2,307 matches
-
intrauterină, afectând procesul de organogeneză, cauze intra-natale și postnatale, cauze endocrine, metabolice, psihologice etc. a) Factorii genetici, transmisibili prin ereditate, sunt reprezentați prin următorii: o dispoziție familială pentru boli genetice, degenerativ-abiotrofice, infecții care pot afecta procesul de embiogeneză (TBC, sifilis, rubeolă etc.), incompatibilitatea factorului Rh (mama negativă și tatăl pozitiv), diferite tulburări cromozomiale. b) Cauze care acționează în cursul vieții intrauterine: ingestia de alcool a mamei, consumul de droguri, utilizarea unor medicamente cu efect teratogen, sifilisul și rubeola, stresuri, boli
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
procesul de embiogeneză (TBC, sifilis, rubeolă etc.), incompatibilitatea factorului Rh (mama negativă și tatăl pozitiv), diferite tulburări cromozomiale. b) Cauze care acționează în cursul vieții intrauterine: ingestia de alcool a mamei, consumul de droguri, utilizarea unor medicamente cu efect teratogen, sifilisul și rubeola, stresuri, boli psihice etc. c) Cauze intranatale, reprezentate prin „traumatismul obstetrical” și care constau din următoarele: encefalopatiile infantile, asfixia neo-natorum (circulară de cordon etc.), traumatisme craniene consecutive aplicării forcepsului. d) Cauze endocrine diferite cum ar fi: cretinismul, mixoedemul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau un parazit, care, pătruns pe cale hematică din organismul mamei în cel al fătului, poate acționa în sensul modificării disembriogenetice a acestuia, direct sau prin toxinele pe care le produce. Ca forme clinico-psihiatrice sunt citate următoarele: embriopatia rubeolică, toxoplasmoza congenitală, sifilisul congenital. 5) Sindromul Down Cunoscut și sub numele de mongolism, acest sindrom reprezintă o stare de arierație mintală întâlnită cu o frecvență de 1% în populație. A fost descris de Langdon Down (1866) sub numele de idioție mongoloidă. Un mic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Etiologia tulburărilor de auz dobândite poate fi prezentată, pornind de la momentul apariției lor, astfel: a) în perioada prenatală (mai ales în faza embrionară): - infecții virale sau bacteriene ale mamei (viruși ai rubeolei, oreionului, hepatitei, citomegalovirus și rubella 2 sau tuberculoza, sifilisul etc.); - ingerarea de substanțe toxice sau narcotice (toxemia gravidică), alcool sau medicamente din grupul tranchilizantelor; - tentative de avort prin consumul unor substanțe de tipul: chinină, apă‑de‑plumb, ergotină sau prin administrarea în exces de antibiotice; - iradieri ale mamei în timpul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
12 de sarcină), fetopatii (leziuni în perioada fetală, începând cu luna a patra de sarcină și până la naștere); b) cauze care acționează perinatal sau postnatal, în diferite perioade ale existenței persoanei: - boli infecțioase - infecția gonococică, trahomul, conjunctivita difterică, rujeola, tuberculoza, sifilisul, infecții pe traiectul nervului optic etc.; - intoxicații cu diferite substanțe (de exemplu, alcool metilic, arsenic, antibiotice, intoxicații profesionale); - traumatisme, arsuri produse de accidente sau explozii; - cauze diverse (iradiații, staze pupilare, dezlipire de retină etc.). Un loc important în etiologia deficiențelor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
