333 matches
-
apare, între 1843 și 1847, un ciclu de articole cu o pronunțată tendință etică, adunate într-un volum (Săteanul creștin sau Partea morală din foaia satului, 1853). Istorioare morale (Repezitatea vieții) sunt tipărite și în „Vestitorul românesc”. Într-un limbaj sfătos și curgător, ele alcătuiesc, la un loc, un fel de tratat de morală, ale cărui precepte sunt ilustrate tot prin istorioare morale (Petre și Cristina, Prințul dezamăgit, Puterea religiei ș.a.). Printre alte povestiri, o meditație intitulată Gloria (Slava) omului este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
de nervii lui, le execută întocmai." (pp. 560-561). De la acest grotesc rural trecem, odată cu pledoariile lui Rafiroiu și ale lui Crișan, la unul urban-industrial. "Trebuie să ținem la instituția de la care mâncăm pâine, să facem totul pentru ea", îi explică sfătos Nelu Rafiroiu tinerei angajate de la Documentare, încăpățânata Ioana Olaru. Iar sentimentul față de uzină implică fie acceptul de a-l distra pe un înalt tovarăș venit în inspecție, fie admiterea de principiu a drepturilor seniorial-directoriale. Trecând fulgerător și consternant de la o
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
e strigătoare la cer: deciziile macro-economice luate de Băsescu, Boc și Udrea au fost cocoșătoare pentru economia țării. Gândirea de tip conflictual “omul gras și omul slab” a produs răni grave în textura noastră socială. Iar acum vine senin și sfătos și înțelept și academic și declară că “au fost luate în așa fel încât să nu se pună nimic suplimentar în spatele IMM-urilor”. Dumnezeule! Asta da îndrăzneală! Uneori stau să mă întreb dacă nu cumva cel mai bun comunicator al
Palada: Băsescu, Boc și Udrea au cocoșat economia țării by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34344_a_35669]
-
născut în același an ca și Heim, dar într-un sat bănățean. E o construcție cum nu se putea mai fericită în simbolismul ei, și fără îndoială conștientă: între feericul de fantasmă din primele pagini și luciditatea austeră și ușor sfătoasă din tonul lui Cornel Ungureanu se întrupează, de fapt, eroul cărții, așa cum e el: fantastic, dar totuși real. Faptul că un asemenea om există îi face euforici pe partenerii săi de conversație. Cum altfel ar putea fi? Michael Heim, Un
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
capăt. Substanțială, elegant ilustrată (de coordonarea ei artistică se ocupă Radu Anton Maier), departe de cochetăria marginalității pe care, prin titlu, și-o asumă discret, Apoziția ajunge, pe îndelete, pentru un an întreg. În vremea crizei În ultimul timp - îngrijorarea sfătoasă fiind una din multele meserii, chiar vocații, naționale (grija, evident, e a altuia...) - nu trece zi să nu citim, în ziare mai mult sau mai puțin tabloidizate, sfaturi anti-criză. Finanțist de conjunctură, tot binevoitorul își dă cu părerea. Bunăoară, la
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
promiscue, care sînt atît de respingătoare încît nu mai rabdă încă un strat de caricatură, dar Vintilă Mihăilescu secretă niște fermenți comici sub acțiunea cărora mizeriile sociale devin prilej de chicoteală. În totul, avem de-a face cu un temperament sfătos mustăcind la vederea unor excese pe care le descrie cu detașare surîzătoare. Se produce un fel de contaminare grație căreia tema atinsă, oricît de atroce este, devine jovială prin contingență afectivă, de la un moment încolo începînd să-l bănuiești pe
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
dominat de postmodernism, poate fi supusă dezbaterii”. Și e adevărat că, fără a depăși în acest sens nivelul de autoreflexivitate al altor culturi, literatura română are, totuși, destule exemple de internalizare a figurii cititorului - fie că e vorbăreață în sensul sfătos și moralist, ca la cronicari sau la Filimon- Slavici, fie că e hiperlucidă și pusă pe deconstrucții parodice, într-o tradiție care merge de la Budai-Deleanu până la postmoderni. Asamblarea ipostazelor lectorului în literatura română ar fi fost interesantă atât din unghiul
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
încălțat", din ditamai motanul, într-o biată pisică). Totuși, în general respectivele "traduceri" păstrează elementele de bază ale modului de a povesti al lui D.F. Mă refer la: oralitate, caracterul familiar, colocvial și ludic, recurgerea la folclor și la limbajul sfătos al povestirilor populare sau culte, la denumiri preluate din viața de zi cu zi a țăranilor și târgoveților sau ale altor pături din așezările noastre în vremi trecute. După părerea mea, critica literară ar trebui să dea atenție traducerilor din
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]
-
