494 matches
-
uscat limba-n gură. - Merg, dar nu-mi mai vorbești de Eva. - Păi ce farmec are-o halbă fără să amintesc de cea care mi-e dragă? - Uită-te bine la mine: așa am fost și eu la început, îmi sfârâiau călcâiele după Ancuța, iar acum... după zece ani de căsnicie sunt bucuros ca să rămân singur și să cinstesc cu tine o halbă, fiindcă nici nu știi ce plicticoasă e iubirea, asemănătoare aceeași ciorbă servită zilnic. - Nu poți să schimbi ciorba
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342158_a_343487]
-
nerecunoscătorule, te-ai mutat în celălalt capăt de țară; de ce ai fi rămas în apropierea mamei? - Of-of!...fiule, îmi dai voie să-ți spun așa? Întotdeauna inima de mamă rămâne cu dragoste pentru fiul ei, că o simțeam cum îmi sfârâie în piept ca arsă de tăciunii unei dorințe năvalnice și pătimașe. Doru, care avea acum un copil, era om în toată puterea cuvântului; cred că treizeci de ani sunt suficienți pentru un om ca să devină matur, așa cred, nu? L-
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
te împingă/ spre eșafod” (cineva tocmai te-a adăugat ca prieten) p. 37. Dacă în poemul „tunelul din vis”, se declară dezertoare, din cetatea cuvintelor - căutând ieșirea spre o altă realitate impusă - în „risc asumat” p.49, ochii, o trădează: „sfârâie înspumați de iubire”. Sugestiv pentru uitare, e versul „mă afund în cuvinte/ ca într-un noian de zăpadă”. Alteori (tot despre dragoste e vorba), Julieta de la balcon, e gata să ne arunce năframa (vezi: „expresii de dragoste” p.52), pentru ca
CARTEA CU PRIETENI XXXIV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340736_a_342065]
-
să-și completeze cunoștințele cu informații obținute de la cei cu care stă de vorbă. Vrea să afle adevărurile până la final. Să nu-i scape nimic din ce ar putea să știe despre lumea înconjurătoare: “Se poate oare/ ca Soarele să sfârâie/ de caldul lumânărilor/ aprinse pe Pământ?”, “Se poate oare/ să vin, în zori de zi/ la înmormântarea/ morții... vii?”/ “Vă întreb...”. La unele dintre ele chiar ea își răspunde, la modul cel mai serios și mai chibzuit, care nu reflectă
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
Sărbători. Afumăturile, burduful sau peștele în cetina de brad, dulciurile vor aduna lumea dornică să iși satisfacă poftele de bunătățile locului. Gerul Crăciunului va fi înmuiat cu o cană de vin fiert, cu aromă de scorțișoară și cuișoare! Grătarele vor sfârâi, iar micii se vor coace în valuri, spre bucuria celor cu poftă de viață! Atelierul de măști tradiționale Atelierul de măști tradiționale ne va întoarce în lumea satului de altădată, în care mască oglindea toate caracterele și poveștile din spatele lor
Piatra Neamt, oraș de poveste [Corola-blog/BlogPost/100643_a_101935]
-
drăguț și prietenos, numai bun pentru a-ți trage sufletul și potoli foamea după o sesiune de shopping. Partea cea mai spectaculoasă este că poți vedea cum porția ta de mâncare este preparată chiar în fața ta, cum legumele și carnea sfârâie în wok-ul încins și cum mâinile dibace ale bucătarilor pregătesc minunăția ce va ajunge în farfuria ta. Utile: www.wokonby.ro Ines Dumitriu
Wok on By, acum mai aproape de noi [Corola-blog/BlogPost/100653_a_101945]
-
Junii fac un popas la Troița Căpitanului Ilie Birt, unde cântă „Hristos a înviat!”, apoi coboară pe str. Mureșenilor până la Bdul. Eroilor, trec de Poarta Șchei, îndreptându-se spre Pietrele lui Solomon. Aici se ține petrecerea tradițională, grătarele încep să sfârâie și paharele să se golească. Parada din acest an va avea loc pe 8 mai, pe același traseu, iar brașovenii și turiștii sunt așteptați să îi întâmpine pe juni și să ia parte la sărbătoare. Superstiții străvechi Se spune că
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului [Corola-blog/BlogPost/100842_a_102134]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > CREAȚIE DIVINĂ Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Din caierul de vise timpul toarce și fusu-i sfârâie necontenit, tu-ntinde-ți aripile capul nu-ți întoarce, atinge-ți piscul spre care ai pornit! Trandescendente simțuri din alte universuri, puzderie de cosmice sclipiri; tu nu ești lut care trăiești prin versuri, ești nemurirea clădită din iubiri. Speranțele neîntinate
CREAȚIE DIVINĂ de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343049_a_344378]
-
