237 matches
-
articolelor. Valorificând resursele stilistice ale limbii populare, jurnalistul reușește să construiască un cadru de familiaritate, imprimând articolelor acel "ton sfătos" de care vorbea G. Călinescu în legătură cu publicistica eminesciană. Gama expresiilor populare, extrem de diversă, servește intențiile demonstrative ale gazetarului: a avea sfadă, a nu-și cunoaște lungul nasului, a-și face mendrele, a-și scoate sufletul din palmă, a (nu) face hatâr, a-și înfierbânta creierii, a umbla ca mâța pe lângă pasat, a secera înainte de a fi semănat, negustorie cu piei de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
orice nimicuri; înălțate spre mijlocul frunții - cruzime, apucături șirete; Sprâncene scurte, stufoase - memorie excelentă, dar hotărâri întârziate și fapte ptipite. - Dacă ți se zbate sprânceana dreaptă - vei primi o veste bună. - Dacă ți se zbate cea stângă - vei avea o sfadă cu cineva. - Pot deochia cei cu sprâncene îmbinate credință aflată în folclorul român și străin. O găsim la germani, la sașii din Transilvania, la unguri, bulgari, greci. La vechii indieni, cei cu sprâncenele îmbinate erau socotiți că pot fi buni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
participa la o înfruntare Pielea capului - vei fi lăudat la șefi Gâtul - cu toate că nu vei avea rang înalt, mulți ți se vor supune Sprânceana dreaptă - poftă mare de mâncare; veste bună Sprânceana stângă - după călătorie primejdioasă, te vei întoarce teafăr; sfadă cu cineva Pleoapa dreaptă - semn de veselie, însă atenție la anturaj Pleoapa stângă - după o vorbă necugetată, supărare mare Globul ocular drept - dorința și se va împlini Globul ocular stâng - o persoană apropiată îți va provoca un necaz, dar tu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
orice nimicuri; înălțate spre mijlocul frunții - cruzime, apucături șirete; Sprâncene scurte, stufoase - memorie excelentă, dar hotărâri întârziate și fapte ptipite. - Dacă ți se zbate sprânceana dreaptă - vei primi o veste bună. - Dacă ți se zbate cea stângă - vei avea o sfadă cu cineva. - Pot deochia cei cu sprâncene îmbinate credință aflată în folclorul român și străin. O găsim la germani, la sașii din Transilvania, la unguri, bulgari, greci. La vechii indieni, cei cu sprâncenele îmbinate erau socotiți că pot fi buni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
participa la o înfruntare Pielea capului - vei fi lăudat la șefi Gâtul - cu toate că nu vei avea rang înalt, mulți ți se vor supune Sprânceana dreaptă - poftă mare de mâncare; veste bună Sprânceana stângă - după călătorie primejdioasă, te vei întoarce teafăr; sfadă cu cineva Pleoapa dreaptă - semn de veselie, însă atenție la anturaj Pleoapa stângă - după o vorbă necugetată, supărare mare Globul ocular drept - dorința și se va împlini Globul ocular stâng - o persoană apropiată îți va provoca un necaz, dar tu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
își extindă proprietatea atât de mult încât să lipsească alți oameni de la cele necesare supraviețuirii, căci Dumnezeu a dat lumea "spre folosință celor harnici și raționali (...) și nu a dat-o închipuirii și zgârceniei celor certați și mereu puși pe sfadă"25. Fără a fi muncit, pământul nu are nici o valoare, întrucât munca este cea care dă valoare lucrurilor. Este de remarcat faptul că, înaintea lui Adam Smith, Locke este primul gânditor care vorbește despre principiul valorii-muncă; ca și Smith, el
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sfințească părintele numărul de ouă pregătite de fiecare și prezente erau aproape dacă nu în tot alitate egale, erau în echilibru, ceea ce însemna că toți ne făcuserăm datoria, și bucuria biruințe noastre era sensibil egală, fără motiv de gâlceavă sau sfadă. Tata, la rândul lui, mai izolat, într-un fel, avea preocupările lui, tăia, porționa și prezenta mamei mielul, din care se pregătea borșul, drobul și friptura. Slujba de paști, știam din totdeauna, începea sâmbătă noaptea, eram prezenți din timp, nici
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
că-l simt aproape... Când celelalte cloști au venit în ogradă cu puii lor, mama m-a ajutat s-o separ pe cloșca mea, făcându-i un ocol mai larg într-un colț. Astfel, am evitat să le văd la sfadă. Prin octombrie erau puici și cocoși în toată regula. Abia îi mai puteam deosebi de ceilalți. Noroc că-i chemam pe nume și-mi răspundeau dându-le de mâncare din palmă. În fiecare sâmbătă, mama sacrifica câte un cocoș și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Dejeu profesor Gavril Petri notar Sâg (Sălaj) Marcian Caluțiu prefect Cluj. Uilac de Beiuș. S. 21 August 1926. Brașov Sighișoara, Tg. Mureș, Cluj, Ciucea, Oradea. L. 23 August Tinca. M. 24 "-" Cheresig turnul lui Vladislav Cumanul Toboliu Chiriș Tărian Sântandrei Sfadă ai (ani) tină o leacă, o lecuță, o țâră. prund cocostârc nănașă horn jumere curechiu mâne, pâne, câne colb părete, păreche holteiu mulțămesc d-tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
