383 matches
-
fel, când își comanda lui, ceea ce se întâmpla nu rar), se vedea pe el buna-creștere și avea un plăcut miros viril, treaz în mine până azi: destul de solid, sănătos, cu figura atrăgătoare, chiar dacă banală, învăța potrivit, căci era cu măsură silitor, voind să-și asigure viitorul. Când spun „sănătos“, mă refer poate și la împrejurarea că, acordând higienei psihice ca și celei corporale ceea ce li se cuvine, vizita împreună cu ceilalți bordelurile, dar fără pornirea excesivă a altora: mai ales unul dintre
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
diferență, totuși, între felul în care un jurnalist urmărește situația și cel în care o studiază un cercetător, chiar dacă unele aspecte se suprapun (sunt cazuri în care un profund comentator politic contribuie mult mai mult la cunoașterea subiectului decât un silitor, dar limitat, cercetător). Imediat după decembrie 1989 unii redactori din secția română au fost trimiși câte o lună în țară drept corespondenți pe lângă corespondenții britanici ai BBC-ului. Am descins în Bucureștiul natal la sfârșitul lui ianuarie 1990, după o
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
și unde am putut alege multe lucrări de artă valoroase pentru Veneția. Serile la Veneția în compania aceea selectă au fost adevărate regaluri, descoperind un Spiess spiritual, fermecător, o enciclopedie de bancuri, care și-a găsit în mine un partener silitor (de atunci distinsul ministru al culturii i-a precizat lui Adrian Dohotaru că nu va mai face nici o deplasare externă fără Macovei, cerere ce m-a onorat). Cu Spiess la Veneția am trecut prin două momente demne de reținut: fusesem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
În Israel, Începuseră să curgă râuri de circulare și dispoziții de tot felul trimise de Centrala de la București pe adresa CDE Huși. Șefii diferitelor „resorturi” și „secțiuni” semnau documente prin care s-ar fi vrut reprofilarea coreligionarilor În harnici și silitori agricultori. În mod cert se știe că Încercările de acest fel au fost sortite eșecului, oamenii preferând migrarea „la plesneală”, gândindu-se că oricum În Țara Sfântă va fi mai bine decât pe meleagurile unde s-au născut. b.a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pulverulente”, probabil o magistrală „invenție” românească furată de pe unde s-a putut. a.n. Imprimatele de tot felul, sub regim foarte sever! Chiar și banalele imprimate tipizate trebuiau să poarte vizele „bun de tipar” și „bun de difuzat” aplicate de silitorii Împuterniciți. Cei de la Direcția Generală pentru Presă și Tipărituri (DGPT), ce aveau adresa pe strada Maior Giurăscu, nr.11, raionul 30 Decembrie, București, trimiseseră o altă adresă „secretă” ce, pe lângă instrucțiunile de rigoare, conținea și „Lista nr.1 (cu materialele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
localitatea Brodoc. Să fie scos din atenția subsemnatului”. Fraza de final ne-a pus Într-o mare dificultate deoarece nu prea am priceput ce voia să zică tov-ul: „Alăturat depun și materialele ce le posedă cel În cauză”. După cât de silitor fusese la orele de limba română, se pare că era vorba chiar despre el dar Într-o ortografiere alambicată de crezi, prima dată, că dosise prin birou niscaiva efecte preoțești de-ale „lucratului” de Securitate Sofianu. w. „Alexandrescu” Îl toarnă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
oftând, Cauți să-i potolești. Cu ispite te-ntalnesti, Te trag la alte fapte, Și te duc mai departe, Unde-i muzică și joc, Și cărți de noroc. Mai departe tu pornești, Si cu alte te-ntalnesti, Vezi un frate silitor, Te cinstește binișor, Curaj ți-a dat, Limba ți-a dezlegat, Acasă dac-ai ajuns, Pe ceartă te-ai pus, De vină nu ești tu, Doar paharul ce-l băui, Zi de Post suFlet trist 2006 12.04.2006 Si
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Botta, un tip dărâmat într-un oraș în Ruine: neagă tot, îmi dă impresia că urăște totul, poate în afară de morți; exaltă din toate puterile Evul Mediu, îl admiră pe domnul Maistre. Acum învață pianul și mărturisește că nu-i foarte silitor. Faza actuală din viața acestui om: obosit de atâtea tentative (viața lui e un mozaic, medic naturalist, arheolog, consul), a ajuns acum la muzică și nu mai vrea alta, basta. "Omenirea n-are decât să fie ca mine", spun cei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aci va rămâne până la sfârșitul zilelor sale, ceea ce rezultă din actul de deces numărul 118 din 18 decembrie 1899 eliberat de primăria din Cârțișoara. între ciracii săi în ale picturii, în special pe sticlă, s-a numărat ca un foarte silitor elev, Matei Purcariu al Țâmforii din Oprea Cârțișoara, născut în 1836, având ca părinți pe Ioan și Floarea, căsătorit la rândul său, conform poziției numărul 5 din 26 aprilie 1887 al registrului parohial, cu văduva Manea Salomia în vârstă de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
