486 matches
-
Stein, Alexandru Leon, Theodor Sibiceanu, George Corologos, Ion Postupa, Walter Vogel, Iosif Paschiil, Martin Vereșan sau Bosinceanu. Tot din repertoriul său nu lipsea romanța din secolul al XIX-lea de George Cavadia, Iancu Filip, Dimitrie Florescu sau piesele clasice precum "Serenada" de Toselli, "Ideale" de Tosti, "Serenada" de Drdla, "Balada" de Ciprian Porumbescu etc. Dar și repertoriul popular era prezent în toate transmisiile sale radiofonice. Programele se încheiau totdeauna cu "Romanțe și arii naționale" sau "Jocuri din toate ținuturile României Mari
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
Corologos, Ion Postupa, Walter Vogel, Iosif Paschiil, Martin Vereșan sau Bosinceanu. Tot din repertoriul său nu lipsea romanța din secolul al XIX-lea de George Cavadia, Iancu Filip, Dimitrie Florescu sau piesele clasice precum "Serenada" de Toselli, "Ideale" de Tosti, "Serenada" de Drdla, "Balada" de Ciprian Porumbescu etc. Dar și repertoriul popular era prezent în toate transmisiile sale radiofonice. Programele se încheiau totdeauna cu "Romanțe și arii naționale" sau "Jocuri din toate ținuturile României Mari". Repertoriul său nu a cunoscut granițe
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
compozitori, între care și Johann Strauss-fiul. A fost interpretată prima dată la Expoziția Universală de la Paris din 1889, în aranjamentul semnat de Emile Waldteufel, bucurându-se de un succes fulminant. Între compozițiile lui Ivanovici se înscriu nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Piese de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți” fac parte din repertoriul fanfarelor militare și astăzi
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
împreună cu o bună parte din orchestra lui Müller se retrage și își formează propriul taraf (taraf foarte interesant ca mixtură etnică, format din doi evrei, doi țigani, un sârb și un român). În 1848 participă la revoluție, cântându-i o serenadă generalului Józef Bem (colaborator apropiat al lui Nicolae Bălcescu), sub fereastra casei comitetului din Lugoj. Ajunge, în același an, în Timișoara, în tabăra luptătorului revoluționar Lajos Kossuth, trăind în mediu unguresc 6 luni, până la întoarcerea în Lugoj. Din 1860 cântă
Nică Iancu Iancovici () [Corola-website/Science/324284_a_325613]
-
pot intra În grații. Până În următorul weekend, Mona alcătuise un dosar complet. Știa și ce culoare are mobila lui Doru din bucătărie. Unul dinte admiratorii ei (cel care fusese văzut de nenumărate ori Într-un copac din fața casei, făcându-i serenade) a vrut să se Întreacă pe sine; sâmbătă seara, l-a Întâlnit pe Ionică, prietenul cel mai bun al lui Doru, singur, Într-un bar, l-a luat de guler și l-a dus pe grăsuț, direct În fața Monei. Mona
Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
orchestră și 2 Concerte pentru 3 clavecine și orchestră (ST-ECE 03251/ 03252) Johann Sebastian Bach: 7 Concerte pentru clavecin și orchestră (ECE-02832/02833/02834) Max Bruch; Pablo de Sarasate; Henryk Wieniawski: Piese pentru vioară și orchestră (ECE-02955) Piotr Ilici Ceaikovski: Serenada pentru orchestră de coarde (ECE-02603) Georg Friedrich Händel: Concerti grossi, op. 6 (ECE-02734/02735/02736/02737) Georg Friedrich Händel: Concertele nr. 1, nr. 3 și nr. 13 pentru orgă și orchestră (ST-ECE-02893) Johann Michael Haydn: 2 Simfonii (ECE-01193) Georg Friedrich
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
