40,428 matches
-
curând demersul meu criptic depăși curtea liceului ieșirăm în stradă unde pe asfalt îmi continuai febril lucrează sub Privirile stupefiate ale trecătorilor cu noi formule oculte ermetici radicali alfa și omega rădăcini la cub ipsilon fracții cuneiforme paradigme Piramide și sfere în care integram case și grădini vietăți și arbori gară șosele trăsuri fanfară militară bodegi și chiar și catedrala cu îngerii ei androgini Cuibăriți sub cornișe peste care plăsmuirile mele țeseau o boare proaspătă de geometrii sugerând inscripții primordiale aidoma
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
văzuseră, deși afară era o lumină albă o lumină de zăpadă, o avalanșă ce acoperea ziua cu un fuior de raze un animal de lumină uitat într-un colț însorit. Ar fi putut măcar să-nțeleagă: era abia coborât dintr-o sferă argintie, cu aripile arse de un foc alb; ploua mărunt iar ei, nici n-au văzut scânteile ploii fiorul ei de febră străvezie. Dar acum când vorbesc lumina e neagră stă sprijinită de ușorul ușii gata să se prelingă în
Nu-l văzuseră by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/5251_a_6576]
-
e noaptea. Ca în celebra poemă a lui e. a. poe. Pe un pat de spital, trupul și sufletul în dilemă - vocale roșii, gri, indigo... Dintr-un colț de salon, împietrită pe noptieră, mă privea fix o pasăre cu ochi de sferă și gheare de onix, pasărea oracol, pasărea himeră. Nu, nu era corbul, deși ale corbului erau noaptea și ora. Cine ești și ce vrei? Eu? Bufnița poetului Ioan Flora. Pasărea lui și a tuturora. O, da? Zi-mi, ce mai
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
în peisajul noptatic, cînd chipurile trase pe sfori sînt coborîte iarăși și iarăși pe scripeți înghesuite în vitrine sau pe galantar în magazinul aflat la parter. ...Buzele dorm, pleoapele clipesc alene, capetele mișcă ușor din urechi încercînd să asculte muzica sferelor, după care se pleoștesc scurgîndu-se încet de pe umeri pe dușumea și apoi, pe sub ușă, pe trotuarul luminat de pași umezi...
Chipuri by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/5883_a_7208]
-
care nu o putem auzi Acest lucru nu ne-a fost dat așa cum ni s-a dat pământul pământul greu, cu inima lui cântătoare pe care n-o putem auzi. Nu ne-a fost dat cum ni s-au dat sferele și muzica lor pe care n-o putem auzi nu pentru noi este foamea hipnotică, oarbă nu pentru noi valul ce spală același țărm din veac nu e săgeata oprită în aer, care-a uitat cine a trimis-o ca să
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
pavazați, ca paraclisurile, cu icoane: Femeia Ceea cu Puradelul la sân și de-a bușile, Prin toate luminoasele saloane, înfipte-n creierul meu ca ploșnițele și căpușile; în gări, în școli, la poliții, la ministere Portretele Ăleia între Lumini și Sfere, Să cred că Marea Mamă Cibela Mă saltă la piept alăptându-mă drept Pruncul Acela. Doamnă, am zis eu, Nu-mi călcați de-acum pe zeu -în Lăcașul Cel Din Carele Sunt Cântă însuși Orpheu Cu toate cele șapte vieți
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
fundătura mileniului nostru? Eu am văzut pe fiecare urcat pe umerii celuilalt, pe sub pietre, după o gură de aer, rupându-și din carne, carnea-nroșită; să vină cel de deasupra și să-mi reteze mâinile - din ele va crește muzica înaltelor sfere: strig până când îmi voi pune capăt! să vină cel de deasupra și să-mi bea sângele - din el va țâșni fulgerul care să rupă perdeaua din lăuntrul lumii! strig până când îmi voi pune capăt! 25. să vină și să-mi
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
Cassian Maria Spiridon O luptă inegală I raze lungi/ posomorîte căzute peste ochi trimite Helios către muritori II în zori se curăță/ pe fața-i aurită de nouri și-ncet cărarea/ pe valuri/ către țărmuri își îndreaptă o sferă/ la-nceputuri roșie/ întunecată se-ncinge pînă la incandescență Oceanul se trezește/ își trimite valuri pe spinarea lor saltă calea ce soarele așterne peste ape către închinătorii răsăritului III cuprins/ de lungi regrete ce ziua-ntreagă le adună soarele-n
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
șansă de-a izbucni homeric. Trîitor ascuns Vedeam capul strivit al unui șarpe atârnând pe-o ferăstruică rotundă, făcând parcă mătănii în asfințit și mă găsisem eu, trăitorul în lume ascuns, să-i sorb mișelește ultimul sclipăt din ochi... Muzica sferelor Sviatoslav cântă, la trei noaptea, pe "R.R.C." din Bach și Chopin strivind între clape o beznă sângerie, intens melodioasă; doar că greierii depresivi nu mai cântă la un pas rătăcit sub ferestre: vor fi - ascultând dânșii muzica sferelor? Poate... Rușinea
Poezie by Alexandru SFÂRLEA () [Corola-journal/Imaginative/8171_a_9496]
-
