888 matches
-
închis și a rămas nelocuit, ca și celelalte mănăstiri din această zonă, în prezent minată. - Înalt Preacuvioase Părinte Ieronim, ați amintit de Sfântul Ioan Iacob Hozevitul - Românul... - Da, și aș vrea să mă opresc puțin asupra vieții lui. Acest mare sihastru român, cu numele de botez Ilie, s-a născut în satul Crăi �ni �ceni, comuna Horodiște (județul Botoșani) la 23 iulie anul 1913, într-o familie de țărani evlavioși, Maxim și Ecaterina Iacob. Rămas de mic orfan, a fost crescut
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
prin pronia dumnezeias �că, deschizându-se mormîntul, trupul său a fost găsit întreg și răspândind miros de bună mireasmă. Moaștele sale au fost strămutate cu mare procesiune în Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul și așezate în paraclisul acesteia. De atunci marele sihastru este cu �nos �cut sub numele de „Cuviosul Ioan cel Nou Românul” sau „Hozevitul”. Mare nevoitor în cele ale desăvârșirii, Cu �vio �sul Ioan s-a dovedit întotdeauna un fiu credincios al Bisericii Ortodoxe și un mărturisitor al credinței celei
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
antena 2.ro/stiri/video-mihai-morar-quot-n-ati-vazut-cumva-o-tara-qu 4707 MI-E DOR, MAMĂ! Mi-e dor, mamă, să mă săruți pe frunte; Să-mi spui, cum știi doar tu, lucruri mărunte; Mi-e dor de ochii tăi senini, albaștri, De vorba ta blajină de sihaștri. Mi-e dor să m-aștepți seara la portiță; Eu să mai vin fluierând pe uliță. Mi-e dor să-ți mai fac un nod la năframă, Să te mai văd trebăluind, of, mamă! Mi-e dor să mai merg
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
pace. De-aceea se și spune: "S-a săvârșit în pace". Asta înseamnă că s-a săvârșit în liniște, în bucurie, în dragostea lui Dumnezeu. - Înaltpreasfințite Părinte, în Mănăstirea Frăsinei, în care de-a lungul timpului s-au nevoit desăvârșiți sihaștri, am putea vorbi despre o trăire desăvârșit athonită? - Mănăstirea Frăsinei este un loc ales de sfinți. Înainte de Sfântul Calinic, ocrotitorul acestei sihăstrii, la Frăsinei s-au nevoit părinți sihaștri care încă din vremea aceea aveau rânduială athonită. În legământul de
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
Frăsinei, în care de-a lungul timpului s-au nevoit desăvârșiți sihaștri, am putea vorbi despre o trăire desăvârșit athonită? - Mănăstirea Frăsinei este un loc ales de sfinți. Înainte de Sfântul Calinic, ocrotitorul acestei sihăstrii, la Frăsinei s-au nevoit părinți sihaștri care încă din vremea aceea aveau rânduială athonită. În legământul de blestem pe care Sfântul Calinic l-a lăsat acolo este menționat clar că viața monahală de la Mănăstirea Frăsinei este o viață de tip athonit. Acest loc de rugăciune și
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
straniu amestec de notație liberă, dezinhibată, a realului, și de rafinament stilistic, de cizelare a expresiei:” Și iată cum, scriind, devin mai aspru/ Și nu mă mai uimesc câte nu știu./ Amân, doar, moartea timpului neviu/ Ascuns în dosul visului sihastru,(Și iată cum, scriind-sonet).Pe de o parte, sonurile unei poezii a cotidianului, care pune în plin plan reacțiile eului în fața realității, relatarea seacă frisonată, pe ici, pe colo, cu metafore, într-o sintaxă limpede și economicoasă, pe de alta
ANDREI FISCHOF IZGONIREA DIN IAD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351020_a_352349]
-
Poeme > Rasfrangere > ROB DE CORVADĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 673 din 03 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului se joacă toamna cu pensonul pe-un șevalet de cer albastru și frunzele se-aștern în somnul chiliei mele de sihastru. miresme dulci de poame coapte ispite vin cu iz de rugă și clopotul, în miez de noapte, răsună în genunchi de slugă. bătăile în toacă, sacre, se-ntorc în mistice ecouri și-un gust străin de mere acre mă-ncoronează
ROB DE CORVADĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351251_a_352580]
-
dorul spre o mare desăvârșire, se duc spre sihăstriile Egiptului, unde cunosc mulți alți anahoreți. Caută să-și răspundă astfel la diverse întrebări ce-l chinuia despre Dumnezeu, despre viața monahala, despre sfințenia și curăția trupului și sufletului, întreabă pe sihaștri întâlniți în drum. La aceste întrebări, găsind răspunsuri diverse pe baza cărora își dă răspuns sieși, le-a adunat în sfântă "Carte a Convorbirilor". A cercetat în pustia deltei Nilului pe foarte mulți sfinți însingurați timp de șapte ani. După
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
