17,843 matches
-
atât de auto-descalificatoare precum jocul, jocurile, sau componenta ludică a comportamentului nostru cultural. Nu doar că filosofia trebuie făcută într-o manieră cât se poate de serioasă, dar - mai presus de toate - ea trebuie să se dedice exclusiv unor teme serioase. De aceea, cartea cercetătoarei Mechthild Nagel, Masking the Abject. A Genealogy of Play (Lanham Lexington Books, 2002), ar trebui salutată ca o contribuție de care era nevoie și care vine la momentul oportun. Intenția esențială a autoarei este să “propună
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
într-un costum cubist de carton, citea poeme. Hans Richter, prezent în acea seară, povestește: «Era rigid ca un turn (îi era imposibil să se miște în costumul lui de carton) în fața acestei mulțimi de fete frumoase și de mic-burghezi serioși care izbucneau în rîs și aplaudau rîzînd, era rigid ca Savonarola, fantast și pur.» În scurt timp, toată lumea e pasionată de arta primitivă. Marcel Iancu desena, crea măști, Tzara scria «poeme negre», cu cîteva împrumuturi amuzante din limba română. Căuta
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
meci, ceea ce e întru totul sugestiv pentru mentalitatea de la noi) a fost prilejul pentru o întreagă pătură de complexați să aducă în discuție tema urii pe care ne-ar arăta-o, cică, Europa (și, prin extensie, întreaga lume). Să fim serioși. Câți dintre acești „refuzați” exultă la ideea că în România vin valuri de chinezi, arabi, ucraineni, africani, ba chiar și moldoveni? Oare nu-i privim și noi cam în felul în care suntem priviți atunci când mergem în străinătate? Nu văd
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
Mircea Mihăieș Prin anii ’80, câțiva prieteni care aveau să facă serioase cariere literare, se specializaseră în parodierea cruntă - muzică și text - a „creațiilor” ideologice ale vremii. Una din melodiile mobilizatoare începea, în varianta Buduca-Groșan-Morar-Țeposu, în felul următor: „Eu sunt bolnav de schizofreniiieeee/ Țară frumoasă, dragă-mi ești miiieeee...” Nemuritor-sinistrele „versuri” mi-
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
de contaminarea cu plumb din praful care este inspirat 24 de ore pe zi. În unele țări praful este aproape inexistent, În altele... se găsește din belșug. Am scris și câteva eseuri pe această temă. Iată că problema este mai serioasă decât credeam, așa cum ne Învață și Vechiul Testament În variantele cu traduceri corecte - există și variante unde s-a evitat traducerea cu fatidicul element „plumbum”. În Vechiul Testament - Isaia, 1 /21-26 - paragraful 25 este scris clar - „...toate părticelele de plumb le voi
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
al imensei prostii», «al stupidității» - Căsătoria și, respectiv, Revizorul.” Am avut bucuria să citesc zilele acestea o carte, unică pînă acum la noi din punctul de vedere al domeniului investigat, despre o anumită profesiune și despre un profesionist. O carte serioasă și complexă despre creația arhitectului scenograf PAUL BORTNOVSCHI, un model, un artist de anvergură în lumea teatrului. Și nu numai. Impresionant rămîne devotamentul și simțul datoriei, într-un fel, cu care regizorul și profesorul Valeriu Moisescu s-a implicat în
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
salutului banalizat era prea conformă cu noile modele ale comunicării eficiente, ale succesului în relațiile publice. Analizînd-o acum (și sub puterea obișnuinței, căci trecerea timpului a fixat-o în uz), trebuie să recunosc că nu pot să-i fac reproșuri serioase. În prezent, formula apare cu rol de inițiere sau de închidere a dialogului oral sau a mesajului scris („O zi bună tuturor. Aș dori un sfat...”; „... Mersi anticipat, o zi bună tuturor”). Registrul stilistic acoperă o zonă care se întinde
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
alte formule de salut marchează, dimpotrivă, tendința de clișeizare: O zi bună și numai bine. Din toate variantele existente, interesantă - și de un succes promițător - mi se pare O zi bună în continuare. Deja foarte frecventă, formula are o justificare serioasă, reflectînd tensiunea dintre caracterul motivat, semantic actualizat, al urării - și folosirea ei stereotipă; specializează de fapt O zi bună pentru închiderea conversației, repetînd o urare exprimată sau presupusă la început: „vă mulțumesc foarte mult pentru atenția dumneavoastră. O zi bună
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