ochi... Muzica sferelor Sviatoslav cântă, la trei noaptea, pe "R.R.C." din Bach și Chopin strivind între clape o beznă sângerie, intens melodioasă; doar că greierii depresivi nu mai cântă la un pas rătăcit sub ferestre: vor fi - ascultând dânșii muzica sferelor? Poate... Rușinea lichefiatî Marș afară din viață-mi strig scrijelind pe cuvinte ardoarea de-a fi fost nesăbuințelor reazim: să-mi încropesc un ascunziș de fiară îmi e ultimul gând agonizând în groaza de-a mă târî în asfințit pe-
Poezie by Alexandru SFÂRLEA () [Corola-journal/Imaginative/8171_a_9496]
-
fără să fie mai blajin, mai molcom, mai netăios, mai puțin... tmezo-hiperbatic în ceea ce privește scriitura, va fi trecut din geometrismul cutărui stil cvasi-cubist, constând în angularități, în colțuri, muchii, unghiuri (ba chiar unghii!), într-o Kugelgeometrie mai blândă, în care prevalează sfera, ovalul, curba și voluta, sinuozitățile sau tandrele meandre. Chiar exercițiul voluntar (și atitudinea voluntaristă) din care decurgea pecetea-i stilistică atât de proprie, s-a(u) atenuat, cu timpul, în favoarea unei benefice mansuetudini, a unei împăcări cu lumea (ca și
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
lui iulie nu-și lepăda mănușile de piele. întrucît pînă atunci n-avusesem încă nicio amantă, indicația mi se părea sugestivă, dar vagă. Mă întorceam întotdeauna de la trageri cu umărul drept dureros și învinețit. Așadar, domnule Odobescu, interesul meu pentru sfera cinegetică are, ca și al domniei tale, rădăcini mai cu seamă livrești. Intervin însă și rațiuni de altă natură. Dacă lumea în care trăim a fost, încă din vechime, asemuită cu teatrul, o inițiativă la fel de legitimă ar fi, zic eu
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
schițează profilul felului de a prezenta și a comenta, implicit, lumea, al legendei urbane. Este drept că tensiunea dintre comun și extraordinar stârnește, o clipă, o sincopă a povestirii, dar, aproape fără excepție, lucrurile neașteptate și tulburătoare sunt reciclate în sfera acceptabilului. Resortul infailibil al acestui consimțământ comunitar este mărturia întotdeauna irefutabilă a cuiva care a asistat la evenimente. Un prieten, un părinte, o rudă, sau un cunoscut la fel de apropiat al vreunuia dintre aceștia sunt giranții legendei urbane. Naratologia americană vorbește
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
de care soarele se dezminte?// Fiu al amurgului sînt, și mă bate/ lungul vacarm de singurătate/ în care toate țipă spre mine/ și tac doar demonii de pe coline.// Trupul lor însă nu-i spre vedere,/ suflul lor arde lumea de sfere,/ și-i contemplarea pieire lină/ a nenumiților de pe colină” (Coline cu demoni). Așadar materiei nu i se acordă ultimul cuvînt. Puterea sa malefică trece într-o fantasmă. Depășind trama oarecum demonstrativă, cu protuberanțe ideatice, a discursului său, autorul Desprinderii de
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
știu foarte bine ce a însemnat, vreme de vreo două-trei decenii, a citi printre rînduri”), un punct de vedere care îi stîrnește indignarea sau doar mirarea („Oricît m-aș strădui, nu înțeleg panica domnului Michael Shafir din articolul publicat în «Sfera politicii» (nr. 61, iulie-august 1988) și intitulat O tragicomedie în desfășurare?”). Urmează expunerea calmă, senină, rațională a punctului de vedere al editorialistului în chestiunea respectivă, cel mai adesea (aspect sesizabil mai ales în cazul aniversării scriitorilor clasici) din perspectiva timpului
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
președintelui pesedist. În acest caz, ar urma ca subordonații premierului — în speță, Ministerul Culturii și Cultelor — să intre pe rol, spre a-și exercita îndatoririle constituționale. Sunt slabe șanse că acest lucru se va produce. Rămân la ideea că în sferele înalte ale puterii s-a decis reșaparea scenariului de la alegerile trecute. Adică, punerea la punct a unei finale PSD - PRM, urmată de țipetele „Tara în pericol!” „Eliminați extremismul!” și alte țâpurituri asortate. Numai că de data asta s-ar putea
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
exteriorul; se inducea insidios aceeași stare de spirit care a născut celebrul slogan de după ’89, “nu ne vindem țara”, respectiv ,,nu ne vindem patrimoniul”, dar, în felul acesta, patrimoniul a fost scos din contextul său legitim, a fost exclus din sfera de influență a pieței de artă - singura în stare să acrediteze sau să excludă un fenomen care ține de creația simbolică. Grigorescu, Andreescu, Luchian, Tonitza, Petrașcu și mulți alții, care se bucură la noi de un statut cvasimitologic, în exterior
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
