și spătarul Mihai, or să ne trimită dovezile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de lângă ușă, salutându-l pe stolnic cu o adresare care nu i se cuvenea, azi în zori a sosit de la Stambul un ienicer cu vestea cum că vodă Constantin Brâncoveanul ar fi ieșit de la Ediculé și că stă la Vlah serai până trece ramadanul. Atunci abia o să se hotărască pe cine-l căftănește domn Damad Ali Pașa, pe bătrânul vodă sau pe unul dintre beizadele lui, Constantin sau Ștefan. Spătarul Mihai îl prinse la timp pe marele stolnic Constantin ca să nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu o ștafetă care urma să plece chiar în clipa acea. Între timp, cei patru bărbați, în șoaptă, hotărâră ce anume trebuia făcut, iar concluziile le trase marele stolnic, recunoscându-i-se autoritatea vârstei: — În primul rând, tragi la Vlah serai, îi spui lui finu-meu că tot ce scrie spre Țara Românească poate pleca prin domnia ta, fără știrea turcilor, desfaci scrisorile și, dacă crezi că ne folosește, le arăți marelui vizir, doar marelui vizir și nu altcuiva. Constandinul Stancăi are prieteni
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
s-o repună. Vodă Ștefan era speriat și dorea din tot sufletul ca poporul să-l iubească și să se roage pentru el, dar și mai înfricoșat era la gândul că nu va avea cu ce plăti haraciul. La Vlah serai, odată cu sosirea Brâncovenilor eliberați din închisori, s-a oprit și un bătrân pelerin venit călare pe un măgar costeliv, apariție obișnuită în peisajul oriental. A cerut hrană și apă pentru el și pentru măgar și îngăduința de a-l binecuvânta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
chiar de cazne? Ce gând te poate chinui mai tare decât țepușele înfipte sub unghii? Și dintr-odată sensul suferinței voievodului i se dezvălui, trase brusc de frâu și-l struni pe Leu ca să se întoarcă pe loc spre Vlah serai. Măgarul o clipă se cabră, aducându-și aminte parcă de încăpățânarea-i proverbială, dar imediat își spuse că nu are rost și se lăsă docil condus prin pustiul orașului toropit de căldură. Ajuns la Vlah serai, Gherasim fu condus direct
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe loc spre Vlah serai. Măgarul o clipă se cabră, aducându-și aminte parcă de încăpățânarea-i proverbială, dar imediat își spuse că nu are rost și se lăsă docil condus prin pustiul orașului toropit de căldură. Ajuns la Vlah serai, Gherasim fu condus direct la voievod. — M-am întors, măria ta, pentru că am uitat să-ți spun ceva, minți el. Domnitorul îl învălui în privirea aceea blândă, dar într-atât de absentă încât monahului iar i se făcu frică. — Măria
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
până la cărămidă, scrisorile răvășite, cărțile scoase din scoarțele lor cu o furie nebună. Este adevărat, găsiseră pungile cu aurul pe care i-l încredințase doamna Marica în cele trei sau patru zile cât fuseseră Brâncovenii eliberați și stătuseră la Vlah serai, o șiretenie a lui Damad Ali Pașa, ca să-l facă pe domnitor să se autodivulge. În dezastrul provocat de ienicerii din garda de la Ediculé, căci ei făcuseră percheziția, printre fulgi, bucăți de stofă, petice de hârtie și mobile răsturnate, preafericirea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
legați, așa că se îmbrățișară. Fiecare încerca să-i cruțe pe ceilalți și se trudea să pară nepăsător. Mateiaș se căznea să pară chiar viteaz. Nu-l mai văzuse pe taica de când stătuseră cele patru zile în amăgitoarea libertate de la Vlah serai, gândea el, și azi era ziua lui taica, atunci fusese în iunie și azi este cincisprezece august, Sfânta Maria Mare, Adormirea Maicii Domnului. Pentru asta la București or să sufle în trâmbițele de argint. Or să sufle? Exista ceva ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o monahie bătrână. Să trimită maica stareță pe cineva care a văzut multe... Să mergem, măria ta, să mergem să ne rugăm pentru ei... N-au avut mult de străbătut, căci închisoarea Bostangi bașa se află lângă prima poartă a seraiului împărătesc iar piața deschisă Iali Kiosk nu era