749 matches
-
După puțin timp s-a întors, mirat, că Sfinția-Sa servește ceaiul și că mă așteaptă "cu plăcere" (!!!). Așa am ajuns în fața celui mai puternic armean din lume ... o figură jovială, un conviv admirabil. Invitat fiind să servesc ceaiul cu Sfinția-Sa ... m-am scuzat spunând că sunt așteptat de un grup de colegi de la Universitate cu care vizitez Armenia. "Bine, dar să vină și ei ... câți sunt?" ... șase, îi răspund. Și în timp ce a transmis dispoziții unui subaltern, am plecat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
să-i stimăm mai mult pe mediocri, fiindcă au o calitate: duc treaba până la capăt și atunci când se știe că nu există un capăt. A săvârșit păcatul trimiterii „Părinte - i-a zis Vasile B. lui popa Soare, de la biserica Toți Sfinții -, iartă-mă, am păcătuit. Am săvârșit păcatul trimiterii.“ „Eu, fiule - s-a minunat părintele -, sunt om bătrân, dar de o astfel de greșeală zău că n-am cunoștință.“ „I-am trimis pe unii și pe alții care încotro - a mărturisit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
contează ce cred eu - îl domolește ipocrit Mitică, așa cum, de altfel, ar face orice partener de afaceri serios, care are asul în mânecă -, dar cum crezi tu că merg lucrurile la Athos? Ca la noi, în cartier, la Biserica Toți Sfinții? Ne spovedim, vericule, la repezeală și după aia ne taie taica părintele chitanță.“ După o clipă de gândire, Costică întreabă încet: „În ce limbă ne spovedim?“ „În românește, în lipovenește, în englezește - spune Mitică -, în ce limbă vrei. Poți să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
însuși Domnitorul României. Pentru a evidenția importanța deosebită pe care o dădea Domnitorul Carol noii provincii, credem că este semnificativ mesajul adresat de către acesta, la 24 martie 1879, cu ocazia învestirii Episcopului Iosif al Dunării de Jos: "Ești chemat Prea Sfinția Ta să arunci prima sămânță a moravurilor românești în noua provincie: blândețe și devotament către patrie!"541. Un moment important în procesul integrării Dobrogei în cadrul statului român a fost promulgarea de către Domnitorul Carol, la 9 martie 1880, a legii pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Iad, la sfârșitul textului apocrif Isus cedează rugăminților Sfintei Maria și admite ca - la a doua sa venire - păcătoșii creștini să se mute În Rai, dar numai „de la Învierea mea din ziua de Paști până la duminica mare, duminica a toți sfinții [= Rusalii]” ; „după aceea iară să mergă În muncă [= În Iad]” <endnote id="(9, p. 268)"/>. Față de acest text religios (fie el și apocrif), credințele populare sunt ceva mai blânde. Se crede că, din fuiorul de cânepă pus de femei pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai mult în suflete; împărăția Lui să se lățească tot mai mult spre fericirea multora și spre slava Celui Atotputernic. Mult Onorați Preoți Parohi și Directori locali și terțiari franciscani, să-mi învoiți a vă adresa cu această ocazie și Sfințiilor voastre câteva cuvinte, ca un mai mic tovarăș în apostolatul Evangheliei lui Hristos. Mai întâiu o rugăminte insistentă vă fac. De dragul sufletelor, ce vă sunt încredințate spre a le ajuta în opera mântuirii veșnice, binevoiți a însufleți la această lucrare
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
adună la aceste adunări s-au dat până acum frumoase ajutoare, fie la copiii săraci, fie la bolnavi, fie pentru liturghii în folosul terțiarilor răposați. 8. Brăila 3 Sept. 1942 Sora secretară Maria-Idis din Brăila ne scrie următoarele: „Conform cerinței Sfinției Voastre, dau mai jos câteva lămuriri pentru întocmirea cronicii brăilene. S-a jertfit din partea adunării terțiarilor, buchetul de rugăciuni format din: Liturghii, împărtășanii, rozarii, Calea Crucii, vizite la sf. Sacrament, litanii și rugăciuni făcute anume în câteva adunări pentru Sf.