eseistul, la fel ca și cronicarul, monografistul ca și istoricul literar, era un «răzvrătit», în măsura în care nu se lăsa asimilat de o propagandă ostilă, și era în același timp un adversar politic neglijabil, în măsura în care nici o secundă activismul său n-a părăsit sfera strict culturală”. După ce constată că, în scris ca și în viață, N. Manolescu s-a manifestat ca un „mediator” și nu ca un „martor”, exegetul său îl înscrie în orizontul așteptării, astfel: „Rămîne de văzut dacă etapa istorică pe care
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
însuși o formă fără fond, a plecat, ca orice străin, atunci când lichelismul i-a fost demascat? Că «s-a cărat» în vest, ca orice escroc, care și-a putut asuma o pleașcă pecuniară...” Dacă astfel de considerații intră ușor în sfera patologicului, și ele pot fi lăsate în pagină așa cum le-a proiectat autorul lor, cu adevărat trist e că Marian Popa are, în latura colaborării cu Securitatea, avocați plini de inițiative. Dan Culcer, alt critic român stabilit în străinătate, consideră
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
maturitate unei schimbări, pe care, articulând spațiul vizat spre un câmp comportamental, am numi-o, de această dată, mai degrabă, o schimbare de morală, de etică, și de ce nu - o schimbare de Lebensanschauung, fără să îndrăznim să ridicăm ochii spre sfera mai largă a Weltanschauung-ului. Speranța iernii începutului de an 1990 a fost sau ar fi putut fi catalizatorul firesc pentru împletiri, rupturi, deveniri, prăbușiri, nașteri de nou - acel nou copiat în virtutea undelor propagate, sau un nou latent, poate pregătit
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
alte propoziții, remarcabile prin luciditate și fermitate, riscante în anii elaborării cărții, începută în 1979 și terminată în 1983, așadar o piesă a literaturii de sertar. Astfel înțelege limpede că însuși conceptul de generație nu mai poate funcționa azi în sfera literaturii decît sub unghiul imanenței estetice, că istoria îl poate deforma în chipul cel mai păgubitor, scriind în felul următor despre generația ’60 „zisă a lui Nichita Stănescu”: „Îi lipsește însă spațiul indispensabil de manevră pentru declararea opțiunilor și idealurilor
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
Cu un pas mai departe, reprezentînd lucrurile care trebuie făcute ca fiind plasate pe o listă imaginară, bifarea metaforică semnifică rezolvarea lor rapidă și superficială, „așa, ca să fie”. A bifa intră astfel în seria cuvintelor ironice care denumesc acțiuni din sfera „formelor fără fond”, a principiului „repede și prost”: lucrul de mîntuială, expedierea, fușereala, rasoleala etc. De fapt, a bifa se folosește în prezent foarte mult (inclusiv în mediile electronice), pentru a indica modul de alegere a unei opțiuni din mai
Bifarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13241_a_14566]
-
vrei să afli care e infrastructura homosexualității, poți întreba pe oricine „Unde găsesc subcultura?” și o să-ți răspundă: „A doua stradă la stînga”. Evident, în acest caz, cuvîntul „subcultură” nu e un termen științific, dar a devenit demult popular în sfera amintită. Pe de altă parte, atunci cînd vorbim despre subcultură, e foarte ușor să apucăm pe o pistă greșită, pentru că nu există o singură subcultură, ci o Cale Lactee de subculturi. Iar noi avem o competență redusă cu privire la fenomenul subculturalității
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
de obsedante lumini de care au nevoie oamenii, locurile, timpul în schimbare și peisajele, deopotrivă simple și inepuizabil aceleași, pentru a fi înțelese. Tot el răspunde întrebării: cine este autorul, după atâția ani de când acesta s-a tot îndepărtat din sfera atenției lumii literare. Alexandru Lascarov-Moldoveanu, autor de romane, de proze scurte, de mărturii cu tentă autobiografică, traducător, printre altele, al dramei religioase Femeia adulteră, scrisă în franceză de Monseniorul Ghika. G. Călinescu îi observă fără cordialitate, în Istoria literaturii române
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
permise, în care să ți se angajeze întreaga viață, în care toate legile să fie date peste cap și din care să iasă la suprafață doar marile freamăte ale iubirii, prieteniei și fidelității?” Dacă tentația absolutului ne proiectează în extazul sferelor celeste ce sfidează modesta condiție umană sau ne aruncă, dimpotrivă, în genune, în hrubele întunecate ale unor atrocități spirituale în care sălășluiește subumanul - simțul relativității ne ajută să ne întoarcem pe pămînt: vindecați de marile dezamăgiri, despovărați de iluzii, pătrunde
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]