331 matches
-
rămas fără continuatoare. La drept vorbind, rolul acestei adolescente inocente devenise și așa superfluu pentru că ea nu știa ce să-i ceară lui Irod. Apar, În schimb, În noul scenariu (mai diabolic elaborat), consilieri regali, miniștri, generali și alți gâzi, setoși de sânge tineresc, care cer nu doar un cap, cel al Căpitanului, ci paisprezece capete. Iar modul chinuitor În care sunt omorâți și distruși cei 14 tineri legionari, În frunte cu Codreanu, nu are termeni de comparație În toată istoria
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
fi funebră, și a ținea o orațiune de morală și igiena acestui om - pe care eu îl credeam că-i vun geniu pierdut. Așa e felul meu. În visurile mele mă cred în stare de-a deveni un tiran carnivor, setos de sânge și omor, avar de aur și desfrânat ca un Eliogabal, când în realitate neci nu sunt în stare să mă mîniu cumsecade. Atâta timp sunt și eu mânios pe-un om cât ține el mânie pe mine. Ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu mînile unite după fondal si sorbeam cu tot sufletul meu notele de argint a vocei sale ce veneau până la mine. Eram zdrobit de fericirea mea. Pe când stăteam estaziat, cu capul plecat în pământ, răpit ca de-o suvenire și setos să mai ascult vocea ei, ce încetase, aud în dreptul meu un foșnit de rochie... îmi ridic ochii... era ea... Se uita cu o milă nemărginită, c-un amor nemărginit asupra figurei mele îngenuncheate. - Poesis, șoptii eu, ridicîndu-mă și întinzîndu-mi brațele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
atât de palidă, dar atât de fericită, atât de senină. Eu mă sculasem și-o priveam. Brațele mele se întinsese asemenea unor aripi, ea o văzuse-n oglindă, căci se întoarse și, aruncîndu-se de gâtul meu, buzele ei încrețite și setoase căutau gura mea. Apăsai o sărutare lungă și înfocată pe acea guriță {EminescuOpVII 232} mică asemenea unui boboc de roză și, luîndu-mi pălăria, zburai ca nebun pe treptele cele de marmură cenușie a palatului tătine-său. Ajunsei în umila mea locuință
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de D.V.G.C., Într-o casă clădită pe muchea unui deal, dominînd cîmpul mănos: „Este un cîmp lat, ce are De vechi și firești hotare Un mal către răsărit, Iar către apus o apă, Ce saduri, grădini adapă, Ce udă țărmul setos, Și-n ramuri multe-Împărțită, Curge mîndră, liniștită, Pe patu-i cel năsipos. În vale se văd desișuri, Saduri, livezi, alunișuri, Pe urmă ochiul zărește Un deal ce se prelungește. Verde și Împestrițat. Coastele-i sînt Învălite De vii, de semănături, De
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cîntăm Și tot cu bună voire Slobozi să ne desfătăm.” 23. Anton Pann Își permite să glumească cu Amoriul. În cele mai vesele prelucrări, improvizații de-ale lui e vorba mereu de muieri și de dragoste. În Calendarul lui Bonifatie Setosul trece „fămeia frumoasă” În rîndurile lucrurilor faste, alături de punga de galbeni plină, de mîncarea și băutura bună... Cum există o legătură directă Între fapta bețivului și mișcarea astrelor, Pann Îi studiază consecințele. Dacă bărbatul sau muierea, de pildă, se ivesc
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
gândească lucruri așa de triste. Nenorocitul, e infirm!") Am încercat în repetate rânduri să-mi explic divorțul sufletesc ce există între mine și tata, și concluzia la care am ajuns e următoarea: și eu și tata avem un sânge clocotitor, setos de fapte. Noi aparținem unui neam care nu suportă existența banală. Se vede că ne tragem, precum arată numele, din aventurieri care au emigrat aici, atrași de mirajul vieții agitate și excepționale. În ciuda teoriilor mele în jurul anonimatului, se pare că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o afacere între primar și mine. Îiplace, bine, nu, la revedere! - Eu văd lucrurile mai grav. Pot să te dea în judecată pentru risipire de fonduri. - Apropo, zise deodată Ioanide, știi cu ce semeni? . - Cu ce? așteptă foarte interesat Gulimănescu, setos deun compliment. - Cu o cucuvea! Prezentîndu-se la Școala de Arhitectură, Ioanide luă cunoștință de o nouă meschinitate, pusă la cale, cu siguranță, din anturajul lui Pomponescu. Suplinitorul său, din delicateță, își prezentase demisia, sub motivul ocupațiilor multiple. Dar rectoratul școlii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ridică ochii la cer și oftă mecanic: - Of, of, of, ce timpuri! Și imediat, simulând