272 matches
-
sau de opiniuni a majorității actuale a Parlamentului, aceasta ar fi silită a-și asigura libertatea de discuție și de hotărâri mutând sediul Parlamentului într-un oraș în care masele sunt prea puțin numeroase sau politicește prea indiferente pentru a silui acțiunea puterii legiuitoare. Frumoasa și vesela capitală a Austriei nu prea merită o pedeapsă atât de grea, sau era un timp cel puțin în care n-ar fi meritat-o. Mișcarea copilăroasă de la 1848, deși pătată prin crimele demagogiei, e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de poezie vor folosi în mod absolut intenționat paradoxul, ambiguitatea, schimbarea contextuală a înțelesului și chiar și asocierea ilogică a unor categorii gramaticale cum ar fi genul sau timpul. Limbajul poetic organizează, strunește resursele limbii vorbite și uneori chiar le siluiește în strădania lui de a ne face să înțelegem, de a ne cuceri atenția. Multe dintre aceste resurse scriitorul le găsește formate și preformate de munca tăcută și anonimă a multor generații. In unele literaturi foarte dezvoltate, și în special
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
fiul său, Ascanius, cetatea Alba Longa. Regelui Ascanius i-au urmat mai mulți regi, printre care frații Amulius și Numitor. Primul l-a alungat de pe tron pe Numitor, care avea o fiică, Rea-Silva, preoteasă a zeiței Vesta. Aceasta a fost siluită de zeul Marte și a dat naștere la doi copii: Romulus și Remus. Abandonați într-un coș de unchiul lor pe apele Tibrului, cei doi scapă, sunt alăptați de o lupoaică și cresc mari în casa păstorului Faustulus. Învingându-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
să fie nevoit să aplice ghioaga. Era suficient un mic semnal, abia perceptibil, ca supușenia celorlalți să fie foarte vizibilă. Eu mă enervam de lipsa de rușine a acestui îngîmfat. Mergea la vecin și de fața cu toată lumea cocoșească el siluia găinile omului, sau, mă rog, ale cocoșului. Nu chiar le siluia, că nesimțitele de destrăbălate se mai și scuturau de plăcere! Revenea în curtea noastră și tot de gagicăreală se ținea. Mă gîndeam că dacă ceilalți cocoși s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
abia perceptibil, ca supușenia celorlalți să fie foarte vizibilă. Eu mă enervam de lipsa de rușine a acestui îngîmfat. Mergea la vecin și de fața cu toată lumea cocoșească el siluia găinile omului, sau, mă rog, ale cocoșului. Nu chiar le siluia, că nesimțitele de destrăbălate se mai și scuturau de plăcere! Revenea în curtea noastră și tot de gagicăreală se ținea. Mă gîndeam că dacă ceilalți cocoși s-ar fi unit... Totuși s-a găsit și un cocoș mai nervos, așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ne salveze înțelepciunea „tradițională“, Providența, sau soarta, am putea testa resursele nebănuite ale bunei-cuviințe, practica uitată a politeții. Măcar atât. Deocamdată, scena e integral ocupată de râgâieli și sudalme. Plăcerea de a beșteli mitocănește tot ce mișcă, voluptatea de a silui limba și de a contraria regulile minimale ale conviețuirii decente, demolarea oricărui respect pentru oameni și instituții, vulgaritatea, prostul gust, reaua-credință, sminteala, minciuna, batjocura au devenit reflex cotidian. Ecranele televizoarelor și paginile gazetelor sunt pline ochi de harță și dejecție
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și cu ochi negri. Nu poți vorbi de libertatea unui câine de a fi vulpe sau bibilică. Preocuparea celor doi părinți cu privire la „libertatea“ copiilor lor este, ca să zicem așa, nemiloasă și potențial schimonositoare. E (încă) un caz în care ideologicul siluiește realitatea, pretinzând că o îmbunătățește. Un gazetar german a mers pe urma originalilor canadieni și a aflat câteva detalii semnificative despre biografia lor. Cu ceva timp în urmă, au făcut un concediu în sudul Mexicului, unde au purtat discuții reve
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai abitir decât Băsescu, ne strică mințile, sufletele și limba. „Mănâncă politicieni pe pâine“ și sunt experți în „vorbe grele“. O ultimă întrebare: cum poți să te pretinzi patriot „rromân“, să te perpelești exhibiționist de grija poporului și să-i siluești limba și cuviința câtă mai e, cu atâta, iresponsabilă, nerușinare? P.S. Tocmai încheiasem articolul, când, pe un post de televiziune, Mădălin Voicu și-a început o replică adresată dnei Pora în felul următor: „Dna Pora ne suge... ne suge... ne