perioadă de vârstă a subiectului. Factorii declanșatori, din perioada intrauterină, se împart în două mari categorii. Primele se referă la nedezvoltarea sau dezvoltarea anormală a corpului întreg, dar mai ales a anumitor porțiuni, sub acțiunea unor infecții cu caracter cronic (sifilis, paludism, tuberculoza), la intoxicații lente (alcoolism, medicamente, săruri radioactive), la tulburări endocrine și neuropsihice, la carențe alimentare sau vitaminice, la boli ale sângelui și altele care sunt mai puțin studiate. Cele din a doua categorie privesc acțiunea mediului extern nefavorabilă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu cei descriși în capitolul referitor la deficiențele senzoriale, însă, printre cauzele frecvent invocate în apariția surdocecității, în diversele ei forme de manifestare, enumerăm: - bolile infecto‑contagioase (contactate de mamă mai ales în perioada de sarcină) - febra tifoidă, rubeola 1, sifilisul, infecția cu citomegalovirus, encefalita, meningita etc.; - intoxicații medicamentoase sau în urma consumului de stupefiante și al altor substanțe toxice (toxoplasmoza congenitală); - leziuni ale structurilor nervoase și traumatisme produse în primii ani de viață; - sindromul Usher: afectează 3‑6% din populația cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
organe. • NG secundare, în care etiologia leziunilor renale este cunoscută, iar acestea coexistă adesea cu afectări extrarenale (uneori în cadrul unei boli generale, sistemice) (vezi tabelul 1). Tabelul 1: Cauzele NG secundare Infecții Bacteriene: GN post-streptococică, GN din endocardita infecțioasă, lepră, sifilis, tuberculoză etc.; Virale: hepatitice B și C, HIV, Fungice: Aspergilus, Candida, Histoplasma Parazitare: Schistosoma, Plasmodium, Toxoplasma Substanțe toxice Medicamente: săruri de aur, captopril, penicillamină, AINS, litiu Altele: heroină, mercur, solvenți organici, vaccinuri, seruri, înțepături de insecte, venin de șarpe Boli
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
2. Etiologie • Crioglobulinemii esențiale (tip III); • Sindroame limfoproliferative (tip I sau II): mielom multiplu, boala Waldenström, limfoame non-Hodgkin, leucemie limfatică cronică; • Boli infecțioase (tip II sau III): virale (VHC, HIV, EBV, CMV, parvovirus B19, VHB), bacteriene (endocardita lentă, GNAPS, lepră, sifilis, Chlamydia, boala Lyme), fungice, parazitare (toxoplasmoza, boala kala-azar, malaria); • Boli autoimune (tip III, uneori, II): LES, sindromul Sjögren, poliartrită reumatoidă, sclerodermie, ciroză biliară primitivă, hepatită cronică autoimună, tiroidită, sarcoidoză, pemfigus, boala Behçet, fibroză pulmonară idiopatică; • Neoplazii solide (tip III). Rolul
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
autoimune. APL, de regulă fără complicații trombotice, pot fi întâlniți în numeroase circumstanțe: • Boli autoimune (în afară de LES): sclerodermie, sindromul Sjögren, sindromul Sharp, boala Horton, miastenie, tiroidită, trombocitopenie autoimună; • Infecții: virale (HIV, VHA, VHB, VHC, EBV, parvovirus B19), bacteriene (boala Lyme, sifilis, tuberculoză, salmonelle, ricketsii), parazitare (malarie); • Medicamente: procainamida, fenotiazine, chinidina, hidralazina, beta-blocante, estro-progestative, interferon; • Hemopatii maligne sau tumori solide; • Altele: IRC, ciroză, sarcoidoză. 8.3.2. Fiziopatologie APL nu interacționează direct cu fosfolipide, ci cu anumite proteine plasmatice, ce se fixează
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ni le oferă Elisabeth B. Drew (1969). Pe scurt, două dintre ele. Primul se referă la asistența medicală. Întrebarea a fost următoarea. Luându-se în considerare cinci tipuri de factori care afectează starea de sănătate - accidente de circulație, cancer, artrită, sifilis și tuberculoză - și un set de programe orientate spre controlul acestor factori, care dintre acestea din urmă ar fi eficient de lansat, în condițiile în care resursele financiare sunt limitate și trebuie optat pentru unele sau altele? Au fost utilizate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Astfel, cele mai eficiente programe au părut cele referitoare la sporirea securității circulației (stimularea utilizării centurilor de siguranță, căști de motocicliști), urmate de tratamentul artritelor, cancerului uterin, prevenirea cancerului uterin, prevenirea cancerului de plămân, tratarea cancerului de sân, programe