Uvertura de concert nr. 1 (pentru lucrări de mici dimensiuni). 14 simfonii; Uverturile de concert nr. 1, 2 și 3; "Heterofonii'; 2 Rapsodii'; 'Missa deconcert'; ' Preludiu pentru orchestră de coarde și cvintet de suflători"; "Muzică de concert"; poemul simfonic "Sarmizegetusa";Serenada pentru Corn și orchestră, șase, cantate (printre care 'Imn Patriei', ' Cântată de Crăciun, Cântată de Anul Nou, 'Cântată' 'lirica', 'Cântată' 'rustica); Concerte pentru diferite instrumente (vioară, flaut, fagot, flaut); trei cvartete de coarde; suite de dansuri (jocuri) populare din diferite
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
sonore pline de sugestii, ca de exemplu în piesa "Cloches á travers les feuilles" (Clopote printre frunze) sau în suita de șapte piese miniaturale cu tentă programatică intitulată "Colțul copiilor". Aici vom întâlni expresivitatea sugestivă a unei muzici care intonează "Serenada pentru păpușă". Debussy ne propune chiar o "muzică picturală" prin piesa "Nori" din prima nocturnă pentru orchestră. Debussy place deoarece, la audierea unor piese, melomanii descoperă o nouă conduită melodică și noi combinații ritmice și armonice. Pentru mulți auditori, mai
Claude Debussy () [Corola-website/Science/302661_a_303990]
-
de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița. Printre lucrările sale se numără „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Odă ostașilor români” și altele. Ciprian Porumbescu se stinge din viață în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său și ai surorii
Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/297365_a_298694]
-
De ce nu-mi vii?" și "Pe lângă plopii fără soț..."), ambele scrise în 1887, când Eminescu se afla în vizită la sora sa, în Botoșani. După moartea poetului, un număr apreciabil de autori, mulți dintre ei uitați, au scris mici piese - serenade, romanțe, valsuri - pentru voce cu acompaniament de pian sau cor. Din perspectiva actuală, registrul stilistic în care se încadrează aceste piese este cel al muzicii ușoare - servesc drept argumente formele pieselor, instrumentația minimală, lipsa de notorietate a celor mai mulți compozitori sau
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
și Praga, orchestra de la Oradea fiind în perioada respectivă una dintre cele mai însemnate din Europa. La 5 ianuarie 1888 are loc primul „concert filarmonic” din Oradea, sub conducerea dirijorului Schnitzl J., orchestra interpreta Uvertura la opera Tancred de Rossini, Serenada nr. 3 de Wolkmann, Variațiuni pentru corn de Ekhard și Simfonia nr. 40 în sol minor de Mozart. În 1890 se constituie "Asociația Prietenilor Muzicii" din Oradea Mare, printre scopurile ei fiind înscrise educația în domeniul muzicii culte, organizarea de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Spiritul infecțios lui Billy și talentul galvanizat a făcut trupa într-o unitate performanță, făcând turnee în SUA și Canada și care figurează pe spectacole de muzică populară a zilei. Joel a rămas în Los Angeles pentru a scrie Streetlife Serenade, al doilea album pe etichetă Columbia. Acesta a fost în timpul lui Jon Troy, un vechi prieten de cartier din New York din Bedford-Stuyvesant, si a acționat ca managerul lui Joel, curând înlocuit de Elizabeth soția lui Joel. Piesa de pe album este
Billy Joel () [Corola-website/Science/321958_a_323287]
-
un rezultat pozitiv, ce trebuie să faci pentru a se potrivi, așa că l-au tăiat până la 03:05 ", făcând aluzie la scurtarea de single-uri pentru a cânta la radio, în comparație cu versiunile mai lungi care apar pe albume. Deși Streetlife Serenade este adesea considerat unul din albumele slabe ale lui Joel (Joel a confirmat dezgustul sau pentru album), aceasta conține totuși unele piese notabile, inclusiv piesă de titlu, "Los Angelenos" și instrumental "Root Beer Rag", care a fost un discontinu în