judece și nici să nu ia gloabă de la ei, nici pentru faptă mare și nici pentru faptă mică și nici pentru omor și nici pentru răpire de fată”. Aceleași scutiri se acordau și satului Coțmani cu cătunele sale. “Numai pentru sfada în târg și pentru furtul care s-ar dovedi de față în târg” să îi judece vornicii de târg pe oamenii din Rădăuți. Locuitorii celor două sate erau scutiți de muncile la cetate, la mori sau la curțile domnești, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ei, toți erau la masă și mâncau. Bunica m-a luat lângă ea și mi-a dat o bucățică de mămăligă și cârnaț-chișcă. La masă erau: bunicu, bunica și 3 ficiori: Toadere, Vasile și T-tru și s-au luat la sfadă bunica cu bunicu zicându-i: "Ho, bursucule, mezu nopții, ursule, otravă, veninule, dihurule, pâclă". Și bunicu a zis: "hai, hai, babă hăi, hai hai". Și pe atunci femeile înainte de a se îmbrobodi purtau un feli de ciucitor pe cap cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
stihuitorii C.M. Spiridon și Nichita Danilov, între poetul pedagogic Antonesei și romancierul primarial Simirad, între Andrei Pleșu și Virgil Tănase. Suntem sub iure valachico, precum în "Miorița": la începutul stânii se hârâie câinii, iar la finea ei se iau la sfadă și scot cuțitele stăpânii, patronii, baronii, tenorii... Dar treaba asta cu echipe, antrenori, arbitri de tușă plus căpitani îmi miroase a Noica, mie, iară ție îți amintește de performerii recrutați, câte unul la milion ori de filosoful păltinișan lăcrămând prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cada din Libia au la picioare arșica (astragala), cu care Împăra tul Octavian August, la „jocul regal al arșicelor“, a câștigat Într-o seară 50 000 de talanți. Iar În Iliada (XXIII), Patrocle mărturi sea că a ucis, dintr-o sfadă la jocul cu arșici, pe fiul lui Amfidamos. CU VÂRSTA, APLECĂRILE MELE AȘA-ZIS SPORTIVE AU evoluat și ele, Îndreptându-mă, cu banii lui taică-meu, galanton la tot ce-i superfluu, spre școala de Velocipedie de pe maidanul din bulevard
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu este vinovat doar pentru că, in illo tempore, a inventat băutura alcoolică, ci și pentru faptul că omul o consumă zilnic, până În ziua de azi. Conform credințelor populare, Dracul este cel care „Îl trimite [pe om] la crâșmă, să facă sfadă Între oameni” <endnote id="(259, p. 392)"/>. „Când merge omul În crâșmă, Îngerul nu merge cu dânsul, ci stă pe prag. Atunci Dracul Îl iudește [= Îl amăgește] ca să uite de Înger, că l-a lăsat afară, și-l Îndeamnă să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
întâmple câte ceva. În rest se pictează. Acum e gălăgie. Doisprezece bărbați străini se sfădesc cum să monteze o prelată. Trei femei se sfădesc în camere cum să schimbe cearceafurile. Frunzele se sfădesc cu vântul, dar asta e cea mai plăcută sfadă. Iar noi ne sfădim în gând cu toți cei care ne-au stricat liniștea. Ca-n jocul de-a vacanța suntem rupți de restul lumii și nici nu vrem să știm ce se întâmplă pe acolo. Tot 22 iulie 2002
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
blajin; slugă pândită de toate relele: bazaconia, munca, osânda, truda, ostenirea, tânjirea, boala, scârba, năpasta, năcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, ponosul, jalea, pacostea. Acum stăpânul străin îl plătește, îl hrănește, îl miluiește, îl dăruiește, prilej de jeluire, tânguire și smerire, de sfadă și de pricină. De la el vin dojana, căznirea, muncirea, obijduirea, prigoana, hula, gonirea, izbirea, răzbirea, zdrobirea, strivirea, prăpădirea, smintirea, belirea. Amestecul pripit de rase duce la urâțenia neamului și multe din cuvintele noi arată infirmități sufletești și trupești, fiind apte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se ceartă în casa de fier înroșită a împăratului Roș ca dascălii în gazdă la ciobotarul din Fălticeni. Vorbirea împăratului Roș e de o grasă vulgaritate. Pișcat de pureci, măria-sa drăcuie. Până și între obiecte se încinge o comică sfadă: "- Măsoară-ți vorbele, băiete! Auzi, soră nicovală, cum ne râde acușorul? - Aud, dar n-am gură să-i răspund; și văd, dar trebuie să rabd. - Vorba ceea, soro: "Șede hîrbu-n cale și râde de oale". Măi pușchiule! ia să vedem
