7,518 matches
-
de crudă... Doamne, am țipat, uite! Literele se sfrijesc, o iau razna, silabele clocotesc în cazane cu smoală, cuvintele se încheagă aiurea și cu păcat, fraza nu mai are sens, alunecă, se destramă... mă prăbușesc... Și am tăcut. Mi-e sete, mi-e foame... Pereții căptușiți cu trei rînduri de cărți groase mă chinuiesc zădarnic, rugîndu-mă să-i jupoi, să-i eliberez, să fie ziduri adevărate, văruite, curate, mirositoare ,lucind de albeață în lumină... să-mi adăpostească sufletul, mințile, inima... să
Rugăciune Laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12774_a_14099]
-
se bucure azi alți oameni vor veni mâine-n zori să lucreze weng li călăul satului a otrăvit fântâna s-a aruncat în ea ca măsură de siguranță toți ceilalți au fugit am pus foc la colibele goale ne era sete de apă nu de sânge în noaptea aceea am auzit râsete la fântână a doua zi am plecat departe călări * noaptea a nins când am ieșit din cort bărbile de bătrâni înveliseră totul a sosit la noi înțelepciunea m-am
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
continuă foarte explicit: "Eu nu sănt un om cu experiențe religioase normale, nici nu sănt un agnostic sau antireligios. Pentru mine, ca și pentru un indian, un primitiv, un grec, un medieval, religia este. Mai clar: religia, pentru mine, este setea după și intuiția realului, a absolutului " (23 decembrie 1942). Pentru Eliade, persoana umană, în ceea ce are ea cu adevărat specific, poate fi definită extrem de simplu: "}i se spune: esențialul în viață este... Și începe să-ți înșire: instinctul foamei, sau
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
am dat afară Orice alt zgomot. Și i-am iubit singurătatea. * O rumoare din ce alt corp Deodată mă aține? Merg în urma ei până în pipăitul Aerului respirând greu peste mine: Operă a cărnii ca de albină Ce mă poftește cu setea lumii scufundate. Și nu mai atrag din toate Pragurile pe care le-am călcat în agonie Nici o conspirație de vină, Numai spiritul îmbătat mă străbate. * Te întreb, Doamne, din abisurile Ce se prăvălesc Până a-mi deveni aureole, Vrei să
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
piele tăbăcită Și un os lins de ploaie. Ce fericit spumegă cerul Cu balele mele peste luminătorii Care-i țin cald și îl îngheață! Așa învăț pe dinafară laudele Pentru lucrurile pure și bune Din care îmi fac foame și sete. Voi, cei din paradis, așteptați-mă, voi întârzia. Am încă pe piele și pe măduvă mâna iubitei. Ea nu mai vrea să plec Din matricea scâncind a coastei mele. Hei, împărați și regi și guvernanți Ai pământului, dați-mi răgazul
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
cele trei variante (Convorbiri literare, Dunărea și Almanahul Societății „România Jună” din Viena - aprilie 1883) cercetătorul constată că ultimele două sunt aproape identice. De o atenție constantă se bucură și studiile hasdeene ale lui I. Oprișan (B. P. Hasdeu sau setea de absolut, B. P. Hasdeu și folclorul), dar Vârgolici are mereu fascinația ineditului. Astfel, se ocupă de volumul Arghezi, necunoscut semnat de amintitul Pavel Țugui, în care sunt comunicate interesante informații biografice privind romanul de dragoste al ierodiaconului Iosif Teodorescu
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
L’animus lit peu, l’anima lit beaucoup ( ...) Mais quand après avoir tout lu, on se donne pour tâche, avec des rêveries, de faire un livre, c’est l’animus qui est à la peine"16; urmărind această teorie, în setea de lectură s-ar revela anima lui Pașadia, pe când în ceea ce privește îndemnul scrierii pe care el îl simte s-ar implica animus-ul său; dimpotrivă, din punctul nostru de vedere, în cazul lui Pașadia anima îndeplinește nu numai "oficiul" lecturii, ci și
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
care le era impusă se arăta ucigătoare. În unele momente când lupta la care fuseseră înhămați parcurgea o trecătoare destindere, G. Călinescu era tratat cu o anumită bunăvoință, i se permiteau mici tumbe de prestidigitație care să-i mai potolească setea de spectacol. După o scurtă escapadă, se așeza și el în bancă, alături de alți savanți ascultând atent lecțiile insipide ale unor activiști de partid, din care era constrâns să extragă în-vățăminte pentru propria activitate. Din această conviețuire cu stereotipia propagandei
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
este acum accesibilă tuturor. "Lumina duhului, lumina reînnnoirii străbate în satele țării." Cronicarul "vechimii" cântă prezentul încărcat de promisiuni constituționale. Călătoria prin țară a vânătorului împătimit se transformă în ocazia unei revelații. Sătenii obidiți de altădată sunt motivați acum de setea învățăturii. Pedagogia partinică pare să dea rezultate și notațiile scriitorului sunt o invitație pentru mai tinerii săi prieteni, votanți potențiali, de a da câștig de cauză luminii și progresului. Cărturarului intrat după 23 august 1944 în luptă, peisajul Republicii populare