o eliberează din propriile sale resurse, din cele inițiale, și lumina asta nu este lumina din afară, cea dirijată, lumina care se stinge și care aruncă umbre, ci o lumină fără sursă și fără istorie. Eu îl ascult, vocea lui sfătoasă și pătrunsă vizibil de o responsabilitate cu care s-a împăcat deja, o voce prietenească și oarecum paternă, desfășoară imagini ample, panoramează istoria artei de la plain air-ism și pînă astăzi, articulează, în stilul unic al epicii bănățene, fraze enorme, despletite
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
Cristian Teodorescu Discutam din cînd în cînd cu Z. Ornea, pe care îmi plăcea să-l rîcîi despre anumite subiecte. Vorbea cu o seriozitate sfătoasă din care nu lipsea umorul. Mi se părea neschimbat de foarte mulți ani. Cînd l-am cunoscut nu împlinise șaizeci de ani, dar se socotea un om bătrîn. Îl citisem încă din liceu și marea lui carte, Junimea și junimismul
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
Nu mi s-a mai întâmplat! La Sinaia, chiar și în zilele cele mai proaste, tot ieșeau măcar "două cireșe" și aveam dreptul la încă două apăsări (acolo era de fapt o manetă) suplimentare. - Trebuia să te oprești, zice Ivă sfătos. Era stricată mașina. - Cum să mă opresc, după ce băgasem o sută de șilingi, răspund eu prompt. Și aici vroiam să ajung. Asta am făcut și în viață și din cauza asta m-am risipit și am săvârșit toate acțiunile dacă nu
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
un auditoriu, sau doar bănuiții cititori ai unei reviste. Ce vreau sa spun e că Lévinas-ul tradus de Ticu Goldstein e mai emoționant, mizează pe o retorică rafinată a poeticului infuzat în cele mai grave reflecții, e tandru și evocator, sfătos și pe undeva plin de o nesfîrșită afecțiune pentru o lume atît de zdruncinata de rău, cruzime și violență. În vreme ce "celălalt" Lévinas, din Totalitate și infinit (publicată prima oara în 1961, de un editor olandez, ceea ce nu mi se pare
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
Premierul Victor Ponta a evitat să comenteze în detaliu declarațiile susținute la Palatul Cotroceni de președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, spunând doar că se gândește că așa sunt toți președinții în Europa, "foarte sfătoși", în timp ce prim-miniștrii "sunt cu treaba". "La ora 17.00 am să mă văd cu doamna președinte. Mă gândesc că așa-s toți președinții în Europa, sunt foarte sfătoși. Prim-miniștrii sunt cu treaba", a spus Ponta, la solicitarea jurnaliștilor
Ce spune Ponta despre președinții de țară din Europa () [Corola-journal/Journalistic/42362_a_43687]
-
că se gândește că așa sunt toți președinții în Europa, "foarte sfătoși", în timp ce prim-miniștrii "sunt cu treaba". "La ora 17.00 am să mă văd cu doamna președinte. Mă gândesc că așa-s toți președinții în Europa, sunt foarte sfătoși. Prim-miniștrii sunt cu treaba", a spus Ponta, la solicitarea jurnaliștilor de a comenta declarațiile președintelui Lituaniei. Președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a făcut un apel la politicienii români, în conferința de presă de la Cotroceni, să se comporte matur și responsabil
Ce spune Ponta despre președinții de țară din Europa () [Corola-journal/Journalistic/42362_a_43687]
-
și revizuitorilor, împinși de-a valma în tabăra dușmană. Bătălii incorecte, ură și însingurare, lovituri pe la spate - cam așa arată lumea literară românească postdecembristă în viziunea lui Eugen Simion, un excelent om de cultură care perseverează într-o postură antipatică, sfătoasă în sensul rău al cuvîntului. Răfuielile au directețea invectivei cîteodată (atunci cînd pun lucrurile la punct cu jurnalul lui Zaciu) sau sînt ironic-caragialești altă dată (replica la S. Damian). Există și texte liniștite, în care Eugen Simion redevine cel pe
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
explicații nimănui. Deoarece, luându-și în mâini soarta, cu care se ciorovăie tot timpul, își este propriul stăpân. Când se simte absolvit de toate obligațiile, românul zburdă în libertate, bănănăie pur și simplu în spațiul decompresat. Atunci, e relaxat, devine sfătos, oferă dezinteresat „cadrul” (adăugând: „V-am dat cadru, vi-l păziți!”), înțelege orice problemă până în rărunchii ei semantici și se mișcă dezinvolt pe toate planurile, inclusiv cele înclinate. În mod neașteptat, la final recurge la sacrificiul suprem, mărturisind că și-
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
le-ar da pe tot ce a scris până atunci", cum îi spunea prietenului său, doctorului Alceu Urechia, și el prozator. Care erau prozele în discuție? Ion, Kir Ianulea, Povestea porcului, Mamă, Calul dracului. Este vorba, așadar, de genul narațiunii sfătoase, de sorginte folcloric-orientală. După opinia lui Paul Zarifopol, aceste proze trădau un "conservatorism artistic", pentru că astfel "ambiția sa de a fi vechi se putea desfăta în însăși savoarea populară și arhaică a materialului, în înțelepciunea bătrânească a povestirilor". Mai toți
