2,533 matches
-
gânditor, ea plictisită, „Nu-i tocmai cuplul fericit”, mi-am spus uitându-mă la ei cum spate-n spate lâncezeau. „Ce le lipsește ăstora îndată eu am să le dau: Nițică variație în liniștea încremenită, ca să-și astâmpere aleanul cu seva-n vrere priponită ... ” Și, lunecos precum un șarpe cu chip de-arhanghel ipocrit, m-am furișat lângă femeie - chitind c-acolo-i de lovit de vreau ca zidul șubrezit al ascultării să-l străpung - și i-am șoptit c-o
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
evitat, cum s-a vădit de-atâtea ori. Mai știu că omu-i acea fiară ce cu cruzimea se desfată, în care timp pesemne-și plânge de milî pentru a sa soartă... Iar în asemenea momente cu deznădejde ghiftuite, mă remontează seva stoarsă din spusele-Ți înțelepțite, precum acel Sunt Cel ce sunt care-Ți redă unicitatea. Căci totul este doar prin Tine și-n Tine-și află unitatea! De-aceea, Tată, Te-aș ruga, ca-n spiritu-ndurării Tale, să vezi în
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
desculță prin sat Și stelele ai căzut în nucii grădinii Dimineața nu s-au stins, n-au mai plecat Au rămas ochiuri de izvoare la rădăcina luminii. În apele lor închegate, tremurând în cupe de muguri, Se zămislesc rodul de sevă, răcoare ... Luminau crengile ca niște ruguri Și raze picurau, uimite de soare. O, stelele pe punțile nucilor au căzut Cu hlamidele lor muiate în luumină Și nu s-au pierdut, Au rămas pe vechea tulpină. Păsările au început un vechi
DIMINEAŢA DE SFÂNTUL GHEORGHE, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Dimineata_de_sfantul_gheorgh_al_florin_tene_1366705317.html [Corola-blog/BlogPost/345968_a_347297]
-
boierilor și podgorenilor istoriei, în grija societății Cotnari, vinul acesta e într-un strop din pahar, cât într-o seamă de doctorii! Paharul de Cotnari e frate cu mirabilul cântec pe care-l mistuie și-l suie ca ser și sevă la inimă, frate, de asemenea, cu poemul alcătuit din plămadă cu vin și cuvânt! În pahar, vinul Cotnari e soarele dezagregat, din care meșterii Renașterii au lăcuit vitraliile catedralelor; în suflet, vinul Cotnari e fratele meu, fratele tău... mama, tata
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1426139398.html [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
tranșant și convingător: ,,Între legendele noastre, dintre care Miorița și Mânăstirea Curții de Argeș ne recomandă ca popor în fața eternității, legenda Luceafărului ocupă un loc particular. Ea nu este o creație populară, care să se fi preschimbat cu timpul în sevă a spiritului nostru literar și să fi hrănit, chiar numai până astăzi, foarte multe variate forme de cultură, așa cum s-a întâmplat cu Miorița și Mânăstirea Curții de Argeș, ci e creația unui mare poet cunoscut, care, prin folosirea materialului
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut by http://uzp.org.ro/epilog-deschis-eminescu-romanul-absolut/ [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
Tzara - Rândunica legumă două zâmbete se întâlnesc spre roata-copil a sârguinței mele bagajul sângeros al creaturilor făcut carne în legende-vieti fizice suplețea intermediază furtuni nor deasupra ploaie cade sub foarfecile întunecatului coafor - înotând furios sub arpegiile ce se contrazic în seva mașinii iarbă crește împrejur cu ochi ascuțiți aici cota-parte a mângâierilor noastre moarte și plecate cu valurile se predă singur judecatei timpului despărțit de meridianul perilor non-lovituri în mâinile noastre spicele placerilor umane Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/tara-vede-alb/ [Corola-blog/BlogPost/339616_a_340945]
-
