286 matches
-
fac pomeniri în mijlocul bisericii în amintirea rugăciunii tâlharului din dreapta Mântuitorului: „Pomenește-mă Doamne, când vei veni întru Împărăția Ta”,la care răspunsul Mântuitorului a fost: „Adevărat grăiesc ție, astăzivei fi cu Mine în rai!” (Luca 23, 42 43). Evenimentele Patimilor sfințitoare se continuă cu pogorârea Mântuitorului de pe Cruce dupămoartea Sa și punerea în mormânt cu semnificația atingerii stânciide piatră cu toiagul pentru a curge din ea apă (Ieșire 17, 6). Inimilese deschid, se dezleagă, zidul înalt al egoismului cade, ca și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nu va muri, rămânesingur” (Ioan 12, 24). De aceea, după „dogmele pioase”<footnote Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheze IV, 2, P.G., 33, col. 456. footnote> ale Sinodului I Ecumenic, Sfinții Părinți au așezat sărbătoarea „Înălțării Sfintei Cruci” spre pomenirea Patimilor sfințitoare ale Mântuitorului,așa cum sunt pomenite îndeosebi în Sfânta Liturghie Ortodoxă, căciprin ele a fost sfințit Numele lui Dumnezeu ca „Tată”, așa cum,după prefacerea Sfintelor Daruri, Biserica înalță rugăciunea „TatălNostru”. La Cincizecime Dumnezeu „a trimis pe Duhul Fiului Săuîn inimi”, prin
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care a fost biruit în Hristos și pe careoamenii îl pot birui numai în Hristos este „boldul morții” (1 Co-rinteni 15, 55). Pe Tabor Ilie și Moise vorbeau cu El nu despre în-frângerea vrăjmașilor lui Dumnezeu, ci despre Patimile Sale sfințitoare de la Ierusalim (Luca 9, 31) și despre măririle biruitoare dedupă ele (1 Petru 1, 11): „Dreapta Ta, s-a preamărit întru tărie, mânaTa dreaptă a sfărâmat pe vrăjmași și cu mulțimea slavei Tale aizdrobit pe cei potrivnici” (Ieșire 15, 6-7
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Hristos, făcându-i pe oameni părtași la „rugul aprins”(Marcu 12, 26) al Luminii din viața Sa pe pământ, slavă care fiinddefăimată în lume, Biserica o restaurează mereu prin mărturisirea credinței la fiecare Sfântă Liturghie în vederea revelației DuhuluiSfânt prin Jertfa sfințitoare a lui Hristos. De aceea, cuvintele de instituire sunt cele unice ale lui Hristos de la Jertfa Sa, dar, pe care Bisericale amintește tot prin Duhul Sfânt ca introducere pentru invocarea Duhului Sfânt, care preface Jertfa sfințitoare în Euharistie a înfieriiși
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
revelației DuhuluiSfânt prin Jertfa sfințitoare a lui Hristos. De aceea, cuvintele de instituire sunt cele unice ale lui Hristos de la Jertfa Sa, dar, pe care Bisericale amintește tot prin Duhul Sfânt ca introducere pentru invocarea Duhului Sfânt, care preface Jertfa sfințitoare în Euharistie a înfieriiși mângâierii dumnezeiești. Astfel, Biserica nu rostește aceste cu-vinte la aducerea Jertfei lui Hristos, ci le vestește ca anamneză, aducere aminte la rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt: „Aducân-du-ne aminte, așadar, de această poruncă mântuitoare și de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cinstirii sfintelor lor moaște. Pentru folosul nostru primesc ei cinstea din partea noastră, chiar neavând trebuință de ea, pentru ca noi să putem primi rodul binecuvântării lor. Cine nu crede În sfintele moaște nu crede nici În sfintele icoane, nici În lucrările sfințitoare ale Bisericii. Un lucru este greu de contestat fiind chiar apodictic, și anume că, În Întreaga istorie a Bisericii, sfintele moaște sunt o prezență permanentă, ele constituind, alături de sfintele icoane, de slujbele Bisericii, de imnografia liturgică, repere fundamen‑ tale ale
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
