988 matches
-
până la Siret, trece tot prin cumpărare, la un grec stabilit și îmbogățit pe pământ românesc, Iancu Demetriade. El a intrat în stăpânirea locului unde erau curțile boierești vechi și acareturile făcute prin grija Costăcheștilor și a vornicului Gavril Conachi de la Siliștea. Demetriade va construi noi clădiri de uz gospodăresc, inclusiv o moară de foc, dar nu și locuință, în locul celei vechi, căci pentru aceasta și-a ales un loc în partea de nord a moșiei, la sud de satul Movileni, mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind dispărute de mult timp. Faptul este interesant pentru că pe vatra vechiului Umbrărești întâlnim documentar prezența unui topic și a unei comunități umane cu numele Torcești și cu varianta turciți, variantă păstrată în amintirea localnicilor din satul de mai târziu, Siliștea, cât și a celor din Umbrăreștii-răzeși. Nu avem în vedere „Torcești nepoții lui Bilăiu”, nici satul despre care vom vorbi, ci un altul pomenit în actele de pe timpul stăpânirii Umbrăreștilor de către marele vornic Gavril Conachi. Indubitabil că numele satului, despre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
face în jurul anului 1684, potrivit zapisului păstrat în copie, cu scriere modernă și defectuoasă, zapis dat și iscălit de către 15 locuitori, în favoarea „dumisali lui Vasili Gavril comisul al doilea, de i-au vândut a noastră dreaptă ocină și moșie, toata siliștea Torceștii [...] dreptu o sută și douăzeci și patru galbeni bani gata, de ne-au plătit un greu mare ce ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe seama hârtiilor în zilele Ducăi voevod”. Deși zapisul din care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
presupunem că spătarul Toader Costache, poreclit Venin, locuia la Torcești, măcar din când în când, poate mai mult la Torcești, unde a avut case și alte acareturi boierești, dar nu de mare amploare cum erau, spre exemplu, cele de la Umbrărești (Siliștea) totuși, în măsură să răspundă exigențelor găzduirii suitei domnești. Rezidența lui Toader Costache la Torcești este atestată și de un document din 18 mai 1732, când se încheie aici o tranzacție între Neculai Apostol, fiul boierului mare dregător Gheorghiță Apostol
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 30 martie 1883”, după cum găsim într-o notă publicată în „Gazeta de Galați” (nr. 22 din 19 februarie 1887), cu ocazia contractării unui împrumut de bani pe patru ani „asigurat cu prima ipotecă în moșia noastră Torceștii cu toate siliștile ei, Țiganii (Țigăneii), Sineștii și Agapii”, se precizează în act. Mai târziu, scoțându-se moșia la vânzare și neputându-se divide în atâtea părți câți moștenitori erau, se înțeleg între ei să vândă în favoarea lui Mihai și a fratelui său
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scutite”, iar în 1831, după numai 15 ani, să fie înregistrate la aceeași categorie fiscală „37 slugi scutite” și abia „13 birnici” la un număr de 95 familii înscrise ca locuind în numitul sat de clăcași (de fapt erau trei: Siliștea, Tămășeni și Boziești, căci acestea alcătuiau unitatea fiscală numită Slobozia-Umbrărești), discrepanța fiind evidentă. Asemenea situații sunt frecvente astfel încât e de înțeles de ce în 1816 cifrele sunt atât de scăzute la birnici, cât și la scutelnici, fiind chiar mai mici decât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Mihălachi sin Ștefan, Ion sin Mihălachi, Sava sin Zlătar, Dumitru sin Stoian etc., toți având la urmă adaosul „sârbul”. În legătură cu acest aspect nu este lipsit de semnificație să readucem în atenția celor preocupați de antroponimia românească faptul că locuitorii satului Siliștea din zilele noastre pomeneau mereu câte ceva despre existența unor oameni veniți în așezarea de aici, cărora ei le ziceau „turciți”, termen întâlnit și documentar și care bănuim că desemnează pe locuitorii veniți de la sud de Dunăre și pe care localnicii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Condrea au fost prinși răzeșii din ambele sate, dar se pare că au fost omise casele (familiile) de pe vetrele Tămășenilor și Bozieștilor, noi neputând identifica nici un nume specific respectivelor sate, cum ar fi Corobanu, Călărașu, Corpaci, nici nume specifice satului Siliștea, precum: Bordei, Slavu, Neica etc., așa cum vom găsi în catagrafiile următoare. Se explică astfel numărul mic de locuitori înscriși pe listele satelor recenzate și prinde temei aserțiunea noastră privind omisiunile întâmplătoare sau voite. Că cifrele acestea nu reflectă numărul integral