o sărută pe frunte și-i spuse: - Chiar dacă trebuia să fi baiat, eu tot te iubesc, o să trecem noi și peste asta... te vei numi Ana și o așeză la sânul ei. Acel ghemotoc de carne trase cu putere din seva groasă și hrănitoare a sânului mamei. Un copil minunat, la fel ca fetele pe care le avea acasă. După timpul acordat alăptării asistenta-i luă copilul de la sân, iar ea rămase cu măinile goale și se ghemuii în patul rece
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
ajung la salonul de nou născuți, doar Ana mai era în pătuțul ei, plângea... Magdalena-și întinde brațele goale și-și primește cu dragoste copila la piept. Ana tace și caută cu gurița sânul hrănitor al mamei. Cu poftă suge seva groasă dăruită de trupul firav al mamei, care răsuflă ușurată. O lacrimă cade din ochii Magdalenei pe fața gingașă a fetiței care tresare și se cuibărește mai adânc la sânul ei. - Ce frumoasă ești, păcat că tatăl tău nu te
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
în: Ediția nr. 343 din 09 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului vreau să dormim îmbrățișați iubirea cea dintâi să ne unească o viață-ntreagă așa să fim lăsați iubirea-n trupuri să ne înflorească. eu trupului tău să îi fiu seva iubirea mea de-a pururi te hrănească să-ți fiu Adam, tu mie să-mi fii Eva și să lăsăm iubirea să vorbească. ne-om umple de păcate în nopțile cu luna trăind în doi iubirea cea nebună și ne-
VREAU SĂ DORMIM ÎMBRĂŢIŞAŢI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vreau_sa_dormim_imbratisati.html [Corola-blog/BlogPost/359512_a_360841]
-
atrage după sine frângeri dintre cele mai grele, dificil de suturat. În schimb, am înțeles foarte bine ce înseamnă sentimentul dezrădăcinării, al dezțelenirii de pământul din care ai fost creat, am înțeles ce înseamnă să nu mai poți bea din seva pământului în care ți-ai întins pentru întâia oară rădăcinile. Am crezut că toate acestea sunt un fel de poetizare patriotică, dar nu este așa. O astfel de sete o simți la nivel organic. Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
și, în acest context, șansa de a cunoaște starea de umanism a acestor oameni, simpli și idealiști. Pragul cel mai dificil de trecut, pentru mine, a fost și rămâne cel al sentimentului expus ca răspuns la întrebarea dumneavoastră anterioară: setea sevei pământului din care am fost creat. Nicolae BĂCIUȚ: E diferit modul de asumare și manifestare a exilului românesc, comparat cu exilanții altor țări europene? Nu doar din perioada comunistă, ci și înainte și după aceasta! Lucian DUMBRAVĂ: Consider că un
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
noapte teribilă pentru cea care mi-a dat viață. Poate tocmai de aceea am iubit mereu primăvara și dimineața, ca anotimp și moment al zilei. Toamna și asfințitul de regulă mă deprimă, fiindcă iubesc cu toată ființa viața, mișcarea, explozia sevei pline de substanță la început de aprilie. Ofer aceste detalii fiindcă ele continuă să îmi modeleze existența și modul de exprimare chiar și în prezent, fiind asemenea unui „big-bang” în urma căruia am apărut și care prin forța sa de expansiune
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_octavian_lupu_redactor_al_revistei_conexiuni_contemporane.html [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
salonul.) Bolnavul X: Acum ești și în clipa următoare te cosește moartea. Florian: Pentru că te lipești ca o plantă agățătoare de ființa unui arbust otrăvitor și în loc să-l sufoci cu îmbrățișarea ta, ești sorbită de către acesta până la ultima picătură de sevă. Bolnavul X: Încă nu s-au agățat niște spini de tine, ca să încetezi a mai bate câmpii. Florian: Eu sunt spinele. Toată viața m-am apărat de flori, ca să le feresc de suferință. Ele au fost atât de inocente, încât