nobili ruși îi puse Narcisei la dispoziție o trăsură și un birjar de vârsta a doua cu mustățile lungi și răsucite, sprâncene stufoase, un chip grav și impunător, dar care când era vorba de votcă și „cazacioc”, juca de-i sfârâiau călcâiele! De la prima întâlnire, românca îl făcu să râdă în hohote și de atunci o numi „năstrușnica Natașa”! Tânăra adora bulevardele și parcurile din metropola marelui imperiu de la răsărit, precum și impozantele clădiri. Seri la rând le petrecu la serate, la
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
pregătit o supă gustoasă cu tăiței de casă, dintr-o găină de țară, mare și grasă, luată din Obor, direct de la un țăran. Pentru felul doi am umplut găina după o rețetă a vestitului Radu Anton Roman. Aceasta încă mai sfârâia în cuptor și tot o stropeam cu sosul din tavă să nu se ardă la suprafață și să-i dea și o culoare apetisantă, nu numai gustul dorit. Garnitura de cartofi natur trași prin unt și decorați cu verdeață era
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
roșu ca focul, L-ai întins peste ponoară. Rodul tău este prinosul Muncii harnice din vară. Din bobul pârlit de soare Ce-n ciorchine se răsfață, Curge mustul în pahare, Negru,roșu,alb,la față. Colo-n mustării pastramă, Ce sfârâie pe grătare, Din bărdăci mustul ne cheamă, Oferind a lui savoare. Roada câmpului culeasă E adunată în hambar. Toamnă bună și frumoasă, Te rog la anul, să vi iar! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: TOAMNA / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TOAMNA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380054_a_381383]
-
din 03 mai 2015 Toate Articolele Autorului Rrom, român azi trândăvește, Că doar este Întâi Mai... Și-așa nimeni nu muncește, Canci servici... De-aia, tocmai ... Vinul, țuica nu-ți lipsește Și ce pofte lacom ai... Mici, cotlete, pulpe, pește... Sfârâie... ce halimai! La produs, muncitorește, Doar pe vremuri te-nhămai... Prânzul gras te osânzește, Bei și râgâi și-ncă mai Bagi în tine de pocnește Betelia, plapuma-i Tot mai strâmtă, burta crește, Gușa, curul, nu numai... Dar azi bagi
PORCUL RÂMĂ DE-NTÂI MAI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379616_a_380945]
-
al altor multe frumuseți. În martie, lumina soarelui mai limpede, mai blândă, mai caldă nu se poate să nu ne poarte prin lumea de frumuseți a copilăriei ce-o purtăm cu noi. Ne îmbrâncește în zona de viață când ne sfârâiau călcâiele alergând după gândăcei să-i prindem și să-i facem avioane, când descântam gărgărițele cu dar de a prevesti viitorul fetelor, când ne jucam cu mielușeii și ascultam fascinați cucul din vârful nucului, numărând anii pe care îi avem
VIAȚA PRIN IUBIRE ȘI DĂRUIRE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381220_a_382549]
-
au mâncat nimic copiii, care să le facă rău. -Asta e! Nu vezi, că nici nu pot să le descânt? Casc într-una de mi-au dat lacrimile și cărbunii care-i stinsei în apă se duseră toți la fund sfârâind. Veta dăoache rău. Dacă se uită la cineva și se miră de el, fără să-și aducă aminte să-l scuipe, să nu-l deoache, poate să și moară, dacă acela adoarme cu deochiul. Mama zise minunându-se: - Am auzit
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
prin cameră ca un leu în cușcă. Trebuia să pună capăt pentru totdeauna acestei stări. Dacă se va întâmpla ca și cu cel din Brașov, pretendentul la inima sa care aflând de nivelul său de pregătire a fugit de-i sfârâiau călcâiele? Aurel va proceda la fel? Așa cum era ieșită de sub dușul rece, încă avânt stropi de apă pe corpul înroșit de razele soarelui, cu bikini pe ea și nimic mai mult, luă capoțelul peste pielea udă și părăsi cameră, fără
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
coborât pe pământ. Văzduhul s-a umplut de țipetele de groază ale părinților înnebuniți de spaimă și ale copiilor chemându-și părinții să-i salveze. Au rămas acolo înecându-se de fum, zbătându-se și răcnind de durerea cărnii care sfârâia arzând. Vacarmul parcă a durat o veșnicie, dar în curând țipetele copiilor au încetat, doar trupurile încă mai continuau să se zvârcolească în spasme. Mirosul de carne de om arsă a început să se răspândească pe mai mulți kilometri. Într-
REMEMBER: PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374940_a_376269]
-
dânsul era acompaniat de poetul Constantin Toma, cu epigrame, proze scurte și poeme, condimentate cu reflecții și comentarii picante, asezonate cu replici spumoase. Vă închipuiți că m-a încântat acest ambient din „Peșteră”, unde mirosea a creier încins, pe care sfârâiau ideile și metaforele, scurse din hălcile de fraze ce se așezau frumos în capitole de roman. La data vizitei mele, doctorul avea în lucru vreo trei romane, unele cu peste o sută de pagini deja scrise. Din fiecare roman mi-