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
însă la butoi, a venit Diavolul și ți-a șoptit să umpli sticla numai pe jumătate... Ba eu cred că îngerul mi-a șoptit, preacuvioase, răspunse Chiril amestecând smerenia cu nițică supărare. Eu am voit să pun numai în paharul sfinției voastre și al lui Arcadie, fiindcă părinții Iachint și Ermolae, care au venit mai înainte s-or fi cam îndestulat... Cei doi ieromonahi vrură să se dezvinovățească, dar arhimandritul le închise gura cu un gest autoritar. Fiule Chiril, zise el
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de botez, extractul de cununie civilă, extractul de cununie religioasă, certificat de bună purtare de la primărie și parohia, carnetul de frequență de la Facultate. Încredințat fiind că veți satisface această cerere Prea Sfințite Stăpâne vă asigur de toată supunerea. Al Prea Sfinției Voastre supus fiu duhovnicesc, Gheorghe Bejan. 2 oct. 1931.” Comercializându-se și mașini de scris apar adresele „tipizate” precum cele din 9 noiembrie 1931 cu nr. 5467 prin care Gheorghe Bejan e numit paroh în comuna Giurgioana pe 1 noiembrie
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Bisericii nu cunosc și nici nu ar putea cunoaște data exactă a celei de‑a două parusii. Interpretării propuse de Hesychius în legătură cu cea de‑a patra fiară din Cartea lui Daniel, Augustin se mulțumește să‑i replice: „Prin urmare, ceea ce sfinția ta afirmi despre fiara ucisă de la Daniel, despre domnia celorlalte fiare și, printre aceste lucruri, despre venirea Fiului Omului pe norii cerului, lucrurile acestea, spui sfinția ta, sunt limpezi pentru cei ce înțeleg Scripturile. Dar, dacă ești cu adevărat înțelept
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fiară din Cartea lui Daniel, Augustin se mulțumește să‑i replice: „Prin urmare, ceea ce sfinția ta afirmi despre fiara ucisă de la Daniel, despre domnia celorlalte fiare și, printre aceste lucruri, despre venirea Fiului Omului pe norii cerului, lucrurile acestea, spui sfinția ta, sunt limpezi pentru cei ce înțeleg Scripturile. Dar, dacă ești cu adevărat înțelept, atunci învață‑ne cum să aflăm timpul venirii Mântuitorului, ca să știm în chip sigur” (cap. 3). În cartea a XX‑a a tratatului De ciuitate Dei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ajungerea la starea de asemănare cu adevărul ce sălășluiește în suflet. Nu sunt etapele unui parcurs ascetic înspre un liman îndepărtat, ci întruchipări imaginale ale capătului, ale nevăzutului la care se ajunge cu începutul. Mai întâi, "am ajuns până-n adâncul sfinției/ până-n ultimu-adânc și ultima noapte-a/ sfinției cu care/ în lume stau pulbere/ mână de negură/ risipire pe drumuri". În ultimul adânc al străfundului în care imagine nu mai este, nu numai că orice reflectare a lumii vizibile e lăsată
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ce sălășluiește în suflet. Nu sunt etapele unui parcurs ascetic înspre un liman îndepărtat, ci întruchipări imaginale ale capătului, ale nevăzutului la care se ajunge cu începutul. Mai întâi, "am ajuns până-n adâncul sfinției/ până-n ultimu-adânc și ultima noapte-a/ sfinției cu care/ în lume stau pulbere/ mână de negură/ risipire pe drumuri". În ultimul adânc al străfundului în care imagine nu mai este, nu numai că orice reflectare a lumii vizibile e lăsată în urmă, dar nimic nu apare în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spațiu; să fie citită și meditată repetat și cu atenție; să fie simțită sufletește. Aceasta este urarea, rugăciunea și binecuvântarea mea! Verona, Solemnitatea Tuturor Sfinților 1945 Girolamo Vescovo SECRETARIATUL DE STAT AL SANCTITĂȚII SALE Din Cetatea Vaticanului, 11.02.1946 Sfinția voastră, Vă transmit recunoștința vie și cordială a Sfântului Părinte, în semn de omagiu, pentru cartea dvs. „Ceasul hotărârii - Apostolica Vivendi forma “. Aceste pagini scrise cu inima sfâșiată de durere în fața rătăcirii religioase și morale, care aduce mari nenorociri asupra
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
un tânăr preot, care purta același nume ca și Pr. Anton Bișoc. L-a rugat pe acesta să-l însoțească la procuratură zicându-i: „Vino, te rog, părinte, de mă însoțește la procuratură, pentru că cine știe ce vor face cu mine, măcar Sfinția ta să dai de știre la alții” (conf. Pr. A.B.) La interogatoriu Pr. Anton Bișoc se angajase să plătească acele pături, pentru ca problema să se termine, dar nu s-a întâmplat așa, pentru că cele două canalii din Săbăoani, șeful
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