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1450882408.html [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
și după ce sufletul se întoarce la Dumnezeu, de unde ființă și-a luat, trupul creștinului care se desface în cele dintru care a fost alcătuit nu rămâne lipsit de Duhul lui Dumnezeu; căci este stropit cu vin, simbolul sângelui, adică al sevei de viață. Uneori, vinul este înlocuit cu Agheasmă, cu nădejdea ca apa sfințită să se facă în el izvor de apă curgătoare spre viața veșnică. 8. Despre Agheasma Mare în conștiința populară Semnificațiile apei sfințite în ziua de Bobotează sunt
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
impermeabil, dragostea față de ființele feminine din viața sa: nepoata Rafaela (Miracolul), mama (Între), soția (Reper, Răbdare). *** MELANIA RUSU CARAGIOIU Personalitate culturală marcantă a diasporei românești din Canada, ne prezintă doar două poezii, însă nu orice poezii: ambele sunt străbătute de seva unui patriotism pur, curat și emoționant, fără vreo diluare patetică, cum numai un român înstrăinat de meleagurile natale, dar care a luat cu el, la plecare, întrega ființă a acestor ținuturi, poate emana. Prima poezie, initulată Rădăcini adânci, scrisă într-
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1488191479.html [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
persoană, Cu cuvinte simple, dar ghinion, Sunau confuz, deschideau o rană ! I se părea ușor ca să traducă O inimă ce abia se vindecase, Pentru ce era atâta muncă? Cavalerul nostru, se schimbase! Îl invoca ades pe Dumnezeu, Se complăcea în seva păcatului, Mai bine și-ar fi spus ateu, Nu un credincios al atarului! Nu se usucă bine cerneala Pe-un legamânt cu o femeie, Deja plănuește un drum, care-i scofala, Deschizând altă ușă, cu altă cheie... Din gură, scoate
DEZAMĂGIRE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1454185150.html [Corola-blog/BlogPost/369852_a_371181]
-
ni-i neamul de-o vecie, Ca tot străinul să-l primim, De n-a venit cu rău în ospeție La masă-l așezăm și îl cinstim. Sălbatici mulți sărmana glie ne-au călcat Și s-au hrănit, storcându-i seva din belșug, Mințindu-ne mereu că ne-au eliberat, Ei ne-au condus forțat, dar noi am tras în jug. Meleagul nostru pentru ei e-o colonie, Kremlinul vrea pământul să ni-l ia, Creînd de zor „republici - autonomie“ Uitând
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
să apară la mine în câmp și sigur aș vedea sute de sinucideri în grup, sinuciderile tristeților. Câtă satisfacție aș putea avea! Și uite cum iar pun întrebări! -.Câmp cu rătăciri, de ce ești atât de verde? De unde îți tot iei seva? Da, știu că bine te mai alimentezi! Și sunt ignorată, ce crezi că am făcut mare lucru? Sau mă simt Mi-am pierdut culorile și e foarte greu. Cu atâta gri poți muri. În cel mai fericit caz poți avea
MOARA DE MĂCINAT TRISTEŢI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1449134296.html [Corola-blog/BlogPost/369908_a_371237]
-
al iubirii drum... Și tu ...și eu Și tu și eu vom fi aici Când iarna va pleca învinsă Și primăvara va veni Cu brâu de ghiocei încinsă... Va fi aici iubirea noastră Mai proaspătă ca niciodată Hrănindu-se cu seva dulce De primăvară revărsată... Vom alerga ca doi copii Cu soarele râzând în plete Căutând o clipă când iubirea Va cere timpului s-aștepte... Și vom străbate veșnicia Pe-o aripă de tainic dor Înlănțuiți de fericirea Ce-o dă
POEMELE IUBIRII 10 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1427002481.html [Corola-blog/BlogPost/353429_a_354758]
