3,800 matches
-
simt? un trist, nefericit extaz în sufletu-mi străin de pace și de vraja - fiori de gheață prins-au crudă coaja pe-al vârstei chip, pe frunte și obraz - de caut vină, peste-o clipă pot să mor cu pieptul sfâșiat de sapte câini - privesc, flamand, cu-n ochi, grămezile de pâini și ...bărăganele uitate sub mohor. și...parcă mor, și... parcă mor sub bărăgane semănate cu mohor. Referință Bibliografica: ELOGIU BĂRĂGANELOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249
ELOGIU BĂRĂGANELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_baraganelor.html [Corola-blog/BlogPost/356189_a_357518]
-
ce ai de spus și pleacă! Nu mă privi în ochi că sunt o piază rea pentru voinici. Îți vei pierde mințile și vei bântui toată viața rătăcind prin munți alături de fiarele sălbatice care în miez de noapte te vor sfâșia cu lăcomie ca pe un pui de căprioară!... Dar ce dorește stăpânul tău? - Principele te cheamă la el. Nu mi-a zis cu ce treburi. - Mâine noapte să lase porțile larg deschise și să mă aștepte în turnul cel mai
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
o încredințez spre păstrare. Alungă-ți teama că nu ne face nimic. - Măria Ta, mai bine înfruntam cel mai fioros dușman, dar în nici un caz nu vreau să am de-a face cu satana! Deodată liniștea din miezul nopții este sfâșiată de țipete disperate urmate de mieunături de pisici și un plescăit în baltă. Abia acum realiză că se află la câțiva pași de lac. - Observi cât este de grijuliu? Ne avertizează să nu cădem în iaz, glumi Valdescu descălecând. Principele
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
-nchine! Nu trecurăm peste veacuri ca o nație coruptă Ci cu aspre sacrificii, și cu jertfă, și cu luptă! Si a trebuit adesea, spre a ne salva norodul Sângele lui Brâncoveanu să inunde eșafodul Trupul lui Ioan Cumplitul să se sfâșie-n bucăți Umărul lui Avram Iancu să se sfarme de cetăți Plânsul lui Vladimirescu să răsune din fântâni Ca un preambul la imnul ”Desteptați-vă români” Fierul scos din pieptul țării ne-a fost arma și necazul Și coroană pentru Doja
Lecția de istorie by http://balabanesti.net/2014/09/07/radu-pietreanu-lectia-de-istorie/ [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
atins de el. Zâmbi. Poate că totuși se vor întâlni... Începu din nou să meargă cu gândul rătăcind în amintiri. Toamna îl însoțea la fel de posomorâtă. O bufnitură puternică strică liniștea ce se înstăpânise peste oraș și un țipat lung îi sfâșie auzul, acompaniat de ploaia care începu deodată să muște din asfalt rece și dușmănoasă. Simți un junghi și grăbi pasul cu o presimțire sumbră în inimă. Dar pașii lui obosiți păreau că bat drumul pe loc iar timpul trecea în
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1444746468.html [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
în parc, dar care își făcea întruna cruce. Copilul acela ce stă la Valeriu Urs a fost rupt de niște câîni de la o stână... Nuuuuu !îmi aud glasul răsunând. Totul se învărtea în jurul meu. Dacă a pățit ca băiatul acela sfâșiat de câini ? De ce nu am rugat șoferul de pe microbuz să-l ducă până unde nu era primejdios? Doamne, câtă vină am!... De pe poarta școlii profesorii se îndreptau spre casă. - Paula, nu pleca acasă ! Poți să mă duci la spital la
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1411930658.html [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
dealul cu pășunea întinsă a vitelor satului și pădurea galben-ruginie la vreun kilometru. E relaxant când privesc de pe fereastră această lucrare minunată a naturii. E toamnă și culorile ei blânde încălzesc sufletul. Ierburile încep să se usuce, porumburile, cu foile sfâșiate de vânturi, foșnesc adormitor, glasuri stinse în depărtările cerului însoțesc zborul lin al aripilor ce ne părăsesc, mierea gălbuie a razelor de soare ne îndulcește întreaga ființă... Simt parcă o chemare ascunsă spre hibernare, spre adormire... O fi vreo ancestrală
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1424117700.html [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
Ediția nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Orice istoric întocmit până astăzi, al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, denumit în anii interbelici Teatrul „Cărăbuș” eșuează nu pe coastele stâncoase ale biografiilor rigide și riguroase care i-ar sfâșia faldurile pavilionului și i-ar rade vopseaua culorilor, ci în puterea concretă a visului care-i reclădește spectatorului piese, actori, fapte, timpuri, eroi, din imaginație și amintire. Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” a fost, din prima zi când a prins
TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE . CASTEL AL ARTEI SPECTACOLULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Teatrul_de_revista_constanti_aurel_v_zgheran_1389884014.html [Corola-blog/BlogPost/342083_a_343412]
-