Billy Joel () [Corola-website/Science/321958_a_323287]
-
confirmat dezgustul sau pentru album), aceasta conține totuși unele piese notabile, inclusiv piesă de titlu, "Los Angelenos" și instrumental "Root Beer Rag", care a fost un discontinu în anii '70 și a fost înviat frecvent în 2007 și 2008. Streetlife Serenade, de asemenea, marchează începutul unui stil vocal mai încrezător pe partea lui Joel. La sfârșitul anului 1975, el a cântat la pian și orgă multe piese pe Bo Diddley, la cea de-a 20-a aniversare a albumului Rock 'n
Billy Joel () [Corola-website/Science/321958_a_323287]
-
comedianți și așteaptă nerăbdători începerea spectacolului. Comedia începe, iar acțiunea ei se aseamănă cu cele întâmplate în realitate: Colombina (jucată de Nedda), știind că soțul ei este plecat, își așteaptă iubitul, pe Arlechino (jucat de Beppo). Acesta îi cântă o serenadă, la auzul căreia Colombina îi face semne pe fereastră ca să intre. Dar în locul său își face apariția prostul Taddeo (interpretat de Tonio care o plictisește cu declarațiile sale caraghioase de dragoste, până ce este alungat de Arlechino). Întâlnirea celor doi iubiți
Paiațe () [Corola-website/Science/307439_a_308768]
-
săptămână. În acest interval s-au cântat cele șase simfonii compuse atunci la Londra, dar și numeroase simfonii vechi, necunoscute publicului londonez. În cadrul fiecărui concert, la cererea publicului care era din ce în ce mai dornic de piese noi, au fost interpretate cvartete, cantate, serenade și o multitudine de alte lucrări improvizate de către compozitor. Prezența lui Haydn la Londra a stârnit multă simpatie, astfel încât numeroase persoane din diferite cercuri sociale au cerut autorităților să „facă un gest, ceva care sa demonstreze public admirația și recunoștința
Joseph Haydn () [Corola-website/Science/303162_a_304491]
-
alba-mi față, La ce altar de raze genunchii să-mi închin în noaptea fără stele și fără dimineață?" (Moartea visurilor, I). Prin astfel de accente pre-argheziene și-a încheiat Petică prea scurtul cerc al evoluției sale poetice. Cele șase „serenade demonice" publicate ulterior, în 1903, nu aduc vreo noutate importantă. Chiar dacă n-a putut evita complet autobiografia și confesiunea lirică directă, Petică s-a specializat în tablouri inedite și stranii, complet exotice în poezia românească. Cele mai reușite piese novatoare
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
lui Mozart. Există câteva simfonii nenumerotate din această perioadă care utilizează muzică din operele lui Mozart din aceeași perioadă. Și aceste simfonii au primit număr peste 41. Există și trei simfonii din această perioadă care sunt bazate pe trei dintre serenadele lui Mozart: Ultimele patru simfonii (Nr. 39-42) au fost finalizate în aproximativ trei luni în 1788. Este posibil ca Mozart să își fi dorit ca aceste lucrări să fie publicate sub un singur opus, deși au rămas nepublicate până după
Lista compozițiilor de Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/330135_a_331464]
-
drepturile exclusive de a interpreta lucrarea. Cohen a interpretat și promovat muzica lui Vaughan Williams în toată Europa, Uniunea Sovietică și Statele Unite. Muzica sa a intrat acum în faza lirică matură, după cum poate fi observat în lucrările "Five Tudor Portraits", "Serenada muzicii" și Simfonia nr. 5 în Re major, pe care a dirijat-o la Proms în 1943. "Serenada muzicii", inspirată dintr-o scenă din actul 5 al piesei "Neguțătorul din Veneția" și scrisă pentru orchestră și 16 soliști vocali, a