-
ca semantică proprie cu acela de neputință în fața morții cuiva foate drag mie. Ceea ce scriu se naște din ceea ce trăiesc. Nimic nu am conceput vreodată din simplă imaginație fără ca viața și, deopotrivă, moartea să nu își reverse amândouă cu putere seva în sufletul meu. Rânduri nesfârșite de cruci cu brațele așezate perpendicular ori în formă de „x” precum crucea Sfântului Apostol Andrei, perechi de suflete goale ori de tălpi așijderea, iată ce mi s-a perindat constant de-a lungul vremii
PORTRET FINAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_portret_final_magdalena_albu_1332755297.html [Corola-blog/BlogPost/346404_a_347733]
-
METAFORA RUGINII Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Metafora ruginii Floarea ruginii fumurie Coagulează metafora la loc Și rădăcinile-ntoarse-n tăcerea azurie Clocotesc a sevă,fluierînd din soc. Gândește mersul osul de oxigen A măduvei umplută cu apus Spre ele alunecă flori fără polen Aripi urcând cu mine mai sus. Din motani coboară păsări către pădure Cu zborul întreg descătușat sub pene Și cerul coboară
METAFORA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Metafora_ruginii.html [Corola-blog/BlogPost/361435_a_362764]
-
volumului, Ovidiu Jucan a scos la lumina tiparului al șaselea volum, intitulat “ Pe drumul vieții“, apărut la Editura NAPOCA-STAR, 2012. În această plachetă descoperim un amestec de viziuni abstracte și incendiare, pe de o parte, și de discursivitate îmbibată de seva realității, pe de alta: “Cum aș putea să spun, că Cerul e minune,/ Când eu nu văd nicicum, decât o altă lume!/ Și mă gândesc mereu, de ce-ar putea să fie,/ Când viața noastră-ar fi, doar cânt și
OVIDIU JUCAN-PE DRUMUL VIEŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_jucan_pe_drumul_vietii_al_florin_tene_1350365976.html [Corola-blog/BlogPost/346417_a_347746]
-
257 din 14 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sărută-mă, să ardem și-astăzi clipa Să ne-aruncăm în ultima vâltoare În trupul meu găsește scăldătoare, Din toate ale lumii urând pripa. Cuprinde-mă, la trupul mei fii coaja, Fii seva care trupul mi-l hrănește, Măcar pentru o clipă fii omul ce iubește, Amorului divin să-i spargem astăzi vraja. O noapte, doar o noapte cât focul e încins, Să-ți fiu eu struna tu pana de chitară, Să cânti
SĂRUTĂ-MĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Saruta_ma.html [Corola-blog/BlogPost/359586_a_360915]
-
Afrodita, din spumă mării, Fărâme de speranțe, de încredere ce plutesc neobosit în neant, Fără a fi azvârlite în abisul uitării... iar alături, amintirile , valuri în nuanțe rozulii, Culori ce dau sens prezentului, Izvoare de lacrimi din care țâșnește haotic seva viitorului. Atunci cand imaginația nu te mai ajută, Deschide ochii și vei vedea că nimic nu este ceea ce pare, Și-atunci întreabă-ți propriul eu despre viitorul pe care-l așteapți cu încredere. Dr. Cornelia Păun Heinzel: „SUEÑOS” Traducción de Alfredo
“DREAMS” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441361038.html [Corola-blog/BlogPost/377625_a_378954]
-
și nu știu Să vorbesc despre mine Dar știu, știu să cânt Despre dragostea mea. Las cântecul iată Să spună ce știe Ce simte acum Pentru voi, inima. Iubesc tot ce mișă Și mă înconjoară, În gând port visarea Și seva din vers, Viața-i frumoasă, Iubesc prima oară, Pe voi ai mei semeni Eu v-am înțeles. Modest voi mă știți, N-am aer de rege, Avere-mi e cântul, Coroana-i cuvânt, Și-n inima voastră Mă veți înțelege
CEL CARE CÂNT de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cel_care_cant_rodica_elena_lupu_1352639071.html [Corola-blog/BlogPost/365792_a_367121]