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cea mai sigură metodă de sinucidere, nu tăierea venelor, chiar dacă un Seneca a reușit. Iar dacă acela a făcut-o din ordin imperial - chiar așa și a fost - mă Întreb cine v’o cere vouă. A! Natura, pe care o siluiți exact de când v’ați dat jos din copaci. „Meridian“, 16 august 2002, ora 12,37 58. Relativitate M’am ales cu un Whiskas de la buna mea prietenă și amfitrioană a voastră, bipezilor, dar nu degeaba. Paguba ei dacă a vrut
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Întrebarea pe „limba“ voastră, pe care Natura n’o Înțelege, mai mult o siliți inchizitorial la mărturisire, dar sunteți surzi la mărturisirile pe care vi le face uneori de bună voie. În sfârșit, pentru că n’o iubiți, ci doar o siluiți, iar dragoste - din parte-i desigur - cu sila nu se poate. Iar dacă, prin reducere la absurd, adică negând toate aceste acuze, tot n’aflați răspuns, e numai pentru că Întrebarea e un nonsens, subiectul ei nemeritînd nici o atenție. Asta se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceia care, atât de miloși În ce vă privește, nu se Îndură să treacă apa Sâmbetei Încoace... Dar am să-i Împing eu, așa cum am făcut și cu Adam. Ce-mi pasă că o să vă doară? În fond, asta vreți, siluind Natura: să dați de... mine. Iată acum și deosebirea dintre experimentul meu și acela al viitorului meu colocatar. Sunt cam leneș, și așa ispitesc pe cercetători - cică e o profesie -, ca să nu-mi rup oasele muncind. Dar numai pentru fleacuri
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceeași viziune ecologică (nu ecologistă, care Înseamnă deja (altă) politică...). Singura care poate discuta (și tranșa) Între viață fie ea cea a societății și moarte... Amândouă la fel de utile. Cui? Celei care se află deasupra noastră: Natura. Pe care infatuați o siluim adesea, dar care Întotdeauna ne stăpânește. Chiar așa, sau mai ales, siluită... Relația cu „Pro Natura“ e mai profundă: multe astfel de aspecte și-au găsit acolo găzduire În decursul timpului. Capitolul 1. „Antume“, adică difuzate 1. Istorie și adevăr
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de zi cu zi. Poate-l va Încerca uneori nostalgia acelor zile și a acelor morți, care Într-o bună zi Îl va face să se răscoale din nou. Altminteri, poporul e o femeie care n-așteaptă decât să fie siluită. Dar dacă nu știi dincotro s-o apuci, una-două bușește cu tine de pământ de-ți dă sângele pe nas și pe gură. Știu ei prea bine ce zace În popor, iar de-a lungul unei jumătăți de sută de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Acest taur alb avea o înfățișare atât de blândă, încât frumoasa nimfă i s-a suit în spate. Divinul animal a dus-o pe imprudenta Europa către îndepărtatele coaste ale Cretei. Aici, aproape de un izvor umbrit, Zeus, devenit vultur, a siluit-o. Din această uniune brutală s-au născut trei fii, printre care celebrul Minos. Fratele Europei, Cadmos, a plecat în căutarea ei, ajungând departe în Grecia, unde a întemeiat Teba (astăzi Thiva), aducând totodată alfabetul și arta prelucrării metalelor. Prin
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în care noi ia locul lui eu, eliberând persoana de povara libertății, de efortul căutării de sine, prin transformarea ei în individ. Visez să scriu o carte adaptată la modul de a fi al conștiinței noastre, renunțând la rândurile ce siluiesc gândirea către modul livresc de a fi. Deocamdată fragmentul îmi pare cel mai apropiat de acest ideal. * Să ne imaginăm câtor idei potențiale le este refuzat, în fiecare moment, statutul de gânduri de către atenția noastră. Esența noastră ideatică își capătă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
fără religie. Iar noi creștinii, care datorăm evreilor credința noastră, ce ne-am fi făcut fără această credință în lupta, din ce în ce mai aprigă, cu terorismul. Numai credința ne va ajuta să nu ne predăm în mâna celor ce vor să ne siluiască trupurile, mintea, și spiritul. Această nevoie de transcendent, de care a vorbit Lucian Blaga, ne va salva, nevoie care începe cu mirarea în fața misterelor ce ne înconjoară și care continuă și după ce am dat la o parte unele din faldurile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
