3,583 matches
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PANSEURI ÎN 17 SILABE (I) Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1456 din 26 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului PANSEURI în 17 silabe (I) Soarele stingea cu podul palmei sale întunericul. Ochii albaștri mângâie prin lunetă drumul zeilor. Am pus un bemol să pot trage luna jos între flori de crin. Un tatuaj mic de sub dantela zânei deforma basmul. Picta femeia cerându-i
PANSEURI ÎN 17 SILABE (I) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1419574881.html [Corola-blog/BlogPost/357631_a_358960]
-
duc la cuiburi prima recoltă. Se lăsase nins ieri omul de zăpadă să pară bătrân. Iarna croșeta cu razele soarelui un pastel în zori. Am descoperit că am grupa de sânge la fel ca macii. Referință Bibliografică: PANSEURI în 17 silabe (I) / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1456, Anul IV, 26 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PANSEURI ÎN 17 SILABE (I) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1419574881.html [Corola-blog/BlogPost/357631_a_358960]
-
te duc, te readuc în Univers departe, Eu, asfințind în trupu-mi, te-aștept la flacăra tangoului vienez. Ți-aș spune, făr-să vreau, ceva ce te -ar surprinde, Cuvinte ca să depăn, n-aș putea, oricât ai vrea să știi, Ci doar silabe abătute, voind -ntre noi să se -nfiripe Un cer eclectic... acest gigant să ne adopte-ntru- a iubi. Tăcerea-n revelații, pe umeri, când se-așterne, s-o visezi, Și apoi, în vis, un suvar turc de-o fi, ca să mă
CER ECLECTIC de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1446019830.html [Corola-blog/BlogPost/344820_a_346149]
-
și uimirea specifice sentimentului. Marian Malciu a ales, aici, să folosească tehnica sonetului alexandrin (de concepție franceză), care recomandă compoziția din 14 versuri împărțite în patru strofe: două catrene și două terține, fiecărui vers aparținându-i un număr de 12 silabe. Catrenele sunt concepute după schema abba/ abba (rimă îmbrățișată), iar terținele după schema aleasă de către domnia sa: cdd/dcc. În primul catren, printr-o feerică imagine, ce ne trimite cu gândul la pastel, descoperim o reușită comparație a celor doi protagoniști
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454865793.html [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
e acela care spune că pietrele sunt aruncate în pomul roditor! Ele, însă-s sterile, pe când pietrele pe care le merită și le-a și primit cu prisosință, de-a lungul strălucitoarei sale rodiri artistice sunt nestematele! Încheiem mirabil cu silabele inimii celui ce l-a iubit pe maestrul Benone Sinulescu, liră a sufletului, între poeți, Nichita Stănescu, nu însă înainte de a chema țara să-l sărbătorească pe cel care-a iubit-o și cântat-o magnific o viață de om
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
există o jurisprudență unitară, nu sunt toți egali în fața legii. Dacă nu există jurisprudență unitară și nu există egalitate în fața legii, nici nu se face statul de drept”. Într-o spicuire, se poate spune pe drept cuvânt neselectivă, de vreme ce fiecare silabă și-a avut importanța sa în totalul luărilor de cuvânt, expozeurile doamnei judecător Gabriela Baltag cuprind semnificații constituite într-un evident semnal de alarmă. Ele atenționează cu îngrijorare asupra faptului că acțiunile recente ale procurorilor, prin care se implementează în
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430463694.html [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
îi acuza, apostrofa sau impotriva cărora cerea sancțiuni, toate în numele unui simț de justiție nemaiîntâlnit atunci. * În Cuvântul înainte al cărții sale, „Politica externă a României”, elaborată în 1937, este citat marele publicist Raymond Cartier, care scria „Ti-tu-les-cu! Cele patru silabe ale numelui său sonor au umplut istoria diplomatică de după război. El a fost unul din marii oameni ai României, unul dintre marii oameni ai Micii Înțelegeri, unul dintre marii oameni ai Genevei și, pentru a spune totul, unul dintre marii
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_titulescu.html [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
sale... - Adela Mărcudescu, vă rog ! se insiunuă o bătrânică vioaie, cu pălărie și ochelari de vedere, care semăna foarte mult cu reclamanta, dar care arăta cu vreo patruzeci de ani mai în vârstă decât aceasta. A-de-la Măr-cu-des-cu, repetă grefiera, pe silabe, consemnând ceva pe un formular și întinzând dosarul judecătorului. Acesta parcurse câteva clipe dosarul, apoi își ridică ochii spre reclamantă. - Aveți cuvântul pe fond ! - Vă mulțumesc din suflet, domnule judecător ! se fandosi ea. Hotărârea mea este definitivă și irevocabilă. I-
AMBUSCADA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1479664705.html [Corola-blog/BlogPost/385030_a_386359]
-