amanți se tot rup și se ning Din pănuși de porumb mă privesc și se sting ochii verzi de păpuși, merii buni din livezi. Trec poștași abătând foste vremuri prin gări Un bătrân ațipit trece mâna prin nori Plouă dor sfâșiat din arcuș de viori Calcă talpa nisip pe adâncuri de mări Și pe umbra ce sunt, un oraș osândit la prăpădul tăcut al atâtor iubiri Uit pe umerii lor și acum trandafiri și pe buze le scriu un oftat de
DAR NICI EU, DE MĂ STRIG... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1452612975.html [Corola-blog/BlogPost/378110_a_379439]
-
Acasa > Poezie > Credinta > INVIDIA Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1663 din 21 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ai invidiei ochi negri Stau țintiți asupra mea, Roiesc în jur precum corbii, Dornici de-a mă sfâșia. Se strecoară-n a mea cale În haine prietenești, Însă scopul dumisale E să știe cum... gândesc. Pofta ei de-a sădi răul Unde binele-i stăpân, Se va potoli în ceasul Rugăciunilor ce-ngân. Ca să iert și să pot
INVIDIA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1437505810.html [Corola-blog/BlogPost/374890_a_376219]
-
care-ades se plimbă doar stihii, Ce-și scriu în roșu, negru și dativ, sofismele cu iz de parodii. Îmi ticăie în geană-un premolar și pulsul răzvrătit încă se zbate În călimara-n care un molar, Ar vrea să te sfâșie, dar nu poate. O rană sângerândă se închide tot de pumnalul ce-l arunci subtil, În sânul meu ce iar se va deschide când gura ta îl va trezi, abil. Stimate domn din visele-mi târzii! Te mai aștept ca
PARTEA II de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1471339293.html [Corola-blog/BlogPost/366295_a_367624]
-
-și fundația În lacrimile oamenilor uitați De dor și de pasul către Un mâine pierdut În ceața deznădejdii. Amintirile se renasc în șoaptă În memoria aproape mută A zidurilor amorțite De liniște și de mucegai. Dar se aud strigătele Neputinței sfâșiate de dorința De a trăi, dincolo de tăcere. Noi, amintirile, ucise cândva De uitare, așteptăm Lacrimile primăverii ascunse În conștiința muritorilor rutinați, Blazați și rătăciți în gări pustii, În trenuri fără destinație, În plicuri sigilate, netrimise. Noi, amintirile vrem glas și
NOI, AMINTIRILE (COLOANA A CINCEA) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Noi_amintirile_coloana_a_cincea_gabriel_dragnea_1351516029.html [Corola-blog/BlogPost/345515_a_346844]
-
și unindu-se cu cele ale celor trei puternice crengi. Si s-au prăbușit aripile copacului care-i duceau frunzele către razele soarelui. Si sunetul a făcut să răsune în stradă ca un urlet de durere a unei inimi zdrobite. Sfâșiat trunchiul singur a rămas ciuntit, și-mi privește fereastra cu ultimile lui suflări. De la mine veneau în cascade admirația și iubirea. Ii dădeam binețe în fiece dimineață si mă lăsam încântată de verdele lui imaculat. Anul acesta parcă a simțit
COPACUL de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/silvia_cinca_1454160622.html [Corola-blog/BlogPost/369945_a_371274]
-
iar de aceea călăii se îndârjiseră din acest motiv și fuseseră fără milă. Pe alocuri se puteau zări pe pielea condamnatului acele piese de plumb în formă de oscior legate la capătul cozilor și care făceau să dea greutate loviturii, sfâșiind pur și simplu pielea, intrând în profunzimea cărnii, lucru care provoca dureri groaznice celui flagelat. Gaius știa că Iisus îndurase suferințe de neimaginat, de o sălbăticie ieșită din comun. Ridicându-și din nou capul, centurionul privi către cel mort. Chiar dacă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
este tot una cu a da mână liberă canaliilor. (23) Nu aruncați mărgăritarele noastre înaintea porcilor. Dar Iisus Hristos nu a grăit numai atât ci a completat: Ca nu cumva să le calce în picioare și, întorcându-se, să vă sfâșie și pe voi. Așa întocmai fac și ne-oamenii. Căci lumea se împarte în oameni și ne-oameni. Aceștia din urmă răsplătesc binele ce li s-a făcut, atacându-și și sfidându-și binefăcătorii. ni se cere de aceea multă
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
friguri polare, deși există și veri aproape calde dar fără oxigen. Timpul în orele marțiene e cu puțin mai mare ca pe Terra, iar un singur an de-acolo durează cât doi ani de aici. Deodată-un tunet aprig își sfâșie tăcerea și norii mici fac loc unui bolid albastru ce desenează flăcări în coborârea lină din care iese-un rover și-un zeu înveșmântat în fulger, călcând pe trupul mort al Zeului războinic, ca să planteze-o roză mai albă ca
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
eu. ELECTRA: Glumești străine, glumești (se dă înapoi înspăimântată)... Străinul acesta nu știe ce-i frica... Nu așa se spune, o, Zeus, nu așa se spune... Străinul glumește neștiind că Electra îi va smulge unghiile pentru jocul acesta, neștiind cum sfâșie Eletra pe cei ce o batjocoresc... Oreste nu există... (țipă)... Zei! Oreste... (cade în genunchi). ORESTE: Electra, într-adevăr, Oreste nu are nici un chip. Și totuși sunt eu. ELECTRA (înălțându-se): Străine, vei plăti cu viața dacă nu ești Oreste