împotriva sifilisului și a tuberculozei. Cea de a doua analiză de eficiență se referă la analiza programelor alternative experimentale de reabilitare vocațională. În aceste programe au fost antrenate persoane handicapate fizic sau mental care, din această cauză, se aflau în imposibilitatea de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acest echivoc: „Grielescu”, „în anii treizeci, ca naționalist român, era violent pornit împotriva evreilor”; era „dac” (noi spunem „tracoman”), iar singura notă de subsol a romanului arată că dacii reprezentau pentru România ce simbolizau arienii pentru Germania; a scris despre „sifilisul evreiesc care infesta înalta civilizație din Balcani” etc. De la ironiile la adresa personajului „Grielescu”, colorată versiune balcanică a „profesorului distrat”, ajungem astfel, inclusiv prin detalii foarte precise, probabil nu fără legătură cu „scandalul Eliade”, la acuzații monstruoase. Nu se mai pune
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
suferința țărancelor sau a lucrătoarelor din fabrici, care sunt considerate ca animale de muncă sau ca mașini de fabricat copii, fără ca să-i poată hrăni omenește? Puteți voi sta nepăsătoare la toate mizeriile ce se datoresc foametei, locuințelor insalubre, tuberculozei, sifilisului, alcoolismului etc. și care decimează femeia de la țară și de la orașe, sora noastră a tuturora? Desigur că nu! Nu șovăiți așadar a urma chemarea Frontului feminin, organizație care își propune ca scop promovarea tuturor intereselor femeilor din România, fără deosebire
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dar conform unui raport al Băncii Mondiale (Novotny, Haazen, Adeyi, 2003) care citează surse UNAIDS, acesta poate fi de 5-10 ori mai mare decât al celor înregistrați. În ceea ce privește incidența infecțiilor cu transmitere sexuală, aceasta este în creștere în România. Incidența sifilisului, ca indicator al tendinței infecțiilor cu transmitere sexuală, s-a dublat în 2000 (45,17 cazuri la 100.000 de locuitori) față de 1989 (19,8 cazuri la 100.000 de locuitori). Este de așteptat ca numărul real să fie mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
NR 19,3% Sursa: Salvați Copiii, 2005. Nivelul de informare cu privire la infecțiile cu transmitere sexuală În ceea ce privește nivelul de informare cu privire la infecțiile transmise pe cale sexuală, cele mai cunoscute în rândul copiilor străzii sunt SIDA (66,7% dintre cei chestionați o menționează), sifilisul (menționată de 64,4% dintre copii), gonoreea (25,9%) și HIV (distinct, menționat de 13,3%). Echivalarea infecției cu virusul HIV cu boala SIDA denotă lipsa de informații corecte, dar și stereotipurile existente. Pe de altă parte, 15,6% dintre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
anumită doză de conformism favorizată de faptul că viața sexuală nu este ceva cunoscut despre care poți vorbi mai ușor în general/teoretic. Incidența infecțiilor cu transmitere sexuală Cei mai mulți dintre copiii intervievați declară că au fost testați pentru HIV (24%), sifilis (24%) hepatită B (20,2%) și C (9,3%), în timp ce 27,9% nu au făcut nici un test. 63,6% dintre ei declară că nu au avut nici o infecție cu transmitere sexuală, cea mai mare incidență având-o sifilisul (13,2
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
HIV (24%), sifilis (24%) hepatită B (20,2%) și C (9,3%), în timp ce 27,9% nu au făcut nici un test. 63,6% dintre ei declară că nu au avut nici o infecție cu transmitere sexuală, cea mai mare incidență având-o sifilisul (13,2% declară că au avut). În același timp, 3,1% sunt infectați cu HIV și 2,4% au hepatită B și C. 10,9% dintre ei nu știu ce infecție cu transmitere sexuală au avut. Aproape toți cei care au avut
