597 matches
-
Și pentru că nu suntem plini de Tine, suntem o povară pentru noi înșine.” spunea Sf. Augustin. Oamenii neumpluți de Cristos simt apăsarea unei poveri și a unei greutăți imense. Este ca și cum ai avea o stâncă uriașă în spate, care îți sfârteca pielea și carnea, si care te zdrobește sub greutatea ei de sute, de mii de tone de granit. Citește mai mult M-AM PLICTISIT DE CODU' LU' DA VINCI ȘI DE ABERAȚIILE SATANISTE A LU' DAN BROWNDar ce se întâmplă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
Și pentru că nu suntem plini de Tine, suntem o povară pentru noi înșine.” spunea Sf. Augustin.Oamenii neumpluți de Cristos simt apăsarea unei poveri și a unei greutăți imense. Este ca și cum ai avea o stâncă uriașă în spate, care îți sfârteca pielea și carnea, si care te zdrobește sub greutatea ei de sute, de mii de tone de granit.... XXIX. ESEU - EVANGHELIA LUI IUDA, de Ioan Ciobota, publicat în Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011. EVANGHELIA LUI IUDA Anul 4100
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
aparține și se simte dator a-i cere iertare, el, poetul, ca cetățean al ei, ca român cinstit, criticând vehement pe cei responsabili de acest rău: „Ne iartă tu, pământ..., îți cer iertare, țară, Noi am ales neghiobii ce trupu-ți sfârtecară Și pentru doi arginți, vândut pe la străini, Pământul tău, acum, e câmp... și mărăcini. Ați ridicat prostia la rangul de virtute, Pe unde călcați voi, țărâna țării pute. Pământul ăsta sfânt... l-ați otrăvit cu mită, E prea sătul de
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
o cămașă albă cu niște pantaloni de aba, rupți, aproape zdrențuiți, citea Biblia, Facerea lumii, și din când în când, ca la un ritual, își striga copilul pierdut în luptele de la Cotul Donului...< Bufff!- făcea- așa a murit băiatul meu!, sfârtecat în mii de bucăți de catușele bolșevicilor...Stați aici, copii, ne-a invitat el, vă cunun eu>, și-a plecat, zicea că se duce să ia patrafirul și cădelnița de tămâie. Eu cu Frida ne-am suit în pătuiag și
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
ea cadâna, o iau și plec cu ea la București, ce dacă nu-mi dă mama și tata voie, ăla ce-a făcut dacă țineau atâta de mult la el, s-a dus, săracu, nevinovat pe lumea cealaltă, I-au sfârtecat celovecii corpul îm mii de bucăți...Are să urle tata în pădurea Bucovului după el cât o putea...Frida, auzi, tu, i-am mătrășit câinele și acum mă ascund pe sală la voi, după scândurile podului ca s-aud ce vorbesc
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
s‑o înghită. L‑a privit lung, surprinsă, derutată, descurajată. Nu știa ce să facă, ce să spună. Era uluită de ura de pe fața lui și de cuvintele ce parcă i‑au vuit în ureche și i‑au lovit obrazul, sfârtecându‑le. S‑a recules cu greu fără să mai audă și alte jigniri ce curgeau fără întrerupere și fără să‑i mai privească fața schimonosită. Între două fraze a reușit să vorbească, să încerce a se explica. - Nu m‑am
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > FESTINUL MONȘTRILOR DIN NOI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 899 din 17 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Lupii din noi ne devorează, Hulpavi ne sfârtecă, ne rup, Ne macină, ne escavează... Și eu în mine am un lup... Hienele din noi ne-nșfacă Și ne strivesc flămânde-n colți, Ne rod și sângele ni-l seacă Prin mușcături de mii de volți... Acvilele din noi
FESTINUL MONŞTRILOR DIN NOI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346083_a_347412]
-
Verde de-Acasă și au urcat în Raiul Verde al Neamului dac. Închid ochii și văd. Regele Carolupeasca, Imoralul-cartofor, străin de Țară, Neam și Credință a devenit și cel mai mare monarh-criminal din istorie care, a declanșat genocidul de stat sfârtecând Țara, profanând Neamul, blasfemiind Credința, ucigându-i fiii cei mai frumoși și mai credincioși. Camarila obedientă concertează prohodul macabru, dând partitura cu numele celor ce aveau să devină victime, îmbiind cu satisfacție demonică la ucidere, la masacru, la genocid. Jandarmii
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
cei mai frumoși și mai credincioși. Camarila obedientă concertează prohodul macabru, dând partitura cu numele celor ce aveau să devină victime, îmbiind cu satisfacție demonică la ucidere, la masacru, la genocid. Jandarmii s-au conformat ordinelor de execuție: omorând, sacrificând, sfârtecând! Aurele trandafirii ale martirilor dragi sunt profanate de pancardele ucigașilor imorali. Asasinii diabolici și trădătorii de țară s-au substituit celor mai bravi Fii ai Națiunii, celor mai frumoși și mai drepți Fii ai Bisericii lui Hristos, celor mai harnici
