13,467 matches
-
voia să se asigure că lasă o probă despre schițele și intențiile sale referitoare la Cronică. În fine, al treilea răspuns, vulgar, dar verosimil și el: demis din funcția de director al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, e silit, de la sfîrșitul lui '58, să se întrețină din ce publică. Întrebarea cea mai incitantă e, însă, alta: de ce se află primele două capitole ale nuvelei și în arhiva lui Ion Vinea? Iată, mai întîi, ce ne spune editoarea scriitorului, Elena
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
datată, cumva învechită, muzeală: asemeni tablourilor marilor maeștri flamanzi, ea și-a pierdut nuanța originară a culorilor, pînza s-a întunecat, are prea multe personaje pentru a reține un singur chip obsesiv. Fascinat și intrigat de conversația strălucitoare a bardului, silit de regim să ducă o viață aproape incognito la marginea noii societăți postbelice, poetul lucrînd "sub acoperirea" traducătorului, Nichita nu pierde totuși prilejul așteptat de a-i citi un poem Ťimpregnat de Jocul său secundť. Versurile n-au fost, se
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
venit la mine crinii - osândiți să le dau și foc și sânge - stors din stih au venit la mine câinii zădărâți au venit toți peștii din recif și popoarele de stele-au năvălit crugul să-i citesc fiecăreia m-au silit din pustiuri împlinitu-s-au oglinzi și-au țesut zadarul la mine în tinzi tuturor le-am fost ieri pròroc și-ajutor de cer piscului i-am spus să-i fie dor nu e duh să nu-i fi fost
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
vei căuta grăuntele de aur în muntele de steril, cu stăruință și răbdare și fără idei preconcepute, poți afla în cărțile lui Virgil Ciucă, acea năzuință spre o lume mai bună, eliberată de viclenie, neadevăr și înșelătorie, în care suntem siliți să trăim, pe care o slujim tăcuți și amnezici. Nu toți au curajul să rostească aceste sentințe, care taie uneori în carne vie, despre țara lui natală, despre țara de adopție, despre lume în general. Virgil Ciucă este poate, singurul
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
pe care lipsa trăirii proprii ți-a preschimbat-o într-un tărîm inaccesibil. În schimb, fără nici un dram de empatie, riști să cazi în impostură. Și aici lucrurile se complică în chip nefiresc, căci neputința empatică nu numai că te silește la impostură, dar chiar te obligă să o ascunzi prin mimarea a două stări care nu numai că nu pot înlocui empatia, dar nici măcar nu o pot suplini: simpatia pe paradă sau antipatia de bravadă. Simpatia de paradă este una
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
poți aplica în mod conștient e ca o aptitudine lăsată în stadiul rudimentar al instinctelor naturale. Îți închipui că știi să cînți bine și frumos, dar în realitate pățești ca acei cîntăreți a căror neglijență în cizelarea corzilor vocale îi silește să cînte în falset, folosind stridența vocii de cap în locul adîncimii vocii de piept. Sau pățești ceea ce pățim aproape cu toții zi de zi: înghițim aer în virtutea respirației abdominale, în locul celei toracice. Sau pățești ca turiștii ai căror ochi, lipsiți de
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
era nevoie să se ajungă la excesele din Franța, după eliberare. Dacă francezii au condamnat la moarte un scriitor important ca Robert Brasillach, la închisoare atîția alții - toți mari, ca Céline, Rebatet, Abellio etc. - dacă Drieu la Rochelle a fost silit să se sinucidă, la noi ar fi fost de ajuns o condamnare la tăcere". Cît ar fi fost de frumos moralmente, cît de util ar fi fost pentru a se pune capăt "destrăbălării civice" la care am asistat și continuăm
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
un limbaj metaforic sau simbolic, pentru a facilita gîndirea. Dar matematica tocmai aceasta face, în primul rînd." (p. 83) Să încercăm să spunem în alt fel ceea ce fragmentul spune deja: matematicianul nu calculează, ci gîndește, dar, întrucît gîndește, el este silit să calculeze. Calculul nu este o manie contabilicească a conțopiștilor mînuitori de cifre, ci forma cea mai eficientă de generalizare a valabilității unui gînd. Calculul nu înseamnă operațiuni elementare repetate la infinit, a căror legătură cu realitatea este cu neputință
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