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ajutându-ne acum să identificăm și să localizăm așezările catagrafiate în raport de cele existente în prezent. Umbrăreștii-răzeși sunt arătați că depind de biserica cu hramul Adormirea Precistii și noi credem că nu poate fi altă biserică decât aceea de la Siliștea, care, și în vechime, și astăzi a avut și are același hram. Ar mai putea fi și biserica de paiantă de pe vatra Tămășenilor, numită „a Corpăceștilor”, care avea același hram și, la datele recensămintelor, era în funcțiune. Slobozia-Umbrărești, comunitate ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și astăzi a avut și are același hram. Ar mai putea fi și biserica de paiantă de pe vatra Tămășenilor, numită „a Corpăceștilor”, care avea același hram și, la datele recensămintelor, era în funcțiune. Slobozia-Umbrărești, comunitate ce cuprindea pe locuitorii din Siliștea, Tămășeni și Boziești, are biserică cu același hram; de fapt, locuitorii aceștia aveau biserică laolaltă cu răzeșii. Condrea avea și are biserica cu hramul Sfinții Voievozi și e posibil să fie aceeași cu biserica satului Slobozia-Torcești, acesta fiind arătat cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
calcul și care la 1848 era contopită cu moșia Torceștilor, avem suprafața de 1.500 fălcii. Dintr-un act de mai târziu, respectiv 1883, prin care se ipoteca moșia pentru un împrumut bănesc, se aprecia că moșia „Torceștii cu toate siliștile ei, Țigăneii, Sineștii, Agapii sunt în întindere de 1.641 fălcii și 27 prăjini”, după ce anterior fuseseră vândute „d-lui C. Bușilă 224 fălcii pădure”, ceea ce dă un imobil funciar de 1.865 fălcii și 27 prăjini numai în stăpânirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în perimetrul vetrei de sat. În 1685, marele vornic Gavril Costache lăsa prin diata întocmită atunci „fiului meu, lui Costachi, - scria el - părțile mele din Umbrărești și viile de la Umbrărești”, situate, probabil, prin preajma caselor boierești, deci pe vatra actualului sat Siliștea, ori foarte aproape de ea. Spre o asemenea localizare ne îndrumă și o informație dintr-o hotarnică de mai târziu a satului Bârlădeni (Podoleni), unde se arătă că o piatră despărțitoare de hotar se pune „pe din sus de unde au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prisacă, locul unde se aflau așezați stupii, numiți popular știubeie. În această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și fiica sa, Aneta Sandu (Coana moașă îi ziceau localnicii), la Slobozia, Ion Răducanu din Umbrărești etc., cunoscuți crescători și îngrijitori de albine în perioada interbelică și postbelică, până la colectivizare. Poate că ar fi suficient să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
continuu proces de diversificare și perfecționare încă din respectivele epoci și în cele următoare. Astfel s-au petrecut lucrurile și la noi. Cei ce au fost creatorii uneltelor din piatră, făuritorii vaselor de lut și ale altor obiecte de la Tămășeni, Siliștea, Inărie și din alte puncte, au dispus, la timpul lor, de experiența și cunoștințele înaintașilor necesare practicării unei anume îndeletniciri din gama meșteșugurilor existente la un moment dat. Remarcabile au fost, la meșterii de atunci, răbdarea și tenacitatea în realizarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
crâșmarii. Noi știm că în acest timp au avut prăvălii sătești locuitori obișnuiți precum: Vasile Strătulat (Caștaliu) și Sava Dănăilă la Umbrărești; Dumitru Pricop, Vasile Roșu și Năstase Brat în Slobozia, fostul Boziești; familia Damian la Torcești; Toader Nechifor la Siliștea. La Tămășeni nu a fost nici o prăvălie după primul război mondial. Exista aici un comerciant ambulant, cu numele Manole, care aducea mărfuri de la Galați și le distribuia în sat. De altfel, asemenea mod de a face comerț era mai răspândit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dintre veteranii de război, având permise de călătorie C.F.R. gratuite, mergeau la orașele mari, în special la Galați, de unde aduceau și vindeau în satele de care aparțineau diferite produse. Să reținem următoarele nume: Sandu Bulai la Umbrărești, Tudor Mihalcea la Siliștea, Costache Hagiu și Ion Murgoci la Salcia, Serea Bulai la Torcești și Ene Miron la Condrea; poate vor mai fi fost și alții pe care nu i-am știut să fi practicat așa ceva. Tot de la comercianți ambulanți se aprovizionau locuitorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ales, prin cele anuale, vechile iarmaroace, umbrăreștenilor fiindu-le mai la îndemână cele de la Tecuci. Se întâmpla ca anumite produse să fie procurate și din alte orașe. Spre exemplu, Gavril Conachi notează că a cumpărat pentru biserica zidită la Umbrărești (Siliștea), în 1794, plătind chiria 1,60 lei „când au mers la Galați pentru her” (adică fier); „1,00 lei cheltuiala la Focșani pentru adusul șindrilei; 0,60 lei de adus cuie de șindrilă de la Focșani; 0,90 lei la o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în conducerea ei au fost aleși următorii: - Ion Sobieschi, președinte (se pare că era fiul fostului primar Neculcea Sobieschi, frate cu Panaite Sobieschi, și el primar mulți ani; - Vasile Trifan, vicepreședinte (socrul învățătorului Mihai Marus); - Gh. Chircă, preot paroh din Siliștea, membru în Consiliul de conducere; - Ion Murgoci, locuitor din Salcia, veteran al războiului din 1877; - Toader Nechifor din Siliștea (tatăl învățătorului Ion Nechifor); - Petrache Cucoaneș din Salcia (tatăl notarului Alexandru Cucoaneș); Au fost investiți cu calitatea de cenzori Ioniță Căulea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