sub straja pârcălabilor, toți cei ce pot ține o armă să lupte în întreceri voinicești, cu arcul, cu spada, călare și pe jos. Pârcălabii răspund cu capul! Măria ta, e Ziua Domnului, îi reproșează Teoctist. Mare păcat! Mai pune și Sfinția ta o vorbă bună " Acolo Sus". Ne iartă Doamne-Doamne, doar pentru cruce nădușim... Stanciu oftează să-și dea duhul: Altă moarte, alt scrum, alte lăcrămi... Nu... nu s-ar putea să cădem la o pace, cumva? Nu mai putem da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-i mai hărțuiesc! Ce-am să-i mai belesc! se grozăvește el. Pe cei viteji, căzuți sub iatagan vrăjmaș, nu-i putem lăsa în suferință. Am sfătuit cu vraciul nostru Batista să statornicim mare bolniță pe lângă Mânăstirea Neamțului. Cer binecuvântarea Sfinției tale Preafericite... Binecuvântarea mea să vă sfințească lucrarea de dragoste întru ajutorarea aproapelui căzut în suferință, binecuvântează mitropolitul Teoctist. Mulțămesc Sfinției tale, și rogu-te să rânduiești ca frații monahi, plini de har și iubire de oameni, să se strămute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
putem lăsa în suferință. Am sfătuit cu vraciul nostru Batista să statornicim mare bolniță pe lângă Mânăstirea Neamțului. Cer binecuvântarea Sfinției tale Preafericite... Binecuvântarea mea să vă sfințească lucrarea de dragoste întru ajutorarea aproapelui căzut în suferință, binecuvântează mitropolitul Teoctist. Mulțămesc Sfinției tale, și rogu-te să rânduiești ca frații monahi, plini de har și iubire de oameni, să se strămute în hambar și, între două rugăciuni și-o tămâiere, să deprindă meșteșugul tămăduirii; să aline nu numai durerile sufletului, ci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
peștelui... Și prea bine știau că la Domnul Ștefan "Vorba-i vorbă" și "Sunt lucruri cu care nu se glumește". Și se lasă o tăcere... Ștefan dă o raită încăperii, se oprește în dreptul mitropolitului Teoctist ce tot frământa niște mătănii. Sfinția ta nu-i în toate apele lui. Ce te apasă? Melancolia toamnei, au niscai cucernice daraveri duhovnicești? Mă gândesc c-or veni iar vrăjmașii ce n-au nimic sfânt. Jefuiesc sfintele altare, topesc aurul icoanelor, din clopote toarnă tunuri, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nebuni ce numai subjugarea Lumii prin foc și sabie visează. Ascensiunea lui Mahomed poate și trebuie oprită. Europa trebuie să se apere cu sabia, nu cu busuiocul și cu ramura de măslin. Uniți, să aducem pacea, veacul de aur al Sfințiilor tăi și al lui Iisus al nostru... Răstoarnă clepsidra ce începe iar și iar să măsoare timpul. Ești "mare" Măria ta! spune cu admirație Țamblac. Ești un om al visului și al acțiunii totodată; trebuie să fii mare ca să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lungă tăcere... Și, după un timp ce pare lui Ștefan fără sfârșit, se aude glasul lui Daniil, grav, solemn: Află dar! Nu vei fi biruit... dar nici biruitor nu vei fi!" Câteva clipe, Ștefan, aiurit, nu pricepe: Eu fierb... și sfinția ta mă pune să dezleg cimilituri... Cum vine aiasta? "Nici biruit... nici biruitor?" Nu înțeleg? Ori, ori! Nu te juca cu inima mea, că șoarece nu-s... și nici pisică nu ești! Daniil zâmbește blând și glăsuiește răspicat: Află dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
asta. Ne-am jurat să ne sprijinim unul pe altul, ceea ce nu mi se pare deloc mulțumitor, ținând seama de nereușita de astăzi. — Da, cu totul și cu totul nemulțumitor, conveni cavalerul. Nu uitați Însă că ideea a fost a Sfinției Voastre. Deci nu văd de ce-mi reproșați mie insuccesul. Oricum, am ratat o bună ocazie. — Care se poate repeta, dragul meu, care se poate repeta. Non bis in idem, nu uita. În orice caz, trebuie să știm exact ce
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mai mult cu cât nu știm unde se află Adelheid și ce soartă i se pregătește. Iar, dacă reușim să-i scăpăm, fratele meu nu va consimți niciodată la unirea lor. Îl cu nosc prea bine, după cum Îl cunoști și Sfinția Ta. Îi va pedepsi, fără doar și poate. și chiar dacă Îl vom convinge să-i ierte, vor fi oricum pedepsiți, fiindcă vor fi opriți să se mai vadă. — A vorbit cu foarte multă blândețe și omenie ducele, spuse duhovnicul prințului
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
acelor ticăloși? Doamne, poate că la această oră... nici nu vreau să mă gândesc ce s-a putut Întâmpla! Te conjur, părintele meu, pe tot ce ai mai sfânt, nu Încerca să mă Împiedici a porni Într-acolo. Iar pe Sfinția Ta te rog să nu mi răpești credința și nădejdea În pronia cerească, silindu-mă la un gest necugetat! Hotărâră deci să plece Împreună spre Staufen, Însoțiți de slujitorii lor. Mai mult, sihastrul trimise după ajutor În satele vecine și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Calimah...Poruncim sfinției sale, părinte arhimandrite de la...Galata pentru ocolul de la Târgușor, care vă s-au și mai poruncit și cu altă carte a domnii mele, să-l tocmiți și să-l schiniți...Acum cu hotărâre îți poruncim...cât cuprinde partea sfinției tale, să scoți pari noi de stejar și nuiele din codru și să îngrădești gardul nou, bun, și să-l schinești bine...să să și mai lărgească ocolul partea sfinții tale de un stânjen...și numai doao porți să fie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]