nu ne spună tot și romanul se încheie fără să se fi terminat, în felul următor: "Am așteptat o clipă, m-am întors la mașină și am plecat unde trebuia să ajung." De ce suntem fericiți? Fiindcă nu trebuie, nu suntem siliți să ascultăm povestea până la capăt. Fiindcă am dat la o parte convenția basmului, am ieșit din convenție. Trans-romanul proclamă ieșirea din convenție (ca și cum acest lucru ar fi posibil, atâta vreme cât acceptăm să citim...). Disciplinele de teoretizare - de la marketing la teoria criticii
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
departe e de la gândul crud, venit nu se știe de unde, până în vârful peniței. E un drum lung, trudit, cu primejdii, cu ispite. E toată aventura faptei scrise! în mintea noastră, evenimentele, amintirile se înghesuie, se îmbrâncesc laolaltă. Hârtia însă ne silește să le așternem decisiv. După o orânduială mereu arbitrară. Nu trebuie să ne încredem în memorie. Ea e mereu gata să ne trădeze. De fapt, memoria funcționează ca un televizor stricat. Imaginile se suprapun, se amestecă, în timp și spațiu
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
în cazuri în care pronunția era z (ca în poesie) - își argumenta poziția invocînd conotațiile culturale ale cuvintelor: "Să recunoaștem deci că principiul strict fonetic nu are de ce să fie aplicat la neologismele cu s intervocalic, cum și alteori sîntem siliți să renunțăm la el. Pentru cuvintele de acest fel, criteriul fonetic e cu atît mai mult eliminabil cu cît ele formează o categorie aparte. Aparținînd patrimoniului culturii generale, fiind cuvinte ale civilizației, ele trebuie să-și păstreze o anumită fizionomie
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
ca să-i conducă acasă? Numai o minte infantilă poate crede nefolositoare o minte în vârstă. Dnii Nicolăescu ori Miclea ar trebui să se trateze de infantilism acut. Dar oare la cine? Pregătiți-vă pașapoartele, domnilor, se pare că veți fi siliți să mergeți la Viena. Cît despre noi, simpli cetățeni, Dumnezeu să ne aibă în paza lui! Wonderland Cu numai cîteva zile înaintea dispariției lui Iordan Chimet, CULTURA (nr. 22) a realizat un remarcabil Profil al inclasabilului scriitor și cărturar. Reputata
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
trăi decît dacă consimte să se lase prins în ea, aidoma unei celule a cărei șansă de supraviețuire depinde de integrarea în țesutul din care trebuie să facă parte. În opinia lui Ovidiu Hurduzeu, defectul acestui țesut planetar este că silește celula umană să se supună unor rigori existențiale de pe urma cărora diferențele sfîrșesc prin a dispărea. Se ajunge astfel la existența unui singur țesut a cărui rețea informă șterge diferențele morfologice dintre celule: nu mai avem un organism planetar alcătuit din
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
nu am face abuz, nu am greși: Căci Dumnezeu, toate câte le-a făcut, le-a făcut bune și cu măsură. Și cât timp se păzește măsura cumpenei firești și drepte a pornirilor din noi, mișcările firești nu ne pot sili să ieșim de pe calea cuvenită<footnote Sf. Isaac Sirul, op. cit., p. 151. footnote>. Din mâncările grele, consideră Sfântul Nicodim Aghioritul, se nasc zemurile cele groase, din zemurile cele groase umezelile cel groase și sângele cel gros, din sângele cel gros
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Sfântul Munte Athos, culese din scrisorile și omiliile Avvei Efrem, Edit. Buna-Vestire, Bacău, 2001, p. 152. footnote>. Prin intermediul văzului, sufletul nostru poate fi atacat de imagini păcătoase, ademenitoare, ispititoare și înșelătoare, care apoi își pot imprima formele lor asupra minții, silindu-o să se cufunde în ele și să caute să le dezvolte și să le împlinească. Imaginile au puterea de a crea anumite dispoziții - bune sau rele -, iar atunci când nu sunt controlate, pot evolua până la stadiul de patimi sau pasiuni
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>. Lupta cu gândurile de curvie este foarte puternică. În acest sens, Cuviosul Isaia Pustnicul spune limpede: De se seamănă în tine plăcerea curviei, când șezi în chilia ta, ia seama și opune-te gândului tău ca să nu te răpească. Silește-te să-ți aduci aminte de Dumnezeu, că El ia aminte la tine, și că de cugeți ceva în inima ta, toate sunt descoperite înaintea Lui<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de cuvinteă, pp.113-114. footnote>. Cel ce