se prelungește în viața tainică a Ecclesiei. De fapt, aceasta este semnificația sacramentală a Liturghiei la catolici care nu mai reprezintă comemorarea sacrificiului lui Hristos (teza luterană), ci permanenta lui resăvîrșire sacerdotală. În viziunea catolică, "Biserica administrează pe pământ lucrarea sfințitoare a Duhului Sfânt în sânul comunității credincioșilor, care continuă această jertfă în Euharistie". Astfel, ființa umană devine copărtașă la opera lui Dumnezeu de mântuire, cu condiția de a se învrednici de ea. Aceasta este semnificația fundamentală a lucrării mântuitoare la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
înălțat prin Duhul Sfânt" - se remarcă chiar o ruptură între Hristos și Duhul Sfânt; "se afirmă în Hristos separat, un Hristos al discursurilor, nu al harului necreat din Sfintele Taine, al Celui ce unește cu subiectul nostru energia dumnezeiască necreată, sfințitoare, transformatoare, ridicare a credinciosului în alt plan", creștinismul răsăritean insistă în permanență pe lucrarea Duhului Sfânt, cel de viață făcător și sfințitor 8. În Ortodoxie, Dumnezeu "își poate însuși umanitatea în mod real, ca mediu de transfigurare și normalitate asemenea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
discursurilor, nu al harului necreat din Sfintele Taine, al Celui ce unește cu subiectul nostru energia dumnezeiască necreată, sfințitoare, transformatoare, ridicare a credinciosului în alt plan", creștinismul răsăritean insistă în permanență pe lucrarea Duhului Sfânt, cel de viață făcător și sfințitor 8. În Ortodoxie, Dumnezeu "își poate însuși umanitatea în mod real, ca mediu de transfigurare și normalitate asemenea Dumnezeirii în sfințenie"9, cu o singură condiție: omul să-și ducă existența având în centru modelul hristic. Acest model de viețuire
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în relația iubitoare dintre Persoanele ei. Datorită acestui fapt, Sfintele Taine au o importanță hotărâtoare în viața lor. Prin ele, Sfânta Treime însăși este lucrătoare prin Sfântul Duh în sufletele lor. Ortodoxia are prin aceasta un accentuat caracter duhovnicesc și sfințitor. Credincioșilor ortodocși nu li se iartă numai în sens juridic păcatele în viața aceasta (la catolici, și în cea viitoare la protestanți), ci li se comunică puterea lui Hristos de-a iubi prin Duhul Lui cel Sfânt și pe Dumnezeu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pe tâmple ne sfințim. sau Atâția morți, atâtea dragi morminte Ca o catapeteasmă cresc în noi. Versurile acestea ne dau liniștea că nesfârșitele martiraje de care vorbea Eminescu, dar și sfințenia invocată de Gyr și generată de cele mai multe ori de sfințitoarele jertfe de pe teritoriul românesc vor păstra pururea biserica, cel puțin în sufletul nostru, indiferent ce se va întâmpla pe acest pământ strămoșesc. Și, întorcându-ne la „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, observăm, ca în atâtea alte poezii ale lui
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
voi face mădularele unei desfrânate? Nicidecum! (I Corinteni 6, 15). Trupul, deci, trebuie păstrat neîntinat. Ori nimic nu întinează mai mult pe om și trupul lui Hristos decât desfrâul. În al treilea rând, omul în aceeași alcătuire, aparține Sfântului Duh, Sfințitorul: „Nu știți că trupul vostru este Templu al Sfântului Duh care este în voi, pe care-L aveți de la Dumnezeu” (I Corinteni 6, 19) și care „locuiește în voi” (I Corinteni 3, 16). Prin urmare, omul prin Botez intră în
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Creștini conștienți de rostul și misiunea lor pe pământ și în istorie, pedagogi luminați prin cunoașterea, nu numai a idealului spre viața dumnezeiască, dar mai ales a adevăratelor metode de luptă, pentru ajungerea la Hristos. Trăitori pe drumul greu și sfințitor. Mișcarea Legionară s-a constituit ca școală sub ascultarea Bisericii, când școala oficială, răpită din tinda Bisericii, a devenit ateo-iudeo-masonică. Nu este o formulă independentă, ca o corabie fără cârmă pe marea vieții, care își afirmă autoritatea prin metode personale