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
luminați de nenumire respirăm rugina alunecatului amurg Neliniștea florilor un singur strop de sânge e îndestul pentru a sparge liniștea florilor malvia tresare căutându-și zadarnic în ochiul zorilor de ziuă adierea culorii amiaza trece prin trandafiri sfâșiind îngândurarea o sete de întunecare răsfrânge teama crinului de-a cădea ostatec nopții celei mai negre Sunetul caută pasărea fulgul unui sunet uitat într'un frunziș nevăzut își caută pasărea nefoșnită bate aripa văzduhul nestatornic nouri călătorind fuioare de temeri neostoite unde rătăcești
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
miresme mitomane de cafea, la ora cinci dimineața, cînd vă însăilez, duminical, aceste rînduri, și-mi închipui, pentru a cîta oară? că încă, înc-aș mai fi-n stare să prind poezia de ceafă ca s-o pup în bot cu sete! (va urma) P.S. (post scriptum)? De ce nu P.C. (post coitum)? Oare a scrie nu înseamnă a poseda cuvinte? Cu stimă și frenezie, Emil Brumaru 20.VII.'980
Drept care, cu această scrisoare, încep numerotarea! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14107_a_15432]
-
scrisă vamă roată iar cu fotonii criptei schimb vitreg riveranul nimb ține ceara spin amar nucleare înarmări zac și mor prin nervii/lari cum doarme-n sicriu polar disc ghețar deasupra ei plasma glasulu i-a stâns plânsul plânsului neplâns setea sacrelor scântei rădăcinăi și altoi despărțirea oarbă tac trist lampadofor sărac pași măsoară înapoi mare surdă rup surori bocetul îmbeleșugat cu rafale/beat oftat meteori și cerșetori zloata toată dolomit lasă prins obrazul pur descărnatul lins azur putridul l-a
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
capitale - moartea. * * * Curând, curând... Voi ninge-n Himalaya, În coama lupilor alpini. Curând, curând... Apă voi fi la glezna stâncilor, Afumegând sub nări de căprioare. Curând, curând... Voi fi și aerul și vreascurile Ce-ațâță soarele... Neantizând, neantizând... * * * Mi-e sete, Doamne, mi-e sete: Cum beam din fântâna Stejarului Mamvri Săpată de strămoșul Avraam. Îngerii paznici Trâmbițându-mi gloria Au amuțit. Misterul e orbitor, Cunoașterea întunecare mereu. Cei care neagă Vor întotdeauna mai mulți, Decît cei care speră. * * * Încearcă, iubito
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
Voi ninge-n Himalaya, În coama lupilor alpini. Curând, curând... Apă voi fi la glezna stâncilor, Afumegând sub nări de căprioare. Curând, curând... Voi fi și aerul și vreascurile Ce-ațâță soarele... Neantizând, neantizând... * * * Mi-e sete, Doamne, mi-e sete: Cum beam din fântâna Stejarului Mamvri Săpată de strămoșul Avraam. Îngerii paznici Trâmbițându-mi gloria Au amuțit. Misterul e orbitor, Cunoașterea întunecare mereu. Cei care neagă Vor întotdeauna mai mulți, Decît cei care speră. * * * Încearcă, iubito, Încearcă te rog de
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
privea. Se oglindeau unii în alții, străini de exigențele competitive ale timpului nostru, ocupându-se cu cultivarea ghioceilor, îmbogățindu-și cunoștințele despre ei. Ajunseseră atât de departe în iubirea lor pentru aceste flori încât simțeau când florilor li se făcea sete sau sufereau, nelăsându-le vreodată să aștepte cu udatul până când ele se uscau. Lo vârstă înaintată descoperiseră un adăpost, un refugiu simplu în lumea florilor de primăvară. Chiar conversațiile lor se transformaseră într-un fin zdrăngănit de cristale. Nu știam
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
deșarte. Iar revelarea coșmarului vesel al cotidianului, a grotescului, a mizeriei existențiale, a urâtului grohăitor din jur (ca metonimii ale unei disperări copleșitoare) devine calea piezișe a autoflagelării. Sunt izbitoare în poezia Marianei Marin acel soi de radicalism etic, acea sete de puritate, sau mai bine zis acea spaimă de compromis și de maculare, care sfârșesc prin a distruge temeiurile înseși ale Ființei. Adriana Babeți oate că și alții care vor scrie despre ea, copleșiți de tristețe, își vor intitula rândurile
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
cu stînga, înghiontindu-l cînd îi mai rămînea timp și în capul pieptului. Atîta insistă fără nici un rezultat în chestia asta, încît începu să-i placă. Silit să se oprească din cauza acceselor de tuse, o lua de la capăt cu o sete sporită. Somația neamțului îl trezi parcă dintr-o beție.