spre realizarea motivației pentru care au fost create, de cultivare a tinerimii naționale și de atragere spre acestea a copiilor din Moldova, la propunerea lui Enzenberg se instituiau premii, sub forma unor medalii aurite și argintate, distribuite elevilor celor mai silitori, fără deosebire de națiune sau confesiune, la susținerea examenelor publice de sfârșit de an. Din cei 21 de premianți ai Școlii normale din Cernăuți, la 19 septembrie 1785, patru copii de români primeau premii, remarcându-se conții Iosif și Leon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cuvintele scrise, îi pun să citească în bănci poemele poeților buni și îi silesc să le învețe pe de rost, căci în ele sunt multe sfaturi bune, multe deslușiri, îndemnuri și elogii ale oamenilor de ispravă din trecut, astfel încât copilul silitor să-i imite și să se străduiască să devină asemenea lor. Dascălii de muzică (...) le dau să învețe și operele altor poeți de vază care au alcătuit și muzică, punându-i să execute și făcând ca armoniile și ritmurile să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ca ,,la zi fixă” elevii școlii domnești să fie evaluați de o comisie formată din mitropolit, câțiva boieri epitropi și dascălii școlii. Pentru a stimula și mai mult dragostea de învățătură, el hotărăște să se selecteze câte doi elevi mai silitori ,,de la fiecare treaptă de învățătură”, cărora să li se ofere drept premii ,,cărțile trebuincioase pe anul viitor”. În situația în care acești elevi provin din categoria părinților săraci și ,,scăpătați”, domnitorul dispune să li se ofere ,,o cuviincioasă leafă” (bursă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ursul pentru puterea pe care o aveam în mâini, când strângeam pe cineva în brațe. Aveam ca „șef de clasă”, premiantul clasei, pe nume Bălan T.Vsile, un băiat oacheș, venit din Dobrogea. Era inteligent, cu o foarte bună memorie, silitor și extrem de disciplinat. Era mai în vîrstă decît noi, colegii lui. Înainte de a veni la seminar făcuse două clase la școala de cântăreți bisericești. Într-o după amiază, îmi curgea nasul de guturai, mi- am suflat nasul între degete, (nu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a învățământului, îngrijorările și exigențele erau și mai mari. Fiecare profesor urmărea cele mai bune rezultate de la noi. Începuse prigoana de tot felul a intelectualilor și noi, în clasele mai mari de acum, îi înțelegeam, tacit. Eram nevoiți să fim silitori, îngrijorați să nu ne schimbe profesorii pe care îi îndrăgisem (îi cunoșteam deja), și să nu vină alții necunoscuți cu alte metode, despre care ne parveneau vești proaste, de la colegi din alte licee. Ne dăm seama astăzi, curios, că ne
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Oprea, Constantin Hârlav, Al. Th. Ionescu, Dan Damaschin aceștia cu un an sau doi mai mari decât noi. Tehnoredactor al "Echinoxului" era poetul Virgil Mihaiu, un rafinat poliglot, desăvârșit iubitor și cunoscător al jazz-ului. Eram tineri și entuziaști, foarte silitori, studenți cărora nu le scăpa nici o carte bună din librărie În ce privește influența curentele culturale, singura grupare care m-a influențat a fost cea a mișcării echinoxiste, caracterizată prin echilibru, spirit critic, rigoare și respect față de marile tradiții ale culturii noastre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Oprea, Constantin Hârlav, Al. Th. Ionescu, Dan Damaschin aceștia cu un an sau doi mai mari decât noi. Tehnoredactor al "Echinoxului" era poetul Virgil Mihaiu, un rafinat poliglot, desăvârșit iubitor și cunoscător al jazz-ului. Eram tineri și entuziaști, foarte silitori, studenți cărora nu le scăpa nici o carte bună din librărie. Chiuleam de la cursuri doar pentru a sta ceasuri întregi în Biblioteca Centrală a Universității Babeș-Bolyai, siderați de faptul că treceam zilnic pe lângă așa numitul "bârlog al lui Faust", o încăpere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
după mizerie, după acea murdărie sordidă, orientală, după crâșma în care cu un pahar îmbătai tot satul, după crâșmarul hoț, „care are marfă proastă / și-o nevastă / ce se ține c-un jandarm”, după foamea și frigul îndurate, ca elevi silitori, prin internate ... Ce-or fi regretând ei la brendul interbelic? Că nu mai e țăranul analfabet și prost să le caute în coarne? Ca să-i scuzăm, le vom zice că plâng după copilăria și tinerețea lor, dar parcă nici proiecția