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atitudine hotărâtă față cu diferitele probleme ale culturii în special, și mai ales cu cele două probleme principale, ce se puneau în acea vreme: limba literară și literatura națională. În privința limbii, într-un vechi număr din Albina romîneas-că, Asachi spune: "Sfezile și controversele asupra forme-lor limbii sunt intempestive și însorb timpul prețios"... Sunt unii "care se par îndatorați a aduce pe românie străine idiotisme și construcții" ă se referă mai ales la traducători î... "Fondosul limbii noastre, ce pe aiurea se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Cînd acestei Zănoagă i s-au furat de către una dintre fetele ei lucrurile pe care și le pregătise pentru înmormîntare, femeia s-a spînzurat. Povestea, auzită, pare se, cîndva, e vagă în mintea mea. Îmi amintesc acum că în timpul unei sfezi cu mama (eram copil pe-atunci), Gința, vecina noastră de la nord, femeie cu „gură rea”, a blestemat-o „să se spînzure ca Drambuleasa”. Așadar, Drambuleasa, nume adînc înscris în mintea mea, era o Zănoagă! *Asociez ideea de Dumnezeu cu această
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se înțelegea ca făina să fie de aceeași calitate, în aceeași strachină, la același nivel. În „vremea foametei”, dar și mai apoi, asemenea atenționări erau la rigoare. Nimănui nu-i plăcea să fie „chiorît”, înșelat, păcălit. Cazurile contrare, urmate de sfadă, nu erau rare. S-a întîmplat ca mama să împrumute pe cineva cu făină măruntă, iar acela să-i restituie o făină mare, ca de crupe, să dea strachina bătucită și s-o primească înfoiată, s-o dea cu vîrf
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
apoi la Oradea, bilunar, între 10 noiembrie 1922 și 10 ianuarie 1924, având subtitlul „Revistă de umor și satiră. Suferințe și dureri, cronici vesele, cuvinte de duh, calambururi”. Se mai menționează că director e opinia publică, iar redactor responsabil, Moș Sfadă (G.M. Samarineanu), care în seria a doua a publicației preia direcția. Din 1922 subtitlul se modifică în „Pentru toți și pentru toate. Revistă bilunară satirico-umoristică.” Având pe frontispiciu ca moto adagiul „ Râsul descrețește frunțile celor necăjiți și biciuiește năravurile rele
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
Aceeași tematică o au majoritatea anecdotelor adunate sub titlul generic Brașoave, tot anecdote și snoave cuprinzând rubricile „Sacul cu ghimpi” și „Din snoavele lumii”. Materialele sunt iscălite în cea mai mare parte cu pseudonime adecvate; astfel, sub semnături ca Moș Sfadă și Ghidale Nuhăm (G.M. Samarineanu), Ghiță Ardeleanu (George Bota), Surcel (T. Moga), Mărăcine, Sărăntoc, Nam Habar, Titus ș.a., sunt publicate versuri, majoritatea satirice, iar sub semnături ca Dr. V.R. Carpatake, Ghiță Nebunul, Kix, Cridim (Christea N. Dimitrescu), B. Riciu apar
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
câteva descrieri citadine ce par să aibă ca model Rapsodiile lui G. Topîrceanu (Ghidale Nuhăm, La noi, Nam Habar, Ninge). Proza ocupă un spațiu însemnat, fiind ilustrată prin schițe, portrete satirice, interviuri, snoave, anecdote ș.a., ai căror autori semnează Moș Sfadă, Ghidale Nuhăm, Rița Potârniche (Florica M. Samarineanu), Cârcotaș, Ion Virgulă, Țurcă, Val. Maximilian ș.a.; printre acestea și un nume recunoscut în domeniu - Gh. Brăescu (Eseuri). Din galeria de portrete, se distinge cel realizat cu tandră ironie poetului Lucian Blaga (Portretist
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
mai pișcă, cine șade coada-i cade. (39) Bine faci, bine găsești. (39) Bine faci, rău găsești. (40) Fapta bună repede se uită. (40) Cine face-o faptă bună nu moare de tot. (41) Călcarea pe coadă se lasă cu sfadă. (41) Mai bine înghit și tac, decât ceartă pentru-un fleac. (42) Graba strică treaba. (42) Bate fierul cât e cald. (43) Sângele apă nu se face. (43) Frate, frate, dar brânza e pe bani. (44) Cu prietenii nu se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Melancolia lui Bacovia, Cap de Mort o fură pe înainte-pomenita moștenitoare a tronului de miazăzi. Răpitu-s-a Elena, astfel războiu-i gata. Stă la pîndă, colportor și dirijor, Cavalerul Oranj din Oraj, creat, pare-se, chiar de licurici, să fie băgător de sfadă între neamurile mari de fluturi. |sta aduce răvașe scrise în ,limba" Wingdings 2 (dacă, vorba versurilor, viața ta va depinde/ De un joc de cuvinte și numele e de citit ca wing-dings, drăguță găselniță...) și tot din vina lui poartă
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]