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
răsfăț cumsecade sufletul, bine-ar fi să privesc înainte, nu înapoi și să-i dau bătăi cu strășnicie. Fiindcă, vorba acustică a proverbului, o viață are omul și-un timpan într-o ureche! Numai c-am luat-o, parcă, prea sfătos de data asta, ce aia lungă și zbătută scurt de burta calului!! * Începută datorită unei întîlniri cu Dinescu-n Iași, coaptă însă de cîtva timp pe cea mai secretă creangă a sufletului meu, corespondența asta (Emil Brumaru către Lucian Raicu!) matinală
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
-l văd de loc; ei bine, îl vedeam foarte bine. Purta o cămașă lungă din pînză odinioară albă, acum bătea în galben și îi dădea un aer desuet. Avea părul lung și barba colilie și mai cu seamă aerul acela sfătos din icoanele naive. Doar că în loc de cruce, avea un teu; întindea apa cu el pe jos. - Dumneata?! - am exclamat indiscret. Și el părea surprins. Își ascundea teul la spate, jenat, parcă nu așa se cuvenea să apară. - Eu sînt, spuse
Izvorul tămăduirii by Răsvan Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13642_a_14967]
-
-se de lumea tinerilor, cărora le povestește istoria poporului român. (Or mai fi tineri interesați de asta, nu e inutilă întrebarea?). Firește că renunță la trimiteri și aparat critic, că istorisește, pe caseta audio înregistrată de d-na Irina Nicolau, sfătos și cursiv, momentele semnificative ale istoriei noastre. Nu are pretenția de a-și transforma excursul în manual. Dar, în polemică deschisă cu manualele, care continuă să prezinte deformat și într-o densă limbă de lemn istoria națională "m-a ademenit
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
îl decretează drept prostie se decide să-i ducă apă mexicanului însetat, devenind astfel ținta unui prădător feroce, pe numele său Anton Chigurh (Javier Bardem), de profesie criminal în serie. În toată povestea se amestecă și un șerif bătrîn și sfătos, Tom Bell (Tommy Lee Jones), aproape de pensie și care trăiește cu nostalgia unor old times cînd șerifii nici nu purtau pistol, iar moravurile erau desigur mai blînde. Retrospectiva aceasta semănată cu vise, cu istorii prăfuite, cu înțelepciunea rasei celor ce
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
guvernanții s-au bronzat, pentru că se vor distinge mai greu chipurile întunecare de îngrijorare: grevele au început să aibă ritm cotidian, nemulțumirea sindicaliștilor atinge cote alarmante, pe când guvernul își imaginează că impresionează pe cineva prin calmul discursurilor și prin limbajul sfătos al talk-show-urilor. Se lucrează la imaginea exterioară, dar nu se ia seama la presiunea sub care se trăiește în interior. În afara serviciilor secrete și a polițiștilor, nici unul din sectoarele cu adevărat vitale pentru destinul țării nu se bucură de vreo
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
mult pe cei care ne repetă asta, duminică de duminică, într-un loc anume făcut pentru cultivarea speranței! Ba chiar îi plătim ca să ne spună asta, ne ploconim în fața lor și le sărutăm mîna". Heidegger e rezumat pe un ton sfătos: "N-aș putea să-ți spun dacă ai un tată fricos sau, mai degrabă, curajos. Dar dacă mă gîndesc uneori la asta este grație lui Heidegger, un filosof născut într-un orășel din Pădurea Neagră. Este primul gînditor care, la
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
pentru promovarea unor produse; acelea care fie te pun să verifici sub capac, fie îți oferă niște taloane răzuibile pentru șansa de a câștiga diverse premii. (...) După ce a «răzuit» în 2009 șansa USL și a României la prezidențiale, azi e sfătos și dornic, din nou, «să mai tragă o dată»", mai scrie secretarul general al PNL. Iată restul postării de pe blogul lui Eduard Hellvig: "Ca să vrei să te legitimezi pe primul loc drept candidat la europarlamentare cu o singură idee de campanie
Lider PNL, atac la Geoană: E veșnic abonat la "mai încearcă odată" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33986_a_35311]
-
a naratorului băștinaș, într-o călătorie cathoptrică („vorbeam dintr-o oglindă”) de sondare a noimelor: „noi doi n-am ieșit nici o secundă din camera asta semiobscură. Ne-am plimbat doar prin adâncimile ei”. Portretul înregistrează detalii incomode în lapidaritatea lor sfătoasă: „sunteți vrăjiți exclusiv de repaosul de după catastrofă”. „Maeștri în evaziuni și eschive”, „își visează unii altora visele rele” sub „melancolia unui abandon”, la „un priveghi unde toată lumea se poartă de parcă mortul nici nu s-ar fi născut”. În jur, „vezi
(Auto)portret cu himere by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4928_a_6253]