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
oglindire fidelă și romantismul ca subiectivism; dar totodată să nu fie doar o schemă perfectă și originală - neatacabilă. Să conțină realitatea trăită - însă în stare de transcendență, ștergînd urmele a tot ce poate fi neinteresant. Dualitate (de neîmpăcat!?): O imensă sete și necesitate de contingență pe de altă parte, dorința puternică de cercetare a unor "structuri" obiective (matematice,cristale etc.). Voi reuși să înțeleg sau să creez o sinteză? Cercetare de structuri (quasi-speculativă cu sublimarea contingenței) sau artă a contingenței) găsindu
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
de acord se cheamă “genocid” sau “măcel’ și n-are nici o legătură cu conținutul termenului “eutanasie”; 2. Dacă românul aflat în funcție de conducere și cu banul public la dispoziție n-ar fi atât de dominat de instincte primare (lăcomia, sadismul, barbaria, setea de sânge, ...), cu siguranta am vedea în practică eficientă alternativelor cu adevarat civilizate la măcelul cu care va declarați de acord. Aceste opțiuni pe care dvs. nu le vedeti sunt: “cheltuierea banului public exact pentru destinația dată”, “crearea și aplicarea
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
Litvinenko (fostul agent secret care a refuzat să ducă la îndeplinire și a dat în vileg ordinele de executare a unor oponenți ai lui Puțin), persecutarea lui Hodorkovski întregește portretul unui dictator al carui cinism este egalat doar de propria sete de putere. Merită să citiți scrisorile lui Hodorkovski. Îmi pare rău că n-au fost traduse mai multe, nici în română, nici în engleză. Iar dacă încă mai aveți îndoieli că viața deținuților politici din Rusia lui Puțin e diferită
Scrisorile lui Hodorkovski by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82600_a_83925]
-
mine. Nu numai ceață care a coborât peste Parâng și care ne-a impidicat să vedem ceva pe cer a fost de referință ci și ploaia intensă de trei zile care a urmat peste cortul pus undeva într-o să spre Setea Mara/Mică... Interesantă a fost și eclipsă privită dintr-o altă perspectivă: în timp ce toată lumea în Ro se zgâia spre cer, noi cei de pe munte ne uităm unii spre alții: interesantă perspectiva... să observi reacțiile celor din jur, de la olandezii care
Fug în munţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82592_a_83917]
-
vrea să construiască pe Dîmbovița cetăți ideale după tratatele astrologice și prevăzute cu orgi acvatice. Pe teren treaba iese prost. Lucrarea nu trece de săparea fundațiilor. Deținuții racolați cu sutele pe vini imaginare (aluzie la Canalul lui Gheorghiu-Dej) crapă de sete în stepă și paznicii, cuprinși de milă, le dau un sfat ineficace: - Beți-vă pișatul. Șantierul e oprit și Princepele se cufundă în alte lecturi. La G. Călinescu, în Bietul Ioanide personajele cititoare abundă. Aici întîlnim atitudini diferite față de lectură
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
incomode, folosindu-se de toalete străine, mâncând pe apucate. Și-și amintea, cu aceeași duioșie, de zbaterea sa în ambiții fără rost și în frustrările nătânge trăite după fiecare eșec. Stătea întins pe perne, privea acvariul urban și își potolea setea cu un lichid verzui, pe care-l percepea rece și răcoritor, exact ca pe vremea când mai avea senzația temperaturii și a gustului. Apoi veni și ziua când Gough se trezi orb. De data aceea chiar că nu se mai
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
gurii, până-i podidi roșu și îmbelșugat, cișmeaua sângelui. La vederea focului ăsta roșu, parcă se opri puțin, dar ași! mai al dracului începu să-l bată peste față cu palmele, parcă îl jupuia de pojghița obrazului, când da cu sete. Apoi se sătură de dat palme și începu să-l joace în picioare, să-l piseze ca și când ar fi jucat tontoroiul într-un singur loc, pe un nod de pământ. Și nodul de pământ care țipa și blestema, ca din
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
am dăruit eu!... Ochii celui astupat cu acest cep al mâniei lui Năsturel începuseră să se facă cepe în cap și să-și adune de pe margini, spre mijlocul luminilor șuvițele de sânge, vestitoare ale înecului grabnic. însă pofta de viață, setea de viață a mădularelor tinere, a copacului tânăr care deși doborât de furtună nu fusese răpus, începu să gâlgâie prin toți porii deschiși acum spre scăpare, spre scăparea cărnii. O întorsătură ca de hergheliu, apoi un salt rostogolit, fură deajuns
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]