acasă, în satele sărace din sudul Italiei, drama colectivă a unor disperați care văd o salvare în lumea de peste ocean, dar odată ajunși acolo se confruntă cu mari dificultăți de integrare și se întorc în peninsulă.” Literatură pop Critici portughezi serioși o numesc „romanciera light”. Margarida Rebelo Pinto (37 de ani) preferă să-și spună autoare de literatură pop: „Înainte de a apărea cărțile mele, rar vedeai în Portugalia oameni citind în transportul în comun și, mai rar, portărese sau chelneri scufundați
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
Magdalena Boiangiu Când Florin Piersic jr. a luat anul acesta Premiul UNITER pentru cel mai bun (fiind și singurul) actor din spectacolul Sex, Drugs, Rock and Roll unora li s-a părut că, în sfârșit, “critica serioasă”1), stimulată de un juriu de nominalizări nonconformist, a înțeles că teatrul merge în cu totul altă direcție decât spectacolele cărora ea le dă girul. Mă tem că aplecarea spre dramatic din interpretarea comentatorilor e paralelă cu realitatea: în condițiile
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
bine menținerea speciei ca ritual de comunicare între maturi. Nu se poate spune că această latură a fost total ignorată de folcloristica românească din ultimele decenii; ea a fost însă constant minimalizată. Argumentația tipică subordonează asemenea „devieri” unor scopuri neapărat serioase: „ghicitoarea, pentru a-și spori atractivitatea, uzează uneori de forme ușor licențioase, și aceasta nu cu un scop în sine, ci pentru a pune în situații dificile pe cei care trebuie să răspundă, să dezlege enigmele. Există însă doar o
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
vorbind în rusește cu Kordonski. Am simțit tonalități speciale în conversația lor și o comunicare nuanțată, altfel, parcă, decît cea pe care o are Yuri cu noi, în engleză sau franceză. Maria Sîrbu este un excelent ziarist, cu o școală serioasă de jurnalism absolvită la Moscova, cu o practică plină de istorii complexe desfășurată la Chișinău. După ’90, s-a stabilit și profesează în România. Ea și-a amintit că îl știe pe Yuri Kordonski de cînd acesta făcea teatru ca
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
sens și obții pentru lucrul la un spectacol maximum două luni. Știți bine că e puțin două luni pentru un spectacol, mai ales cînd e vorba de un autor mare. Atunci înveți să prețuiești fiece minut. Acolo e o disciplină serioasă, care ajută la organizarea minții, a ritmului corect de lucru. La București, am repetat la „Căsătoria” în forță. În două luni a fost nevoie ca unii actori să învețe să și cînte la instrumente muzicale. Nimeni dintre ei nu știa
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
se plâng de „obsedanții” cincizeci de ani, nimeni nu-și face „mea culpa” (nici nu au de ce, ca și politicienii), poemele publicate sunt de multe ori foarte bune, uneori sunt îngrozitoare (vivisecții și disecții fără acoperire artistică), nu există polemici serioase pe marginea unor cărți noi, dar există polemici cu „cuțitul pe masă” din varii motive, uneori puerile, mai apar și „mamuți” ce vorbesc evlavios ori academic despre soarta literaturii române. Ce lipsește presei literare actuale? Dacă ar fi vorba de
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
era vorba în propozițiune” (Dimineața, 58, 1997). Evident, propozițiune apare și în alte situații ironice, în afara sintagmei citate, dar adesea în prezența altor mărci parodice „astă ultimă propozițiune este din partea lui Anoton după «doo» căni de vin” (poezie.ro). Utilizările serioase sînt în mod previzibil legate de vîrsta, cultura, educația vorbitorilor; în genere formele în -țiune apar, ca rezultat al unor fenomene de izolare și conservatorism, în scrisul unor români din generațiile mai vechi, stabiliți de multă vreme în străinătate. Din
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
Adriana Babeți, Cornel Ungureanu, Smaranda Vultur, Gabriela Colțescu ș.a.), care au instruit, la Universitatea de Vest, grupuri interdisciplinare de tineri specializați în problematica științifică și culturală central și est-europeană. Sub sigla Fundației timișorene au apărut, începînd din 1997, la edituri serioase (în special Polirom), traduceri din operele unor mari scriitori mai puțin sau necunoscuți la noi, precum Joseph Roth, Ivan Klima, Andrzej Kusniewicz, Konrad György, Bohumil Hrabal, Danilo Kiš, Milorad Paviæ... S-au editat și studii ale unor reputați specialiști în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
tineri cu o cultură generală solidă care să le dea posibilitatea de a deveni specialiști cu un larg orizont, competitivi în cel mai înalt grad în plan internațional? După ce vom restabili aceste discipline în școală va fi necesară o discuție serioasă cu specialiștii diferitelor domenii pentru a stabili dacă și în ce măsură studiile de specialitate trebuie completate cu prelegeri de cultură generală în Universități. O dezbatere publică este absolut necesară. Guvernarea 1996-2000 nu a fost la înălțimea așteptărilor, deoarece n-a reușit