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
dar era nerăbdătoare să afle cum va gestiona el situația, pentru că ea nu avea să facă primul pas. Ea așa fusese educată! Băiatul era cel care trebuia să facă prima mișcare. Deodată, Ștefan se opri. Neonul de pe stâlpul apropiat pâlpâia sfârâind și împrăștiind umbre mișcătoare în jur. Oana se opri și ea, cu ochii sfredelitori în ușoara ei miopie. Spațiul și timpul înghețară concomitent. Erau doar ei doi, singuri în fața clădirii adormite în coasta Parcului Municipal, scăldați în lumina chioară, pâlpâitoare
PRIMA ÎNTÂLNIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372001_a_373330]
-
Ignoră păsăresc cateringul psihic navetist. Consumatorii umani virusează cu picanterii lingvistice și mentale, frumosul universal! Trist! Norii fac tumbe...Câte topogane de vată, Doamne! Unghile mele zgârie zidurile reci. Inima mea le absoarbe recele arhaic ca un must magic. Olfactivul sfârâie precum un xilofon de jucărie. Vizualul se cuplează incognito cu auditivul, într-un Piña Colada perfect. Oare și Dumnezeu ar trebui să își scrie memoriile? Oare le scrie pe fiecare corp sau hybris în parte ca un artist? Spectaculos papirus
MEMORII PE VATĂ SELENARĂ de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372389_a_373718]
-
m-alină cu visurile. Ei îmi zâmbesc și m-așteaptă, sunt neschimbați, iar eu am obosit. În fața casei, avea amenajată o pirostrie din vârful căreia cădeau două lanțuri metalice ce legănau ceaunul pregătit pentru prepararea hranei de seară. Dedesubtul vasului, sfârâiau vreascurile din lemnul pădurii și înălțau mii de scântei spre mâna celui care mesteca de zor laptele subțiat cu apă, în care, pentru început, turnase o lingură cu sare. Rar, mesteca compoziția și mormăia ceva, adăugând mălaiul. Când laptele începu
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
plesnea din harapnic prin cer, după stafii. Dacă văzu pe Mărțișor, se și luă după el, aruncând cu flăcări. Mărțișor înțelese că n-are cu ce să se lupte și, cât era de curajos, o rupse la fugă de-i sfârâiau călcâiele. Simți în spate dogoarea flăcărilor, însă cămașa fermecată îi apără trupul de arsuri. - Uuu! urlă căpcăunul. Pui, puișori, mânca-v-aș, că ce foame am! Cuptoarele astea de guri de mult n-au mai fript puișori ca voi! Ori
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
a spus s-o citesc pe toată, că se va întâmpla o minune! - Doamna învățătoare... și mama se grăbi să-și ia fiul în brațe. Îl sărută pe amândoi abrajii, roșii de bucuria minunii care abia se săvârșise. Lacrimile mamei sfârâiau peste pielea fragedă a copilului. - Eu nu plâng, mamă! Bărbații nu plâng niciodată! - Mâine, Ionică, mergem să-l vedem pe tata. Mergi cu mine! În aceeași noapte, pe chipul frumos al învățătoarei a înflorit un zâmbet. Tocmai o visase pe
BĂRBAŢII NU PLÂNG NICIODATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371169_a_372498]
-
casei, la ploaia parfumată de flori de tei, la poamele din copaci și lacăta pusă pe poartă - la cuibul de rândunică din pridvor, provoacă valuri de emoție caldă, scăldată în roua ochilor osteniți, așteptând ca luminița pâlpâindă a candelei să sfârâie după zbaterea de aripă a îngerului casei. Cartea Auricăi Istrate este una de purtat întotdeauna cu tine, de citit și recitit până o înveți pe de rost, pentru că ea îți conferă o stare de bine, o binecuvântată liniște și pace
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
rafturile amenajate pe stivele de lemn special montate pentru această ocazie, de către municipalitate. În apropiere se montase și o scenă unde se produceau artiștii locali, încântând vizitatorii cu muzica lor veselă. Simțeai de cum te apropiai de piață, mirosul micilor ce sfârâiau pe grătare, sau al pastramei, iar butoaiele cu must și tulburel, frumos împodobite cu ramuri de viță de vie, pline cu ciorchini de strugure cu boabele parfumate, albe sau negre, își așteptau unul lângă altul degustătorii, în timp ce țăranii, îmbrăcați în
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
un leu în cușcă. Trebuia să pună capăt pentru totdeauna acestei stări. Dacă se va întâmpla ca și cu cel din Brașov, pretendentul la inima sa, care aflând adevărul ce nu și l-a ascuns niciodată, a fugit de-i sfârâiau călcâiele? Emilian va proceda la fel? Așa cum era ieșită de sub dușul rece, încă având stropi de apă pe corpul înroșit de razele soarelui, cu un bikini pe ea și nimic mai mult, luă capoțelul peste pielea udă și părăsi camera
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]