florin. Nu mai vorbim de insultele, desconsiderarea, umilirea la care erau supuși în tot locul și în tot timpul. Să spunem că nobilii unguri au prelungit până în epoca modernă vechiul „drept” feudal al primei nopți, prin care fetele iobagilor erau siluite și violate de stăpânul locului. E de mirare că țăranii români își mai făceau dreptate singuri: aplicau purificarea prin foc sau punerea în furci pe nobilului iubăreț? Cât au avut de suferit românii din tot arealul românesc dacă acest procedeu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Vișinski i-a bătut cu pumnul în masă, ar fi chemat gărzile ca să-l dea afară pe rusul insolent. Așa, fricos, lipsit de demnitate, n-a înțeles că, vorba unui ministru francez, monarhia ajunsese o fată bătrână pe care o siluiesc toți. Și a urmat ce a urmat, și nici nu avea cum să nu urmeze. Unii trec câte un secol de istorie ă este cazul fostului suveran ă fără să înțeleagă nimic. Ex-regele n-a fost și n-o să fie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și în trei zile îl faci la loc, coboară de pe Cruce, dacă ești Hristosul, ca să credem în Tine. Iar nouă: De ce nu vine Hristos, mă, să te scape din mâinile noastre, dacă crezi în El? După cum Domnul Hristos n-a siluit atunci conștiințele acelora, coborând de pe Cruce, ci a lăsat ca după Învierea Sa, cutremurați de ceea ce au făcut, în mod liber să vină la cunoștința Adevărului pocăindu-se și strigând înaintea Apostolilor, în auzul întregului norod: „Fraților, ce să facem
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Cruce, ci a lăsat ca după Învierea Sa, cutremurați de ceea ce au făcut, în mod liber să vină la cunoștința Adevărului pocăindu-se și strigând înaintea Apostolilor, în auzul întregului norod: „Fraților, ce să facem?”, așa și acum Dumnezeu nu siluiește conștiințele prin minuni imediate, ci așteaptă mijlocirea noastră pentru ei, prin acceptarea suferinței, însoțită de rugăciunea Mântuitorului pe Cruce: „Doamne, iartă-i că nu știu ce fac!”, ca astfel să li se deschidă ochii sufletului, spre pocăință. * Este bine să știm tot
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
așa din pântecele mamei lor; sunt fameni pe care i-au făcut oamenii fameni și sunt fameni care s-au făcut ei înșiși fameni pentru Împărăția lui Dumnezeu (viața de feciorie)” (Evanghelia după Matei). Vreau să înțelegeți că Dumnezeu nu siluiește voința noastră liberă. Ne cere un singur lucru: în tot ceea ce facem să țintim la finalitatea existenței noastre în Veșnicia divină. Când o ignorăm, ajungem în veșnicia satanică. Fecioară care vrei să te căsătorești, în patul nupțial mirele tău să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
rostește gura. Altul parcă-ți umblă-n suflet și-n cuget și răscolește pulbere de scântei și jăratic încins, cu chipuri și întâmplări care îți mută atenția, îți frig ochii, îți ard limba, îți înțeapă urechile cu strigări obraznice, îți siluiesc simțirile minții și ard pe dinăuntru ca un foc ascuns, neștiut, împotriva căruia nu ai armă de apărare și loc de scăpare... Apa! Apa stinge focul! Apa rugăciunii stinge focul patimilor, domolite în înfrânările trupești, dar libere în cuget. Râul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
doi s-au întors în dormitorul alăturat, unde numai ei aveau paturile. Dimineața am luat legătura cu fetele când le duceam ciuberele cu mâncare - căci noi făceam acest lucru. Ne-au confirmat că doi dintre ai noștri au încercat să siluiască două fete. La țipetele lor s-au trezit toate și au alergat la fața locului. Dar cei doi fugiseră. După ce s-a servit terciul de dimineață, șeful nostru de lagăr a anunțat adunarea deținuților pe platou. „Astă noapte cineva a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
silindu-i să adopte formula omului fără Dumnezeu. Aici este cheia căderii multora. Însă nu toți s-au prăbușit până la fundul păcatului. Numai cei ce din inițiativă personală s-au identificat cu diavolul în săvârșirea răului, nu și cei care siluindu-li-se voința au făcut răul, dar nu au activat din inițiativă proprie. Primii și au închis poarta harului milostivirii dumnezeiești, ceilalți s-au putut smulge din păcatul săvârșit de frică, conștient, prin sfâșieri lăuntrice, regretând nepuțința de a presta
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
stăruință, și cei ce se silesc pun mâna pe ea" (Matei 11,12); În alte versiuni: se ia cu năvală și năvălitorii pun mâna pe ea. Biblia engleză veche vorbește de violență și oameni violenți, cea nouă afirmă că e siluită și luată cu forța. La forță se referă și Francezii. Germanii dau echivalentul Gewalt, dar în continuare utilizează un verb compus mai expresiv: reisen es weg). Creștinul este cel căruia Dumnezeu nu i-a dat duhul temerii (II Timotei 1
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]