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lui Dumnezeu; unirea ipostatica și urmările ei dogmatice; chenoza). 15. Opera de mântuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoană și opera Mântuitorului, întreita slujire a Mântuitorului; Răscumpărarea și aspectele ei - deosebiri confesionale; adeverirea morții și Învierii Domnului). 16. Dumnezeu Sfințitorul (Persoană și lucrarea Duhului Sfânt; relația dintre Hristos și Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însușiri; harul, harismele și darurile Sfanțului Duh; raportul dintre hâr și libertatea omului - interconfesional). 17. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condițiile însușirii mântuirii subiective
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
teologie dogmatica și morală) A. TEOLOGIA DOGMATICA 1. Revelația lui Dumnezeu. Transmiterea revelației. 2. Crearea omului. Păcatul și consecințele păcatului. 3. Întruparea, Mântuitorului. Misterele copilăriei și vieții publice. 4. Misterele patimii, morții și învierii lui Iisus Cristos. 5. Spiritul Sfânt Sfințitorul. 6. Însușirile Bisericii. 7. Organizarea internă a Bisericii. 8. Sacramentele de inițiere. 9. Sacramentele de vindecare. 10. Sacramentele de slujire. 11. Viața veșnică: raiul, purgatoriul, iadul. B. TEOLOGIE MORALĂ 12. Conștiința morală. 13. Păcatul. 14. Legea morală. 15. Porunca întâi
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
se prelungește în viața tainică a Ecclesiei. De fapt, aceasta este semnificația sacramentală a Liturghiei la catolici care nu mai reprezintă comemorarea sacrificiului lui Hristos (teza luterană), ci permanenta lui resăvîrșire sacerdotală. În viziunea catolică, "Biserica administrează pe pământ lucrarea sfințitoare a Duhului Sfânt în sânul comunității credincioșilor, care continuă această jertfă în Euharistie". Astfel, ființa umană devine copărtașă la opera lui Dumnezeu de mântuire, cu condiția de a se învrednici de ea. Aceasta este semnificația fundamentală a lucrării mântuitoare la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
înălțat prin Duhul Sfânt" se remarcă chiar o ruptură între Hristos și Duhul Sfânt; "se afirmă în Hristos separat, un Hristos al discursurilor, nu al harului necreat din Sfintele Taine, al Celui ce unește cu subiectul nostru energia dumnezeiască necreată, sfințitoare, transformatoare, ridicare a credinciosului în alt plan", creștinismul răsăritean insistă în permanență pe lucrarea Duhului Sfânt, cel de viață făcător și sfințitor 8. În Ortodoxie, Dumnezeu "își poate însuși umanitatea în mod real, ca mediu de transfigurare și normalitate asemenea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
discursurilor, nu al harului necreat din Sfintele Taine, al Celui ce unește cu subiectul nostru energia dumnezeiască necreată, sfințitoare, transformatoare, ridicare a credinciosului în alt plan", creștinismul răsăritean insistă în permanență pe lucrarea Duhului Sfânt, cel de viață făcător și sfințitor 8. În Ortodoxie, Dumnezeu "își poate însuși umanitatea în mod real, ca mediu de transfigurare și normalitate asemenea Dumnezeirii în sfințenie"9, cu o singură condiție: omul să-și ducă existența având în centru modelul hristic. Acest model de viețuire
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în relația iubitoare dintre Persoanele ei. Datorită acestui fapt, Sfintele Taine au o importanță hotărâtoare în viața lor. Prin ele, Sfânta Treime însăși este lucrătoare prin Sfântul Duh în sufletele lor. Ortodoxia are prin aceasta un accentuat caracter duhovnicesc și sfințitor. Credincioșilor ortodocși nu li se iartă numai în sens juridic păcatele în viața aceasta (la catolici, și în cea viitoare la protestanți), ci li se comunică puterea lui Hristos de-a iubi prin Duhul Lui cel Sfânt și pe Dumnezeu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