departe. Înaintau încet, pentru că voievodul și beizadea Constantin aveau picioarele rănite de caznele la care fuseseră supuși. Stelele păleau pe rând, una câte una, topindu-și licărirea în lumina cerului pe care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Într-un geamantan vechi și Înfățișând-o pe „Sermin, fata din Templul Plăcerilor“, În care o fată de douăzeci și cinci de ani, plictisită, cu un corp În formă de pară, lua tot felul de poziții pe pernele cu ciucuri ale unui serai improvizat. O căuta În compartimentul cu produse de toaletă de parcă ar fi frecat lampa fermecată. O vedea dintr-o dată Înălțându-se Într-un vârtej de sclipici: cu nimic altceva decât o pereche de papuci din O mie și una de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
există frază fără erudite aluzii la opera lui Kraft-Ebbing. Când trec prin țigănie îmi arunc mereu privirea în casele lor, prin ferestre. Mai toate tavanele sânt cu țurțuri lungi de mai bine de-o palmă, ca-n peșteri. Răpirea din serai sau Cina cea de taină nu lipsesc de pe pereți. Pe rafturile bibliotecilor stau casetofoane enorme, cu beculețe colorate. Țiganii noștri, din Nada Florilor, nu sânt deloc agresivi. Firește, în miez de noapte izbucnesc scandaluri îngrozitoare sau alteori casetofoanele sânt date
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
În aceeași serie de concerte, dedicată aniversării a 150 de ani de la moartea lui Mozart, la 18 februarie 1942, dirija Concertul pentru pian KV 466. La 10 iulie 1942, revenea pe scenă, dirijând două arii ale Constanței din Răpirea din Serai. Ulterior, la 10 decembrie 1942, dirija Piesa de concert pentru pian și orchestră de Schumann. Afișele păstrate în arhiva Conservatorului îl arată din nou ca dirijor la 20 ianuarie 1943, într-o seară de operă, conducând Bețivanul pedepsit de Gluck
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
sultan, Bairaktar Mustafa pașa va fi numit la 29 iulie 1808 mare vizir. Din păcate demnitatea aceasta va fi de scurtă durată, în ziua de 21 noiembrie 1808, Bairaktar își va pierde viața în timp ce distrugea depozitul de muniție, situat în Serai, pentru ca acesta să nu fie preluat de cei care se opuneau reformelor sultanul Mahmud al II-lea. În cei peste 30 de ani de domnie, acest sultan va avea de suportat două războaie cu turcii, cel din 1806-1812 și apoi
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
ați băgat? — Dumneata ce i-ai povestit, Daniel? Am ajuns pînă la actul al doilea: intrarea unei femme fatale, preciză Barceló. — Nuria Monfort? Întrebă Fermín. Barceló se linse pe buze cu delectare. — Dar sînt mai multe? Parcă e răpirea din serai. — Vă rog să vorbiți În șoaptă, căci logodnica mea e aici de față. — Fii liniștit, că logodnica dumitale are În vene o jumătate de sticlă de coniac Lepanto. N-am trezi-o nici cu tunul. Hai, spune-i lui Daniel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pictorul K.I. Tromonin. 14. De la cuvântul otradnâi, îmbucurător, plăcut (rus.) 15. Este vorba de Hoarda de Aur, stat înființat de Batu-han, nepotul lui Genghis-han, în 1236, care se întindea de la Nistru până la stepele kirghize și fluviul Sâr-Daria, cu capitala la Serai, oraș situat pe malul râului Ahtuba. Dominația Hoardei de Aur asupra Rusiei a durat 237 de ani (1243-1480). 16. G.M. Fridlender, comentatorul ediției ruse, consideră că aceste cuvinte sunt o parodie la cuvintele lui Mozgliakov, eroul nuvelei Visul unchiului: „Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sobă, pe perete, era un păretar de pânză înfățișând cu măiestrie o gospodină surprinsă cu lingura în oală. Pe păretar scria: „Curat și bine aranjat faci din colibă un palat”. Deasupra patului era atârnat un tablou prezentând veridic „Răpirea din serai”. în sfârșit, un alt tablou având în centru o lubeniță proaspăt despicată, completa fondul plastic al încăperii. — Scuză, te rog, deranjul - spuse firesc, în slava veche, țigăncușa, aruncându-și mantia pe pat. „Nu-i nimic”, murmură Broanteș în gând. — Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]