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
Uniunea Sovietică și Statele Unite. Muzica sa a intrat acum în faza lirică matură, după cum poate fi observat în lucrările "Five Tudor Portraits", "Serenada muzicii" și Simfonia nr. 5 în Re major, pe care a dirijat-o la Proms în 1943. "Serenada muzicii", inspirată dintr-o scenă din actul 5 al piesei "Neguțătorul din Veneția" și scrisă pentru orchestră și 16 soliști vocali, a fost compusă ca un omagiu adus dirijorului Sir Henry Wood. Deoarece acum avea 70 de ani, mulți au
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
cuprinde ciclurile „Fecioara în alb”, „Când vioarele tăcură”, „Moartea visurilor”), Tipografia Lucrătorilor Asociați Marinescu & Șerban, București, 1902. PETICĂ 1903: Ștefan Petică, "Frații", dramă în versuri patru acte, Institutul de arte grafice „Eminescu”, București, 1903. PETICĂ 1909: Ștefan Petică, "Cântecul toamnei. Serenade demonice. Poeme de Ștefan Petică", vol. îngrijit de Gr. A. Tăbăcaru, Noua Tip. Profesională, Dimitrie C. Ionescu, București, 1909. PETICĂ 1912: Ștefan Petică, "Poezii" în „Grădina Hesperidelor”, 4 aprilie 1912, număr unic. PETICĂ 1925: Ștefan Petică", Cântece de seară", în
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
2002. PETICĂ 2004: Ștefan Petică, "Poeme în proză", în „Bucovina”, apud. Ion N. Oprea", Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura Edict, Iași, 2004. PETICĂ (fără dată):"'Ștefan Petică, "Poeme". ("Fecioara în alb, Când vioarele tăcură, Moartea visurilor, Cântecul toamnei, Serenade demonice"), ed. îngrijită și prefațată de Nicolae Davidescu, Biblioteca Dimineața, nr. 19, Editura Adeverul S. A., s.d., fără dată. LUCRĂRI NEIDENTIFICATE, DAR SEMNALATE ÎN DIVERSE PUBLICAȚII ALE VREMII: PETICĂ 1898: "Păcatul strămoșesc" (dramă în 3 acte), semnalată în revista „Lumea nouă
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1898. Lumea nouă, 1899 Literatorul, Anul XX, 1899 "Noul corent literar," XX, n. 1, 20 februarie 1899. "Amurg parfumat, "XX, nr. 1, 20 februarie 1899. "Hymn profan", XX, nr. 2, 5 martie 1899. "Curtezana", XX, nr. 3, 20 martie 1899. "Serenada, "XX, nr. 4, 5 aprilie 1899. "Necunoscuta", XX, nr. 6, 10 mai 1899. "Sonet", XX, nr. 7, 10 iunie 1899. Literatură și artă română, III, 1899 "Povara crucii," I, II, III, IV, nr. 10, 25 august 1899. România jună, Anul
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
veche și sociologia nouă", II, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 6, iunie 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", III, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 7, iulie 1903. Românul "Serenade demonice", I, II, 47, nr. 142 (33), 20 noiembrie 1903. "Serenade demonice", III, IV, V, VI, 47, nr. 146 (37), 18 decembrie 1903. Pagini alese "Critica și publicul," semnat Ștefan Petică, II, n. 18 (21), 16 februarie 1903. Sămănătorul "Frații
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
în Economia națională, XXVII, nr. 6, iunie 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", III, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 7, iulie 1903. Românul "Serenade demonice", I, II, 47, nr. 142 (33), 20 noiembrie 1903. "Serenade demonice", III, IV, V, VI, 47, nr. 146 (37), 18 decembrie 1903. Pagini alese "Critica și publicul," semnat Ștefan Petică, II, n. 18 (21), 16 februarie 1903. Sămănătorul "Frații", dramă (fragment), II, nr. 34, 24 august 1903. Făt -Frumos "Asupra
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]