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
a tot ce reprezintă sursă de câștig în România (bănci, afaceri mobiliare și imobiliare, import-exporturi de produse alimentare, băuturi, țigări, arme, până la traficul de droguri și carne vie). Într-o a doua etapă, eliminarea oricărui soi de concurență externă. Firmele serioase vor fi invitate să intre în cârdășie cu „forțele” locale ori să-și ia tălpășița. În fața acestei alternative, firește că multe vor pleca. Țara nu poate fi lăsată însă fără investitori străini, așa încât se vor găsi în doi timpi și
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
titlu Authentic Happiness: Using the New Positive Psychology to Realize Your Potential for Lasting Fulfillment (literal - „Fericirea autentică: Folosirea noii psihologii pozitive pentru înțelegea potențialului dumneavoastră de împlinire durabilă”) este un best-seller mondial, fiind în același timp rodul unor foarte serioase cercetări clinice. Dublate de lecturi ale unor mari gînditori din toată lumea, de la Aristotel și Platon la Sfîntul Toma d’Aquino și de la Lao-Tse la Kant, precum și ale unor cărți fundamentale de înțelepciune, precum Upanișadele, Talmudul, Coranul etc. Colectivul condus de
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
de exemplu, de ce trebuia Octavian Paler, care era redactor-șef de ziar, să-i dea lui, Adrian Păunescu, telefon? „Ce, eu eram mai redactor-șef de ziar decît el? Puteam pentru că am vrut, puteam fiindcă m-am implicat în mod serios, m-a durut de cauza breslei din care fac parte. Sorescu umbla prin curte pe aici, răvășit, speriat, era ca-n versul lui Bacovia, omul începuse să vorbească singur.” Și aici, cu o notă de amărăciune sinceră: „Ăsta e avantaj
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
de scrieri umoristice figurează tot fără prenume și fără date de stare civilă, cu cîteva rînduri, fiindu-i citată o epigramă ușor trivială. Ne aflăm în fața unui remake din care putem trage concluzia că istoria literaturii nu e totdeauna foarte serioasă. Se ține, cîteodată, de șotii. Primiți, vă rog, expresia etc. Nicolae Manolescu
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13760_a_15085]
-
de licitație de la Cluj, în care falsul și obiectul minor au avut cea mai bine sistematizata ofensiva de pînă acum, acțiune în care s-a implicat nemijlocit, pînă la proba contrarie cu bună credință a celui inocent, si o institutie serioasă cum este Muzeul de istorie. În acest climat au apărut, totuși, cîteva galerii - cele deja amintite, dar și altele, cum ar fi galeria Luchian 12, care își propun să facă, în mod evident, cîțiva pași importanți înainte. Miza acestor acțiuni
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
a deschis și sînt din ce în ce mai multe. O singură dată a mai fost o doamnă care a ținut Laudatio, iar eu sînt a doua, asta am aflat-o chiar de la rector. Sigur, e puțin neobișnuit, lumea se așteaptă să vadă bărbați serioși și demni, și apăream eu, acolo, în roba mea cam lungă, în care îmi era frică să nu mă împiedic, în care mă simțeam, evident, costumată, și de aceea eram și eu destul de veselă. Dar mă și bucuram că domnul
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
românește, am stilizat, adică m-am afundat mai ales în proză. Atunci am citit cel mai mult. De exemplu, Posedații lui Dostoievski i-am citit de zece ori până acum. S-a declanșat, atunci, ceva în mine, datorită acestor aplecări serioase asupra textelor, exact ceea ce intuiseră cei trei, Garabet, Bălăceanu și monsieur Landry. - Într-o perioadă care nu mai avea timp cu oamenii, într-o lume urâțită până la extrem, v-ați refugiat în literatură. - Am traversat epoca proletcultistă citind marii autori
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
idem). Să le fi propus pentru eliminare doar pentru faptul că editorul era nepotul "fascistului" Ionel Brătianu? Aberația merge mai departe: figurează pe listă o antologie Grigore Alexandrescu din 1935 și un volum Eminescu povestind copiilor din 1928 Să fim serioși. Argumentul "lucrări fasciste și antisemite" nu mai stă în picioare atâta vreme cât sunt ostracizate opere ca Din registrul ideilor gingașe, semnat de un raționalist și un antifascist ca Paul Zarifopol, și Poporanismul reacționar, al cărui autor este evreul H. Sanielevici. Publicații
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]