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
chin și jale-n sufletul nostru - chipul tău destin e o himera, care musca și suge sînge - ori sînt eu prea naiv ori tu soarta prea divină. Acest blestem ce ne apasă cu șapte litere de dinți de foc, ce sfîrteca în viu cu acest suflet al nostru unic și mic în fața urgiei vieții e oare un mit ce se naște în secolul xx sau e numai o clipire a celui ochi cu irisul de oțel, e chip sau o fi
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE IV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370957_a_372286]
-
în „Cuvânt înainte” din volumul „Pământul care doare”, autoarea face o dureroasă mărturisire, care se constituie „firul roșu” ce străbate cele două cărți: „Este cartea de dureroasă iubire a unui om obișnuit -membru al poporului roman”, care își vede patria sfârtecată de aproape un secol în care istoria, trădătorii de neam și neprietenii au zdrobit și scos la mezat, bucată cu bucată, triumful României Mari, câștigat cu sânge prin vremi, pământul albit de oasele bunicilor fără de mormânt și codrul - frate-n
MARIANA CRISTESCU, ÎNTRE TIMPUL IUBIRILOR ŞI PĂMÂNTUL CARE DOARE SAU MANIFEST PENTRU ÎNVEŞNICIREA NEAMULUI ŞI-A LIMBI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370992_a_372321]
-
chin și jale-n sufletul nostru - chipul tău destin e o himeră, care mușcă și suge sînge - ori sînt eu prea naiv ori tu soartă prea divină. Acest blestem ce ne apasă cu șapte litere de dinți de foc, ce sfîrtecă în viu cu acest suflet al nostru unic și mic în fața urgiei vieții e oare un mit ce se naste în secolul xx sau e numai o clipire a celui ochi cu irisul de oțel, e chip sau o fi
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
ieri mânioase - azi, bucuria arinilor îmbrățișați în umbra amiezii și-n nesfârșirea dragostei de viață... Cresc brațe de lumină pe inelele gorunilor încrustate cu nume sfinte tropotesc adâncurile în hora libertății pe pământul din care răzbate duhul Iancului strigătul bravilor sfârtecați sub roți prăvălite sub plesnetul cnutului într-un timp nemilos când rășina brazilor picură frunțile ostenite cu amintiri de demult sculptate în mințile fiilor acestui tărâm... Tulnicăresele, mândrele munților neliniștii împletindu-și pe sânii sprințari miresme de fân cosit cu
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
Contelui, dar spre uimirea sa trecu cu arma ca printr-o umbră. Contesa țipă de durere și cu ultimele puteri întinse brațele și cu unghiile își cuprinse adversarul de gât pe care-l străpunse. Sângele țâșni șuvoi, iar ghearele îi sfârtecară trupul în bucăți. În cele din urmă, vampirica se prăbuși la pământ și se topi sub ochii bulbucați ai oștenilor, iar în locul ei iarba rămase pârjolită ca de jarul unui foc. Arnăutu însă nu observă scena, fiind surprins de ceea ce
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
de corupția clasei politice, ori de luptele interne, ea a știut să dovedească patriotismul necesar salvării unității națiunii, apărării integrității granițelor țării și a contracarat năprasnic împotriva celor care au crezut că România este pe moarte ori că poate fi sfîrtecată după placul străinilor. Lumea se află la o nouă cotitură istorică, indiferent dacă se vor institui noi reguli sau un joc fără reguli în arena globală, Ea va privi cu înțelepciune la România adevărată care va renaște din Dacia străbună
ALEGERILE DIN ROMANIA ŞI MOLDOVA (2014) de GEO STROE în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370581_a_371910]
-
se scria o filă de istorie, se scrijeleau rânduri cu sânge amestecat, se aruncau lacrimile evreilor și polonezilor la comun precum mormintele, și viața fugea îngrozită, devastând orașele, cicatrizând pentru eternitate obrazul acelui loc distrus, rostogolit în negura unui timp sfârtecat de chin.” Scenariile sunt cu adevărat sinistre: frig, îngheț, bombe, foame, sirene, incendii, ruine, sânge, mult sânge, scene cutremurătoare cum e cea cu fetița decapitată de o bombă, sub privirile îngrozite ale adolescentului Maor. Autoarea gradează emoțiile, începând în Varșovia
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
ochi/explozie de nor eronat/deasupra rosului mac cu deochi” (Reperaj). Condiția omului cu ochi „pixelat” e amenințată într-un cosmos alienant, prăbușit în haos: „Din axa lumii pornesc zăbrelele/ și se afunda într-o gaură neagră/ visează omul că sfârteca ielele/ înfipte colțos în carnea lui magra” (Ochi prăfuit de stele). Acest univers dereglat generează imagini fragmentar-admirabile: „Fluturele cap-de-mort/așezat ca un sultan pe lumina/afăcut un spontan avort/oare de ce, din a cui vină?” Sau această imagine compensatorie a