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Acest lucru îl spune Sfântul Antonie cel Mare: Dacă te vei sârgui să nu faci voile tale, ci voia lui Dumnezeu petrecând în trezvie și cunoscând pe Dumnezeu, mintea ta va fi cu grijă la virtuți. Iar dacă te vei sili să faci voile tale pentru plăcere și nu voile lui Dumnezeu amețit de necunoștința lui Dumnezeu te vei pierde ca dobitoacele, mergând la cele rele ce ți se vor întâmpla după moarte<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Cristian Teodorescu Istoria le-a mai dat un ghiont nedrept și umilitor basarabenilor unioniști și proeuropeni. Sînt siliți să piardă vremea la cozile vizelor pentru a veni în țara ai cărei cetățeni sînt, unii moralmente, alții și în acte. Priviți chiorîș la Chișinău de fratele Voronin și de oamenii lui, românii din Basarabia, pentru care Bucureștiul e adevărata
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
le ajungea să înțeleagă înțelepciunea bunicilor, ei mai trebuiau să și trăiască fericirea, nefericirea. Or, asta e cu totul altceva. Dacă ar trebui să trăim basmele, nu le-am mai citi și am fi, probabil, destul de nefericiți. Dar pentru că suntem siliți să viețuim în realitate, citim basme care ne fac un pic mai triști, un pic mai veseli și, poate, un pic mai fericiți.
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
individualitatea ei, nu poate fi redusă la schemele teoretice din mintea lui? Mereu va fi ceva care să-i scape și mereu va rămîne ceva ireductibil și inefabil în fața căruia, în ciuda elanului rațional de a explica totul, omul va fi silit să-și recunoască neputința. Și atunci, individualul este indescriptibilul, este inefabilul, este acel ceva cu neputință de prins cu ajutorul conceptelor filozofiei. Individualul este votul de blam în fața pretenției filozofiei de a cunoaște micile cute ale făpturilor de-o clipă. Și
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
că cel mai scandalos dușman al gîndirii filozofilor - iraționalul - există aievea. Potrivit lui Petru Vaida, una din dramele lui Tudor Vianu este că, deși a fost toată viața un adept al rațiunii și un partizan al raționalității umane, esteticianul a fost silit să accepte că rațiunea nu poate explica totul în această lume. Și nu e deloc ușor pentru un propovăduitor al valorilor raționale să admită că în lume există lucruri iraționale înaintea cărora rațiunea nu poate nimic. Ba chiar este un
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
curînd cu o reducție asimptotică, năzuind către o țintă pe care care nu o vom atinge niciodată. De aici paradoxul pe care Petru Vaida îl surprinde în estetica lui Vianu: esteticianul român, susținînd mereu natura rațională a artei, a fost silit să conceadă că nu totulp este rațional în ea. Pentru aceeași iraționalitate a artei pledează una din laturile cele mai spectaculaose din estetica lui Vianu: teoria frumosului și consecințele ei. Lapidar vorbind, pentru Tudor Vianu frumosul este întîi de toate
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
rubricii privind integrarea europeană, care scrie despre "Tranziția energetică în UE". Articolul ne contrariază și totodată ne amuză. E vorba de restricțiile de consum energetic la care țările Uniunii Europene, lipsite fiind de surse proprii de energie convențională, vor fi silite să recurgă în deceniile următoare. Ca oameni cărora amintirea raționalizării consumului energetic din anii comunismului ne este încă proaspătă, articolul lui Horia Barna ne sună nefiresc de comic: "Unul din punctele principale ale planului Comisiei are în vedere reducerea consumului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10128_a_11453]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Capitalist și pe vremea regimului comunist Silit de împrejurări, Adrian Rizeanu, proprietar de darac, și-a obținut independența energetică Morarii, cei cu darace de lână, în general micii meseriași cu activități sezoniere și care prestau servicii ce nu rentau a fi asigurate de stat prin angajați permanenți
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
economic. Marfă era, erau și bani, doar că întreprinderile de stat trebuiau mai întâi să-și onoreze datoriile la bugete. Micul atelier timișorean era undeva la urmă de tot și astfel s-a trezit Rizeanu în fața falimentului iminent. Veșnicul optimist Silit de noile împrejurări, și-a pus oamenii pe liber. Astăzi, la dărăcit lână mai vine câte-o bătrânică ori vreun orășean care a primit lâna de la rudele de la sat și dorește să-și facă o plapumă. Sunt și din cei
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]