Literatura > Recenzii > CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUȚ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 565 din 18 iulie 2012 Toate Articolele Autorului CENTENAR STEINHARDT. O CARTE A TRĂIRII ȘI A MĂRTURISIRII: SIHASTRUL DE LA ROHIA - Nicolae Steinhardt. Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuț, Ediția a V-a (Revăzută și adăugită), SEMĂNĂTORUL, Editura Online, februarie 2010 I. Cine nu-i cunoaște biografia și opera postumă a Parohului de la Rohia are acum un prilej binecuvântat
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
bucuria perfectă în viziunea Sfântului Francisc înseamnă, a te considera cea mai neînsemnată persoană, a-l urma pe Isus Cristos răstignit și sărac și a-i duce crucea, aidoma lui Simon din Cirene, fiul lui Rufus, pe Via Crucis. Un sihastru (retras de bunăvoie din lume) - care, în mod paradoxal, era înconjurat de lume, căutat, consultat în probleme duhovnicești. „Părea mai degrabă rătăcitor printre oameni, o apariție insolită și contrariantă, coborâtoare parcă din alte timpuri. Mai ales tinerii căutau să-i
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
de noi înșine, deși toată istoria noastră este presărată cu mari trăitori și martiri ai dreptei credințe). O lămurire edificatoare, în acest sens, este și aceea a Părintelui Petroniu Tănase - cu care am stat de vorbă, care a spus că : " Sihaștrii din Carpați veneau la Athos, fiindcă găseau aici condiții de viață sihăstrească, de viață pustnicească, mai bună, mai deplină. De aceea nu și-au întemeiat o mănăstire a lor, ci, când s-a întamplat să se stabilească în mănăstiri de
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
lor și, astfel, au întemeiat Schitul Prodromul. Este de altfel grăitor, pentru vocația sihăstrească românească a înduhovnicților români, faptul că primii trei stareți de la Prodromu - Nifon, Damian și Ghedeon - s-au retras din stăreție și și-au încheiat zilele ca sihaștri, în peșteri sau chilii din apropiere, iar cel dintâi a refuzat cinstea de arhimandrit, rămânând până la capăt simplu ieroschimonah și lăsând un testament în care cheamă cu precădere la nevoință, pocăință și smerenie și, din care, iată spicuim și noi
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
sfânt așezământ. Icoana făcătoare de minuni a Botezătorului - care cu privirea sa încruntată i-a izgonit pe turci la anul 1821, este cea mai veche dintre icoanele ocrotitoare ale obștii. Pe la începutul secolului XIX se osteneau - pe lângă acest paraclis - trei sihaștri români - duhovnicul Iustin cu ucenicii săi Patapie și Grigorie - care sunt cei dintâi care au avut de gând să ridice acolo un schit " ca să aibă și Românii un sfânt lăcaș în Grădina Maicii Domnului, în care să slujească în frumoasa
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
a bătrânului altar. Cu capete plăteam, de domnitori, Cu anii mulți prin aspre închisori. Un gând neobosit pornește roată Și reînvie existența toată. În amintirea scumpilor răpuși, Nu ne plecăm la jalnice păpuși. Călăuzire de benefici aștri, Curmăm șiragul anilor sihaștri. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Sfârșit de spectacol / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 301, Anul I, 28 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SFÂRŞIT DE SPECTACOL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356407_a_357736]
-
Teba! Spre Teba! acolo unde giganții de piatră nu mor! Sub Nil își au sălașul crocodili de jad cu ochi de alabastru Khnum iși revarsă apele sale peste luncile de smarald În sarcofag, masca de aur are încrustată singurătăți de sihastru Anubis! Anubis! mumificate cuvinte se țes peste noapte. Doar Achnaton ridică coloane cerului ars în făclii de stele Și singur Aten, zâmbitor și sublim mai răsare peste temple Peste ziduri statuile aliniate au amuțit în obeliscuri grele Aegyptos...tărâm al
AEGYPTOS de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354797_a_356126]
-
de autor care reunea primele cărți - Philemon și Baucis, Concert melancolic, De Anima -, în Rendez-vous sideral (Editura Apollonia, 2012), Vasile Burlui, chiar dacă rămâne în elegie, scrie o poezie elaborată în orizontul unei constelații simbolice; dincolo de majuscule (Timpul, Spațiul, Rege, Nemurirea, Sihastru) care, în poezie, pot da imaginea unei discursivități de eseu filosofic, Vasile Burlui se transferă în propria poezie asemeni unei „efemeride triste cu suflet întinat”, se regăsește în simbolul christic al răstignirii, când e „secetă în ogorul de idei”. Ioan
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
cică...). „Unde sunt Ierarhii noștri?” se întreabă milioane de suflete vitregite de năpasta îmbogățirii fără scrupule a aleșilor lor, cu și fără mitră. Unii, poate dintre cei naivi, ar putea crede că Vlădicii sunt în genunchi la rugăciune, ca Daniil Sihastrul, duhovnicul Marelui Ștefan, în vremurile de bejenie ale Moldovei. Destui, dintre cei realiști, îi văd mai degrabă preocupați de revendicarea fără număr a moșiilor secularizate de Cuza dar și de obținerea altora, de la vânzătorii actuali de țară. „Unde sunt Ierarhii