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
apucă să scoată hangerul când fu încolțit de haita numeroasă înspăimântată și ea de zdruncinul pământului, pornită în disperare să ucidă. N-apucă decât să mai bolborosească ceva în limba lui, apoi înroși pământul. Cealaltă parte a haitei se opri sfârtecând trupul lupului atins de o săgeată și a trupului omului căzut. A doua zi, în zori, leșii care veniseră a-l otrăvi pe voievod, obosiți și înfrigurați, se urcară pe cai și porniră spre ținuturile Pocuției.” Dintre cei trei demnitari
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
Acasa > Poezie > Amprente > IE ROMÂNEASCĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului 22 Iunie 2015 Ie românească, ie, Sfânta noastră mărturie, Scuipată-n atâtea dăți, Sfârtecată în bucăți, Dacii dezbrăcați în ger N-au pierit și nici nu pier, Lipită de carnea lor, Răstigniți pe cruci de dor, Ie albă din mormânt Înviată în cuvânt, Între zări dacoromâne, Tu ai fost și vei rămâne! Fără ie
IE ROMÂNEASCĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353313_a_354642]
-
film, de a descris-o vreodată. Trebuise așa. Așa făcuse! Cum să fi relatat cuiva ce distruseseră un ofițer și doi soldați în casa lor?! Cu ochii ei umpluți de lacrimi văzuse tăiate zeci și zeci de volume din bibliotecă, sfârtecate tapiseriile scaunelor și paturilor, întoarsă pe dos întreaga casă! Căutau, dar ce căutau nu spuseseră. Reacționaseră brutal când mamă-sa îndrăznise întrebarea firească. Plecaseră obosiți și încrâncenați de zădărnicia căutării. Nici ea, nici mamă-sa nu pomeniseră nimic despre vâltoarea
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
la ureche o poveste. E prima pe care încep s-o ascult. Nu-mi plac basmele, dar simt că - de data asta -, e vorba de ceva serios... parcă despre viața mea... E un azi și e noapte. Trupul mi-e sfârtecat de boli. Cele mai multe sunt cronice și au prostul obicei să-și manifeste crizele acute. Am invatat dintr-un film că mintea e vinovată de ceea ce se întâmplă cu trupul. De fapt, încă nu am invatat, ci am luat aminte. Cred
GÂNDURI CIUFULITE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353375_a_354704]
-
în: Ediția nr. 1160 din 05 martie 2014 Toate Articolele Autorului pitit între coperți poemul aruncă cu toate cuvintele lui după tine așa l-am dresat în nopțile lungi ale iernii ademenindu-l cu vise nebune lângă abator câinii luminii sfârtecă grumazuri subțiri și albe din când în când vin fluturi în picaj singurătatea e rea și zgârie sub tâmplă când se lasă întunericul mă întrebi dacă aș putea să îmblânzesc moartea să o mângâi pe creștet sau s-o dau
LASĂ DRUMURILE SĂ FUGĂ de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353489_a_354818]
-
de mineri care fuseseră mult mai aproape de frontul de lucru, sau chiar în abatajul cu banc subminat unde și-au făcut aparițiile primele pungi cu metan în stratul de cărbune, apoi o scânteie de undeva, în mod sigur au sfârșit sfârtecați în bucăți de prima explozie. ............................ Îl cuprinse o stare de leșin. Realiză instantaneu că inhalase monoxidul de carbon emanat în urma celor două explozii. Cu greu scoase masca de salvare din husă, o desfăcu cu mâinile tremurânde și prinse strâns cu
NOROC BUN ORTACUL MEU ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352980_a_354309]
-
ÎMBOLDIT DE FOLCLOR Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1377 din 08 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Dacă munții Olteniei sunt pietrificați de milenii, dacă apele îi taie în drumul lor spre îmbrățișarea cu Dunărea, ani după ani, sfârtecând totodată dealurile, curgând sub umbrele lor, țesând apoi câmpiile cu urzeli albastre prin rarele vaduri naturale și multele canale cenușii, lucrate de mâna omului, muzica folclorică oltenească a răsărit, se poate spune, odată cu mirificul peisaj al Olteniei, a înflorit și
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
să cârâie, să se zbenguie și să alerge de colo-acolo. În marșul lor victorios, vestitorii Primăverii intrară în pădure, unde le pieriră cântecul, când văzură ce dezastru făcuseră slujitorii Iernii. Mulțime de copaci cu crengile rupte gemeau, cu trunchiurile sfârtecate sub loviturile de bici ale lui PUI de GER, ucenicul vrăjitorului GER STICLOS. Acest fățândache făcea pe fiorosul și se străduia să bage spaima în toate viețuitoarele pădurii, pocnind din biciul alburiu în dreapta și-n stânga. Îmbrăcat, ca și maestrul
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]