face simțită prezenta Sa Harică, activă prin Sfintele Taine. Sfintele Taine sunt lucrări vizibile, acte personale ale Mântuitorului, În vizibilitatea pământească, prin mijlocirea cărora ,,ne Întâlnim cu Omul preamărit Iisus” și prin care venim ,, În contact viu cu misteriul cultic sfințitor al Lui Hristos’’. Prin Sfintele Taine simțim o anumită putere, o anumită forță ce lucrează asupra ființei omenești și anume aceea a harului care se pogoară asupra creștinului. Tainele sunt sinteza cea mai minunată a pedagogiei divine pornite În căutarea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Edvica Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92291]
-
toată căința; preotul Îl iartă și Îl dezleagă prin punerea mâinilor; iar harul Duhului Sfânt vine și se revarsă peste acel credincios. De aceea se și simte totdeauna o mare ușurare și mângâiere după spovedanie. Fără preot și puterea lui sfințitoare nu putem trai o viață creștină sau, dacă o trăim, suntem ofiliți duhovnicește; trăim inconștienți, În irealitate și neadevăr. Hristos Domnul caută „ El Însuși Împărtășirea cu noi; și dacă nu are Împărtășire cu noi, pricina e necurățirea noastră. Așadar, În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ana-Maria Bodai () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92293]
-
Dumnezeu nu l-a părăsit pe om niciodată. I-a dat mijloace de îndreptare, de pocăință și de mântuire și i-a lăsat harul mântuirii, mai ales prin Sfintele Taine. Cele șapte Sfinte Taine sunt căi de împărtășire a harului sfințitor a lui Dumnezeu fără de care nu ne mai putem sfinți, îndrepta sau mântui. Ele sunt lucrări vizibile ale Sfântului Duh. Forma lor văzută este cerută și de firea noastră omenească, a credinciosului care în acest chip e mai convins de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
social și moral, de comuniune, se intensifică în lumina lui Hristos, prin slujitorii ei, fiind asociată cu lucrarea lui Hristos, căci ori de câte ori vorbim de Biserică, implicit vorbim și de Hristos, capul ei, de prezența organică a Mântuitorului Hristos în acțiunea sfințitoare, învățătoare și ocârmuitoare. De aceea, misiunea Bisericii în societatea de azi nu poate fi alta decât slujirea pe care o îndeplinește Iisus Hristos în întruparea Sa. Această lucrare se bazează pe iubire creștină, constantă, cu putere transformatoare în opera de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
harul e imaginea Fondului nevăzut, a adâncului ajungerii; a-i atinge imaginea înseamnă a fi imaginea, care se arată în atingere, luminează pe fondul de scrum al sufletului. O imagine de fond, de fundal fără fund. În apariția acestui dar sfințitor, durerea se sublimează, devine adorare, iese din nimic și se deschide totului. Se lămurește în lumina celui ce o dăruiește, adică în lamura adevărului, în quidditatea Celui ce este. În sfârșit, "am atins cu-o pustiire de/ aripi și rugă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spiritul arzător ce vă însuflețesc îndemnurile și observațiile corecte și recomandabile. Dorind ca, vocea dumneavoastră, să fie bine primită în suflete și să trezească propuneri și puteri spre reînnoirea vieții, care să reflecte idealurile evanghelice, Sfântul Părinte Papa invocă harurile sfințitoare ale Domnului nostru asupra muncii dumneavoastră cinstite și, ca un semn al acestora, vă împarte dumneavoastră și întregii dumneavoastră familii religioase + Binecuvântarea Apostolică. Recunoscător pentru exemplarul pe care mi l-ați trimis, profit cu bucurie de această ocazie pentru a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]