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
tânjeam de dragoste și rugam păsările să mi-l țină-n cântece, cum lumina soarelui, viața pământului! Noapte cu tine Pe umeri de îngeri, veniți în fereastră, în noaptea albastră un ochi mă veghează. Și visu-i mai tandru, în suflet sihastru, născând vii arpegii în inima trează. Cu aripi de mătase, un cântec se zbate, răsună-n unghere, lumini răspândind. În liniștea nopții, vibrând, de neliniști mi-apare-n retină, un chip vălurit. Și geana-l închide în clipa furată și-o lacrimă
BINE AI VENIT! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355439_a_356768]
-
a păgânului altar. Cu capete plăteam, de domnitori, Cu anii mulți prin aspre închisori. Un gând neobosit pornește roată Și reînvie existența toată. În amintirea scumpilor răpuși, Nu ne plecăm la jalnice păpuși. Călăuzire de benefici aștri, Curmăm șiragul anilor sihaștri Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Sfârșit de spectacol, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SFÂRŞIT DE SPECTACOL, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355496_a_356825]
-
straniu amestec de notație liberă, dezinhibată, a realului, și de rafinament stilistic, de cizelare a expresiei:” Și iată cum, scriind, devin mai aspru/ Și nu mă mai uimesc câte nu știu./ Amân, doar, moartea timpului neviu/ Ascuns în dosul visului sihastru,(Și iată cum, scriind-sonet).Pe de o parte, sonurile unei poezii a cotidianului, care pune în plin plan reacțiile eului în fața realității, relatarea seacă frisonată, pe ici, pe colo, cu metafore, într-o sintaxă limpede și economicoasă, pe de alta
IZGONIREA DIN IAD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356957_a_358286]
-
29 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu El Cu El pădurea, teiul, lac albastru - O lume de fantasme și de vise, Prin porți de universuri larg deschise - Efigia fantasticului astru. Cu El lumini înalte și abise, Miraj și recviemul de sihastru - Ofrandă într-un vas de alabastru - Netimpul, alternanțe imprecise. Destine se-mpletesc și se răstoarnă, Răsare, ori în zări se-ascunde luna, Apare fantomatic o licoarnă, Dar fără El n-ar exista nici una... Când fermecată inima-mi se-ntoarnă, Din cornul
CU EL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357007_a_358336]
-
nr. 262 din 19 septembrie 2011. ELOGIU ZIDURILOR De nu s-ar fi înălțat, până la Ceruri, și zidurile, si meșterii, si iedera, ar fi murit de melancolie - de nu s-ar fi prăbușit, răscoapte, zidurile și îngerii, si întemnițații, si sihaștrii, ar fi murit de melancolie. Citește mai mult ELOGIU ZIDURILORDe nu s-ar fi înălțat, până la Ceruri,si zidurile, si meșterii, si iedera,ar fi murit de melancolie -de nu s-ar fi prăbușit, răscoapte, zidurileși îngerii, si întemnițații, si
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
ar fi murit de melancolie. Citește mai mult ELOGIU ZIDURILORDe nu s-ar fi înălțat, până la Ceruri,si zidurile, si meșterii, si iedera,ar fi murit de melancolie -de nu s-ar fi prăbușit, răscoapte, zidurileși îngerii, si întemnițații, si sihaștrii,ar fi murit de melancolie.... XXXIII. ELOGIU VIEȚII, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011. ELOGIU VIEȚII Lui George Topârceanu Arici de noapte-nfometat -zeu prin pădurile virgine -... în ochii săi, două rubine, un șarpe mic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
decadent: Tu esti ceva în jurul unui bujor de fatặ. POEME HOMERICE POEM HOMERIC 1 CIORB(E)A HOMERICA ( “Pizda proletara”) Pe țărmul de răstriște adus la baioneta Stă îngerul pedestru cu vestă și boneta El este umbră veche a marilor sihaștri Ce și-au coit umbrele heraldice din aștri Noi vrem orînduirea nedreaptă în solfegii S-o preamărească prostii și s-o iubească regii Religia și dînsa e un compot murdar Care vrea să devină lumină-n lupanar Și ca să lumineze
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
închin ca un herald, Dintre slugile din lume eu îmi sunt primul despot. Noaptea, cât este de neagră, stelele nu le zăresc; Visul, căutând lumina, n-ar vedea drumul spre cer. În armură ruginită o mârțoagă călăresc, Canonit de un sihastru, bănuit de adulter. Nu-mi ajunge viața asta pentru câte pot să trag; Rătăcesc nebun prin mine precum ieri pribeagul domn. Ca un cerb bătrân prin codri în genunchi abia mai rag; Corbii mi-au mâncat ieri ciuta, lupii mă
NU-MI AJUNGE VIAŢA ASTA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355750_a_357079]