frate cu Panaite Sobieschi, și el primar mulți ani; - Vasile Trifan, vicepreședinte (socrul învățătorului Mihai Marus); - Gh. Chircă, preot paroh din Siliștea, membru în Consiliul de conducere; - Ion Murgoci, locuitor din Salcia, veteran al războiului din 1877; - Toader Nechifor din Siliștea (tatăl învățătorului Ion Nechifor); - Petrache Cucoaneș din Salcia (tatăl notarului Alexandru Cucoaneș); Au fost investiți cu calitatea de cenzori Ioniță Căulea și Alexandru Miron, acesta fiind și casier la primăria comunei, iar supleanți erau Sandu Trifan, Vasile Pogor și Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așezările antice de pe teritoriul umbrăreștean, stau mărturie a acestei realități. În zona noastră, segmentul de drum străvechi se afla cu traseul pe malul stâng, al Siretului și străbătea așezările medievale Sineștii, Țigăneii, Slobozia-Torcești (marginea de vest a satului actual Salcia), Siliștea sudică, cotea de aici spre Movileni-Furceni-Cosmești-Poiana etc.. Că drumul acesta de pe partea vestică a interfluviului Bârlad-Siret, mai ales pe segmentul din teritoriul nostru, a fost intens folosit și în Evul Mediu ne-o demonstrează prezența vetrelor de sat din perioada
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Evul Mediu ne-o demonstrează prezența vetrelor de sat din perioada respectivă, situate pe traseul său ori în imediata apropiere, grăitoare în acest sens fiind urmele arheologice de la punctul zis Inărie, monedele transilvănene găsite aici și pe vechea vatră de la Siliștea. De asemenea, încercarea postelnicesei Elenco Manu de a înființa iarmaroace multianuale la Umbrărești (Siliștea) arată că drumul era încă frecvent parcurs, căci nu poate concepe nimeni o astfel de întreprindere decât într-o zonă ușor și intens circulată. Or, e
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
traseul său ori în imediata apropiere, grăitoare în acest sens fiind urmele arheologice de la punctul zis Inărie, monedele transilvănene găsite aici și pe vechea vatră de la Siliștea. De asemenea, încercarea postelnicesei Elenco Manu de a înființa iarmaroace multianuale la Umbrărești (Siliștea) arată că drumul era încă frecvent parcurs, căci nu poate concepe nimeni o astfel de întreprindere decât într-o zonă ușor și intens circulată. Or, e posibil ca tocmai schimbarea intensității traficului de pe terasa vestică a Bârladului pe cea estică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Galați, iar al doilea duce de la Tecuci la Făurei, pentru o mai lesnicioasă joncțiune cu linia spre Constanța, marele port al țării. Prima linie trece prin partea de est a vetrei comunei, iar a doua prin partea vestică a satelor Siliștea și Condrea, gările fiind la Umbrărești, pentru prima, la Siliștea, dar cu numele Condrea, pentru a doua. Se știe că prima linie de cale ferată română, în ordine cronologică, își află proiectul încă din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o mai lesnicioasă joncțiune cu linia spre Constanța, marele port al țării. Prima linie trece prin partea de est a vetrei comunei, iar a doua prin partea vestică a satelor Siliștea și Condrea, gările fiind la Umbrărești, pentru prima, la Siliștea, dar cu numele Condrea, pentru a doua. Se știe că prima linie de cale ferată română, în ordine cronologică, își află proiectul încă din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, cea mai fertilă perioadă, sub aspectul înnoirilor, din toate timpurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de azi al comunei Umbrărești, cu numele de Slobozia-Umbrărești, înregistrată ca atare în Condica liuzilor din 1803, alcătuită din sate cu vetre diferite, dar depinzând de același perimetru de moșie și de un singur stăpân la timpul dat, îngloba satele Siliștea (adică Umbrăreștii partea de nord), Tămășenii și Bozieștii. Dar, nici despre locuitorii din respectivele sate nu avem știri că au venit de aiurea, nici că au avut statutul de vecini. Despre cei din Siliștea, în timpul consemnării cu numele de Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]