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să nu fie lăsat să-și desăvârșească opera, el, care s-a acoperit, până a ajunge ministru, de merite în toate treptele de învățământ, concretizate în zeci și zeci de m3 de hidrogen sulfurat inhalat prin toate clasele de elevi silitori cu barul, discoteca și „iarba”. Ați observat, desigur, că atunci când cei ce nu merită (mai ales aceștia!) ajung într-o funcție mult prea înaltă pentru înălțimea lor, „gâtul”, acea parte a corpului care ar trebui apărată mai abitir decât altele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
munca țăranilor lucrători pe moșiile lor, aceșștia au știut să răsplătească comunitatea: au construit un local de școală în Lunca (vezi capitolul despre școala din Lunca), localul de primărie care este și astăzi, au sprijinit direct și indirect pe elevii silitori care au urmat școli secundare, contribuind la ridicarea intelectualității din lumea satului. La venirea fraților Sterian în Lunca, prin 1862-1863, centrul administrativ era la Fruntești, dar dup reforma administrativă elaborată de I. Al. Cuza în 1865, ei au insistat ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Considerându-l pe Daniel Justett drept mentor al său, lui Gheorghe Postoiu nu i-a fost greu, având în vedere structura sufletească a profesorului, altruist, cu vederi democratice, să-l convingă să-i susțină material pe elevii care se dovedeau silitori la învățătură. Despre modul în care erau răsplătiți elevii silitori mi-a povestit și tatăl meu, învățătorul Virgil Cernat, fost elev al lui Postoi. De asemenea, toți cei care au fost solicitați să răspundă la Chestionarul întocmit de Olimpia Bădăluță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gheorghe Postoiu nu i-a fost greu, având în vedere structura sufletească a profesorului, altruist, cu vederi democratice, să-l convingă să-i susțină material pe elevii care se dovedeau silitori la învățătură. Despre modul în care erau răsplătiți elevii silitori mi-a povestit și tatăl meu, învățătorul Virgil Cernat, fost elev al lui Postoi. De asemenea, toți cei care au fost solicitați să răspundă la Chestionarul întocmit de Olimpia Bădăluță, menționează modul deosebit de a stimula elevii la învățătură, instituit de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
putea urma școala, după care a urmat Școala Normală, devenind un învățător de prestigiu în județul Bacău. Nu toți copiii din Lunca au avut șansa de a fi ajutați material de învățătorul Gheorghe Postoi, chiar dacă s-au dovedit a fi silitori. Acolo unde părinții nu arătau nici un fel de înțelegere pentru școală, nici Postoi nu putea face nimic. Vom ilustra cazul lui Constantin Tomescu, născut în Lunca în 1907, rămasă orfan de mamă în 1917, tatăl fiind concentrat pentru front, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întrebat și asta. După 10 zile am primit un pachet cu cele trei cărți pe care nu le aveam, căci eu nu aveam decât cartea de citire și am primit gratuit aritmetica, geografia și gramatica pe adresa următoare: „Celui mai silitor elev din clasa a III-a primară din satul Luca, comuna Filipeni, Tomescu Constantin”. VII. 3 Școala și învățământul din comuna Filipeni în perioada cuprinsă între anii 19241949. Construcția de școli dupăș primul rșzboi mondial Până după primul război mondial
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai grea a fost îmbinarea dintre tradiția școlii românești și „mărețul exemplu” care era școala sovietică. În locul claselor complementare (V-VII) de la învățământul primar, a fost introdus, chiar din 1945, gimnaziul unic, ca soluție de tranziție, venind în sprijinul elevilor silitori, fii de țărani care puteau face gimnaziul pe loc. Gimnaziile unice au fost o soluție de moment, deoarece au fost înlocuite cu ciclul II al școlii elementare de 7 ani prin noua Lege a învățământului din 1948. VII. 4 De la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului românesc. Ca orfan de război beneficiază de ajutorul statului și urmează Școala Normală de învățători de la Bârlad, între anii 1921-1929, după care este numit învățător suplinitor (nu avea armata făcută!) în comuna GhimeșPalanca, jud. Bacău. A fost un elev silitor și, în perioada adolescenței, a acumulat mult prin lecturi, cultivând deopotrivă atât științele umaniste, cât și științele exacte, matematica, în special. Cunoștințele acumulate le-a pusă în slujba școlii, învățământului, având mereu în față exemplul învățătorului său. Proba fiecare elev
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]