necesitatea prezenței sale în altă parte, Gaittany părăsi și pe madam Farfara. Astfel, timp de două ore, Gaittany întreținu societatea cea mai intrigantă și mai setoasă de cancanuri, fără a scoate un cuvânt despre situația politică sau despre proces. Hangerlioaica nu fu satisfăcută de dispoziția sufletească în care găsi pe nepotul său. Se aștepta ca acesta să scrâșnească din dinți, să mediteze evaziuni senzaționale. Hangerliu, dimpotrivă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vom avea din ele factori reali, neiluzorii, atuncea se va putea continua cu înlesnire calculul cel mare și secular ce se numește: Istoria Austriei! În reconstrucțiunea Austriei trebuie ca sancțiunea popoarelor ca atari să premeargă sancțiunei suveranului. Toate popoarele sunt setoase de viață proprie, și numai din egala îndreptățire a tuturor se va naște ecuilibrul. Atunci numele "Austria" va fi sinonim cu "pacea". [22 aprilie/4 mai și 29 aprilie/11 mai 1870] NOTIȚĂ ASUPRA PROIECTATEI ÎNTRUNIRI LA MORMÎNTUL LUI ȘTEFAN
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
națiile Europei, nu numai Rusia, doresc îndreptarea soartei popoarelor din Orient, dar nici o gazetă cuminte n-a susținut că Orientul trebuie dat pe mâna rușilor. La ordinea zilei se află două politici, una onestă și conformă tractatelor, alta aventurieră și setoasă de cuceriri. Tot ce ni s-ar oferi pentru a renunța la binefacerile tractatului de la Paris ar fi mic lucru. Nu suntem deloc în poziția de a opta pentru una din cele două părți, ținta noastră e prescrisă de tractatul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nțelege. Punând o dată mâna pe presa europeană, care în genere nu mai are de țintă luminarea, ci escitarea urelor între clase și popoare, ușor li-e să spună orice minciună {EminescuOpIX 301} patentă. Publicul cafenelelor, blazat de ipercultura europeană și setos de noutăți de senzație, găsește plăcere în citirea monstruozităților ce se vor fi petrecând în România. Evreii fac din jurnalistica europeană ceea ce au făcut din băuturile spirtoase la noi - otravă. Ei au încercat a otrăvi și literatura germană cu acele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care știe ce ieftină e lauda și batjocura jurnalelor și ce schimbător gustul publicului se naște întrebarea gravă dacă un artist, fie el oricât de pătruns de sfințenia aspirațiunei sale, va ști să se împotrivească tuturor ademenirilor pe care actorii setoși de aplauze le fac spectatorilor lor. După o lungă esperiență ne-am încredințat că mai în toate vremile adevărul, fie-n arte, fie-n științe, n-au adus decât roade amare și că trebuie să ai credința tare că ești
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
278 cauzei femeii, fie că este virtuoasă și calitățile ei nu sunt apreciate la adevărata măsură („Căci doar bărbații-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în permanentă căutare de satisfacere a dorințelor celor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
278 cauzei femeii, fie că este virtuoasă și calitățile ei nu sunt apreciate la adevărata măsură („Căci doar bărbații-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în permanentă căutare de satisfacere a dorințelor celor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
accentele s-au modificat. Ele nu mai cad pe viața intimă a scriitorului. Experiențele pur livrești nu mai impresionează pe nimeni. „Aventura spiritului” sau doar „a cărții”, „căutarea absolutului”, „descoperirea lumii ascunse a eului” par uitate, prăfuite subiecte de arhivă. Setoși de propria noastră istorie, ținută la secret până acum, vrem să descoperim aventurile individului confruntat cu lumea. Experiența Închisorilor comuniste, exilul, dedesubturile vieții politice totalitare au devenit, astăzi, teme predilecte. Atât pentru autori, aflați la ora, poate tardivă, dar binevenită
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
să mai fac un drum obositor de 10 ore cu avionul. și mă întreb: Cine le-a adus, cine-i obligă?" Eu aș vrea să văd filmul italian, filmul spaniol, filmul german, aș vrea să văd filmul francez aici. Sunt setos să le văd, dar ajung la ele greu, le văd ca "filme de artă", cu chiu, cu vai, ajung la vreo margine de oraș, în timp ce la cinematografele principale e plin de acele filme americane. Or, cine le-a impus pe
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