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prieteni (77,8% dintre ei). Aceasta confirmă importanța anturajului în viața adolescenților și în socializarea acestora. Nivelul de informare asupra infecțiilor cu transmitere sexuală Cele mai cunoscute infecții cu transmitere sexuală sunt SIDA (menționată de 60,7% dintre cei chestionați), sifilis (42,2%), HIV (15,6%) și gonoree (12,6%). Aproape unul din 4 copiii romi chestionați (24,4%) nu au putut menționa nici o infecție cu transmitere sexuală, acesta fiind un indicator al nivelului scăzut de informații, dar și al necesității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
monoparentale este aproape dublu în rândul copiilor străzii. Nivelul de informare cu privire la infecțiile cu transmitere sexuală atât al copiilor străzii, cât și al copiilor romi este unul precar, marcat de informații eronate sau superficiale. Cele mai cunoscute infecții sunt SIDA, sifilis, gonoree și HIV. Aproximativ 18% dintre copiii străzii chestionați și 28% dintre copiii romi nu pot identifica nici o cale de răspândire a infecțiilor cu transmitere sexuală. Consecințele percepute ale infecțiilor cu transmitere sexuală sunt puternic marcate de teama de HIV
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
străzii este mai ridicată decât în rândul copiilor romi, fapt explicabil prin riscurile mai mari la care sunt expuși aceștia trăind pe stradă și prin dificultatea de a primi un tratament medical. Cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală sunt sifilisul, HIV și hepatita, existând posibilitatea ca incidența să fie mai mare din cauza posibilităților reduse de depistare precoce a acestora. Această incidență crescută ar mai putea fi explicată prin faptul că există o diferență între ceea ce par să știe copiii care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Cancer respirator 29 44 56 75 4. Cancer digestiv 42 62 90 88 5. Sinucidere 10 16 41 21 6. Ciroză 12 40 39 53 7. Hipertensiune arterială 49 68 106 90 8. Diabet zaharat 11 18 22 22 9. Sifilis 6 10 14 15 10. Tuberculoză pulmonară 15 50 62 54 Sursa: Carter, Glick, 1970, apud Argyle, 1992, p. 238. În al treilea rând, beneficiile prieteniilor sunt diferite. Activitatea de timp liber realizată cu prietenii reprezintă una dintre principalele surse
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vândute la nivel național a fost în permanentă creștere, dar el nu a atins decât 15 milioane de unități în 2001. Există un deficit de puncte de vânzare în mediul rural. În același timp, în perioada 2000-2002, rata infectării cu sifilis a crescut îngrijorător de la 44 la 62 de cazuri la 100.000 de locuitori, peste 57% dintre cazuri fiind înregistrate în rândul tinerilor. În același timp, a crescut și numărul celor care consumă droguri. În București există estimări care demonstrează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de ARAS, în București, în perioada mai 2001-ianuarie 2004, pe un număr de 1.103 copii și tineri care trăiesc în stradă (368 fete, 735 băieți) arată că 5,7% fete și, respectiv, 5,6% băieți s-au tratat pentru sifilis. Obiectiv: Asigurarea accesului la informare și educare, precum și la servicii de prevenire HIV/SIDA și ITS. Strategii: • Elaborarea și implementarea unui curriculum de training privind prevenirea HIV/SIDA și a ITS pentru personalul care lucrează cu copiii, tinerii din stradă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
familie sau al altor specialiști nefiind clar în privința depistării și a tratamentului. Circuitul oficial al pacientului cu ITS este de multe ori complicat și aceasta duce la apariția frecventă a autotratamentului și a subraportării. De asemenea, obligativitatea internării în cazul sifilisului reduce nivelul de adresabilitate și adaugă costuri semnificative în sistem. Guvernul României a dezvoltat și adoptat în 2003 Strategia Națională pentru Prevenirea și Controlul Infecțiilor cu Transmitere Sexuală, un instrument care permite abordarea focalizată a acestei probleme de sănătate publică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]