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1391708636.html [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > TE IUBEAM Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului mă uitasem treceam pe lângă mine străin închipuiam mâini ele cu sete mă sfâșiau de setea unei linii a vieții ce tot flămânzea în deșert izbeam cuvintele de oameni până mă lăcrimau vânătăile pereților deschideam ochi ei albaștri de neuitare mă picurau a spinare de cal băteam a o inimă ea sângera se zbătea
TE IUBEAM de VASILE PIN în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_pin_1398698411.html [Corola-blog/BlogPost/347982_a_349311]
-
prin suflete și minți, e simfonia veșnică a naturii. Este și simfonia naturii lui sufletești. Dacă există o bogăție a verbelor vântului, registrele lor sensibil- imaginare sunt infinite: vântul sună, frânge, pleacă, urlă jalnic, miaună, trezește din vis, farmă, leagănă, sfâșie, naște, despică, răscolește, zvârle, suspină, mângâie, arde, scutură, poartă, îngheață, stinge, umple, trece-n șuier, suflă, cântă, viscolește, pătrunde, mugește, visează, clatină, viuește,, chiuie, mișcă, duce, se îmflă, întoarce, iese, mână, flutură, vâjâie, bate lin și dulce, desprinde, acoperă, împreună
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1421351126.html [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
arborii, chiparosul, corabia, nădejdile, calul, harpa, Cuvântul ”vânt” rimează cu mormânt, pământ, urlând, sfânt, cânt. ”Cântul” ar putea să aducă o undă de veselie , dar epitetul ”aspru” arată tot tristețea, înfiorarea, dezolarea. Dacă efectele malefice, distructive sunt dominante (farmă, frânge, sfâșie, despică, răscolește, zvârle, arde, îngheață, desprinde, lovește, risipește), vântul are și efecte benefice. De nimic altceva frumusețea teiului nu va fi pusă în valoare mai mult decât de vânt: ”Iară tei cu umbra lată și cu flori până-n pământ/ Înspre
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1421351126.html [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
mincinoasă și spioană” care „[a] aruncat asupra fericirii noastre cea mai neagră injurie mortală”, ignorând cu bună știință dragostea lor. Recunoscându-i „darul actoresc de a simula, de-a părea încântător prin jocuri de cuvinte”, o îndeamnă pe Veronica să sfâșie „masca acestor jocuri de cuvinte și a glumelor echivoce” pentru a vedea că „Satyrul cel mai scârbos, putoarea grecească de capră pătrunde toate mișcările acestui mizerabil” cu „acea fizionomie de spion și de om de rând în adevărata ei formă
UN TRIUNGHI AMOROS CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1484127146.html [Corola-blog/BlogPost/369393_a_370722]
-
popor născut odată cu-a pământului vechime N-aștepta să curgă timpul nici prin veac, nici prin clepsidră Ei ce invadară lumea furând aur și pământuri Nu-i lăsa să-ți pângărească nici biserici, nici morminte Pune lupii să-i sfâșie, să-i gonească-n patru vânturi Pe pământul țării noastre chiar și apele sunt sfinte! Când străinii și cu Soros îți controlează guvernul Când ți-au desființat Armata atât NATO cât și UE Cere sprijin lui Zamolxis și dezlănțuie infernul
UN ROMAN CATRE POPOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1489938792.html [Corola-blog/BlogPost/373443_a_374772]
-
mâloasă și grea ce-ți bate-n ferestre? Cât a trebuit să vă trag cămilele și vorbele purtătoare de pleavă de hamul tocit și căpestre? Pe cerul inimii voastre nu știți că numai spinii cresc și pălămida care mi-au sfâșiat deopotrivă stihirile și hlamida? Aveam nevoie de-nveșmântare nouă de stea ca a Fecioarei, cum o vedeți în icoană. Rusalimului i-am bătut din ușă în ușă, din dugheană-n dugheană. Întrebatu-am și pe copiii măslinilor, cu tălpile goale și
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
se mai vede doar călcâiul stâng, primarul izbucnește în lacrimi. Îi strigă: - Mariana, dacă murim, să știi că ai fost o secretară bună! Afară, primii fulgi de nea se năpustesc ca niște fiare furibunde la jugulara Bucureștiului și i-o sfâșie fără milă.
Apocalipsa s-a întors by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19976_a_21301]
-
măsură. Așa, ca să se echilibreze lucrurile. La a doua carte mi-a murit tatăl. La a treia, mi-am pierdut duhovnicul, ceea ce era pentru mine o nenorocire foarte mare, și tot așa. Dar acum, eram hotărâtă să sparg ghinionul. Să sfâșii cu dinții și cu unghiile, baierele tristeții și cu sângele ei genuin, să mă spăl de tina pe care o acumulam, de la o carte la alta. Astfel că i-am zis Tăuniței: -Hai o fugă la București că te duc
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Amintiri_ravasite_proza_pseudo_sati_cezarina_adamescu_1352469838.html [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]