chiar de a se exprima vocal. Da! Copii vorbesc limba maternă, a mamei, indiferent de jargonul folosit de familie pentru intercomunicare zi cu zi. Mama este un cuvânt aproape internațional. Totuși accentul se pune diferit pe prima sau a doua silabă, iar deseori a doua silabă devine „mi” adică „mami” specific limbilor germanice. În consecință copilul vorbește limba maternă încă de la pronunțarea primului cuvânt. O limbă vorbită este legată de un tezaur ce cuvinte și un set de reguli gramaticale despre
MAMĂ, SFÂNTĂ MAMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1424163810.html [Corola-blog/BlogPost/382419_a_383748]
-
vocal. Da! Copii vorbesc limba maternă, a mamei, indiferent de jargonul folosit de familie pentru intercomunicare zi cu zi. Mama este un cuvânt aproape internațional. Totuși accentul se pune diferit pe prima sau a doua silabă, iar deseori a doua silabă devine „mi” adică „mami” specific limbilor germanice. În consecință copilul vorbește limba maternă încă de la pronunțarea primului cuvânt. O limbă vorbită este legată de un tezaur ce cuvinte și un set de reguli gramaticale despre care sugarul nu are de unde
MAMĂ, SFÂNTĂ MAMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1424163810.html [Corola-blog/BlogPost/382419_a_383748]
-
un tablou nedesprins de culorile reci ale zidulurilor între care se închid toate comorile de surâs ale lumii care rămân înăuntrul nostru. E imposibil să-mi aduc aminte cum a urcat prin mine femeia pe scara din frânghii ruptă-n silabele nopții. Referință Bibliografică: Nu-mi aduc amite / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NU-MI ADUC AMITE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1417558963.html [Corola-blog/BlogPost/362410_a_363739]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Stihuri > Cugetare > MELANIA CUC - MONADE (1) - POEME BILINGVE Autor: Melania Cuc Publicat în: Ediția nr. 1338 din 30 august 2014 Toate Articolele Autorului FILMUL MEU MUT Silaba asta tot intra și iese Din ceașcă mea cu ceai englezesc. Mi s-au umezit buzele Și păru-mi miroase A mentă sălbatică. Mă mint că-i firesc, Și-mi planific să lipesc pe mai departe Mărci poștale scoase din
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1409393379.html [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
fără norme, Greoi nămeți pe noi cad ca o inculpare. Ninge cu albi îngeri, oameni mor în stradă, Sub munții de omăt e casa o cocioabă. Noi suntem și-n acte oameni de zăpadă Și-n gura noastră-ngheață fiece silabă. Nu mai sunt lumini, și nu mai sunt nici gaze, S-a defectat și țara cu fragedu-i statut. Născute moarte-s reforme cu emfaze, Instanța-i și ea moartă de când le-a conceput. Ninge-nlăcrimat pe cei ieșiți în stradă, Sub
VORBIND CU DUMNEZEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Vorbind_cu_dumnezeu_stelian_platon_1329277300.html [Corola-blog/BlogPost/356297_a_357626]
-
destinat repertoriului muzical pentu copii: “Ziua-ntreagă, vrei nu vrei:/ Zum-zum-zum!/ Colo-ncoace prin știubei:/ Zum-zum-zum!/ Printre florile de tei:/ Zum-zum-zum!/ Zboară cât îi place ei:/ Zum-zum-zum!...” Valeriu Rață are flexibilitate în experimentarea ritmurilor liricii, versurile sale măsurând de la trei silabe , la unsprezece. Iată efectul interesant asupra urechii în cazul versurilor reduse la trei silabe: “Noapte grea/ Nicio stea,/ Pe câmpii - / Vijelii /[...] Tot mai sus/ Spre apus,/ Pleacă-n drum/ Sfori de fum...” (“Hașuri de iarnă”). Și iată și balansul ritmic
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
știubei:/ Zum-zum-zum!/ Printre florile de tei:/ Zum-zum-zum!/ Zboară cât îi place ei:/ Zum-zum-zum!...” Valeriu Rață are flexibilitate în experimentarea ritmurilor liricii, versurile sale măsurând de la trei silabe , la unsprezece. Iată efectul interesant asupra urechii în cazul versurilor reduse la trei silabe: “Noapte grea/ Nicio stea,/ Pe câmpii - / Vijelii /[...] Tot mai sus/ Spre apus,/ Pleacă-n drum/ Sfori de fum...” (“Hașuri de iarnă”). Și iată și balansul ritmic al unui maximal de silabe: “Dar mă-ntorc la ține-n an de multe
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
interesant asupra urechii în cazul versurilor reduse la trei silabe: “Noapte grea/ Nicio stea,/ Pe câmpii - / Vijelii /[...] Tot mai sus/ Spre apus,/ Pleacă-n drum/ Sfori de fum...” (“Hașuri de iarnă”). Și iată și balansul ritmic al unui maximal de silabe: “Dar mă-ntorc la ține-n an de multe ori/ Să-ți privesc avid livezile în flori// Să mă plimbu seara pe un mal de râu/ Să absorb mirozna lanului de grâu.” (“Satul Butuceni”). Întâlnim în exercițiile lirice ale poetului
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
sărbătorile mari, tunau Bătrânii jieni de la stâni și colibi, încălțați cu opinci, cu straie înverigate, cu părul rătezat la umere, cu bituști din piei de mioare. După slujbă, lumea pleca, ei rămâneau. În graiul lor aparte, ritmat (căci accentuau fiecare silabă) povesteau acolo, sub ochii sfinților, care ce-a mai pățit, cum fată oile, cum mai au lapte, cât fân mai au, ce gadini îi mai bântuie, ce câni le mai țin piept. „Legumeau” până seara o ploscă cu țuică bătrână