națiile Europei, nu numai Rusia, doresc îndreptarea soartei popoarelor din Orient, dar nici o gazetă cuminte n-a susținut că Orientul trebuie dat pe mâna rușilor. La ordinea zilei se află două politici, una onestă și conformă tractatelor, alta aventurieră și setoasă de cuceriri. Tot ce ni s-ar oferi pentru a renunța la binefacerile tractatului de la Paris ar fi mic lucru. Nu suntem deloc în poziția de a opta pentru una din cele două părți, ținta noastră e prescrisă de tractatul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
inima lupii și mieii, Ci dușmănie pe veci îi desparte pe unii de alții; Tocmai așa între mine și tine nu-ncape-nfrățire, Dragoste și legături, pînă unul din noi e să cadă, Și-are să-mbuibe cu sânge pe zeul setos de războaie”. (op. cit., p. 418) Numai sub influența înțelesului rațional / intelectual, viața afectivă se poate eleva, poate integra noi sensuri și semnificații, care s-ar îndrepta spre „ținutul conduitelor morale”, de tipul celor dezinteresate sau altruiste. „Lupta cu înclinațiile inimii
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
moarte; mor; necaz; nepăsare; neplăcere; în neștire; nu; ocazie; om; otravă; pastile; pericol; petrece; petrecere; pileală; poftă; pofti; potoli setea; prețuire; prietenie; rachiu; răcori; rece; repede; revigorare; rîu; satisfacere; satisfacție; savurează; sănătate; sănătos; sărăcie; sătul; a se sătura; a servi; setos; soarbe; sorbește; sorbi; speranță; stinge; sunet; supe; șampanie; tărie; teribil; tulburare; uscat; violență; vorbește; vorbi; zar; zilnic (1); 792/158/54/104/0 bine: rău (224); OK (52); bun (23); stare (23); fericire (19); bucurie (15); bunătate (15); frumos (14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
țăranul și-a creat singur folclorul care l-a Însoțit la bucurie și necaz, transmițîndu-l din generație În generație. În esență cîntecul este al tinereții. Cel mai profund sentiment, pe care sînt țesute cele mai multe cîntece, este cel al dragostei. Tinerețea setoasă pentru o viață cît mai plină de veselii și bucurii, este În stare să facă și imposibilul pentru Îndeplinirea ei. Exemplificăm: ,, Sus e luna, jos e noru Departe-i neica cu dorul Noru-i jos și luna-i sus Departe-i
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
răscumpărat. Și te-ai dat În chip de rob De ne-ai scos pe noi din foc. Și te-ai dat În chip de slugă De ne-ai scos pe noi din muncă. Doamne, İisuse Cristoase Că și fiarele-s setoase Cum coboară la izvoare Și din apă se adapă Și lui Dumnezeu se roagă Se roagă lui Duhul sfînt Să le ție pe pămînt. Pe pămînt pace să fie Tuturor spre bucurie Și de-acum pînă-n vecie Mila Domnului să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Amazoanele de la sfârșitul secolului intra în viață că pe un câmp de luptă (în tradiția eroilor masculini la Stendhal și Balzac), cu un curaj nebunesc, ca într-o înfruntare pe viață și pe moarte. Doamnele din înaltă societate a Parisului, setoase de putere, glorie și bani, sunt mânuitoare abile ale jocului de culise. Puținele victorii ale femeilor pariziene asupra ordinii prestabilite se obțin prin intrigi, geniale sau mediocre, care marchează destinul lor, dar și al altora. Studiul urmărește Pariziana ca personaj
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
am descoperit în fondurile DJAN Vaslui sunt de o importanță colosală în demersul nostru de aducere în fața publicului cititor a adevăratei fețe a organizației de tip mafiot numită uniunea tineretului comunist român. Luptele intestine pentru acapararea puterii de către unii lideri setoși de putere aveau, uneori, un caracter dramatic, așa cum sublinia și tov. prof. C. Russu în adresa sa către Regionala de la Iași. În ziua de 16 septembrie a anului 1945, a fost ales un nou comitet de conducere ce avea să
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nou, comuniștii găsiseră și un țap ispășitor: „chiaburimea reacționară” a satelor noastre, evitând să arunce o ocheadă și în ograda proprie unde se adunaseră (pe lângă oamenii cinstiți dar naivi) și numeroși impostori, oportuniști de ocazie sau pur și simplu indivizi setoși de răzbunare pentru vreun fleac oarecare comis cândva de dușmanii lor politici. Inter-titlul reprezintă prima propoziție din „Raportul de activitate pentru perioada 25 iulie-25 august 1946”, document ce fusese semnat tot de Petru Bighiu care, se vede treaba, se înșurubase
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]