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
Până la urmă, poetul ajunge la următoarea concluzie: “-Ah, ce iluzii frumoase, femeile!” Ioan Găbudean este un admirator învederat al iernii: „Ninge și tu te bucuri / parc-ai primi o felicitare / din cuibul privighetorii / și uite fulgii de nea ca niște / silabe care vor forma un neologism / absolut necesar / lupii de fosfor undeva departe / amintirile undeva și mai departe / săniile cu cai turmentați alunecă inevitabil / spre sărutul divin al iernii”. („Spre sărutul divin al iernii”). Când vine mama în vizită, poetul reinventează
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_poet_al_toamnei_imperiale_ioan_gabudean_se_anunta_fericire_poeme_de_dragoste_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
nu există decât pentru redevenire, eterna patrundere a Scripturii în imnurile ortodoxe. „Iubi-Te-voi Doamne, virtutea mea. Domnul este întărirea mea și scăparea mea și izbăvitorul meu.” Uitasem, mai presus de toate, geografia locului, intram în pronaos fără nici o silabă de încurajare, această lume tolerantă și frumoasă începea să mă cunoască. Cristelița mă privea cu dăruire, semnificația durerii și a demnității se înlănțuia ca o plantă urcătoare, separând binele de rău, suferința de plăcere. Era o adevărată încântare, puteam primi
ANAMNESIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Anamnesis.html [Corola-blog/BlogPost/343004_a_344333]
-
demonii, o mare parte din răul spiritual al Omului prezent (entitate extrem de firavă, din păcate, încărcată însă de prea mult lut și înconjurată realmente de prea puțin spirit) prin șoapta abia rostită a stihului metamorfozat cu inteligență și delicatețe în silaba increată, parcă, a unei ode divine semnate de un înger cu aripi țesute din Lumină. În genere, se spune că psalmul „scoate lacrimă și din inimă de piatră”, născând „tristețea cea după Dumnezeu”. Sfântul Vasile cel Mare a explicat cel
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_leopoldina_balanuta_magdalena_albu_1355900076.html [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
că a descoperit cel mai frumos joc din lume, pe care ține să ni-l împărtășească: „Mi-ai zis / că sunt bolnavă / pentru că stau / într-o poădure / de versuri / și cânt / cuvinte / mănând salate / din strofe / îmi răcoresc fruntea / pe silabe de izvor / nu mă supăr // sunt bolnavă / de poezie” (Sunt bolnavă de poezie). Ana Maria a părăsit și teatrul naturii - imensul câmp - atât de generos - care i-a fost leagăn al primei sale cărți - acum e preocupată de întoarcerea spre
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_streasina_de_suflet_o_pasare_maiastra_recenzie_la_crebelaartea_anei_maria_gibu_cafea_cu_zambet_de_rebela_.html [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
meuiar câiniiau plecat demult să tulbure noapteade dincolo de pădureatât de simplu eatât de firescîncât păsările fluturii aerulau ieșit din minedin trupul pe care l-am avut s-au repezit afarăsă ramân vrutnevrutștiut mai mult decît însăși singurătateanimănui... XI. STRIGĂT ÎN SILABE, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 886 din 04 iunie 2013. cu cățeii pămîntului m-am împrietenit mai la apus mai spre strigarea liniștii atinsă de întuneric nu vorbeam cu ei despre cum e să dormi în somnul
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
aprilie 2013. îmi sună în față în atingeri în inelele de apă cu care îmi măsor vârsta tobele care strivesc prin repetare cuvintele de au de of de nu de stârv pentru ca nu se divid precum arborii în rădăcini de silabe eu le arat că-s cel ales că așa este hotărât în foșnetul cerurilor să nu fie nimeni la spânzurătoare în afară de eu eu le arăt că am semne pe mine trei scaieți trei arbori de sequoaia răsturnați în mizantropia râurilor
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL NEGAȚIEI Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului § Are două variante: -mă (după rădăcinile verbale care au în ultima silaba una din vocalele a, ï, o sau u) și -me (după cele ce au ultima vocală e sau i). § Se adaugă la rădăcinile verbelor turcescoide pentru a forma tema negativă a verbelor de conjugat. La tema negativă se alipesc
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1474106808.html [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
o sau u) și -me (după cele ce au ultima vocală e sau i). § Se adaugă la rădăcinile verbelor turcescoide pentru a forma tema negativă a verbelor de conjugat. La tema negativă se alipesc sufixele timpului trecut. Accentul cade pe silaba anterioară sufixului de negație. anla- + -mă + -dï = anlàmadï ‘nu a înțeles’ ćek- + -me + -ți = ćèkmeti ‘nu a plecat’ dinle- + -me + -di = dinlèmedi ‘nu i-a trecut prin gând
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1474106808.html [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]