2,018 matches
-
inteligent scoase în evidență în controversele înscenate dintre Carlo, povestitorul și Anna, regizoarea. Incursiunile în mediile sociale "marginale", interlope, periferice, de preferință Balcanii - inepuizabil "rezervor de povești" și pasiuni - contrastează cu reglementarea aproape mecanică a existenței în occident, inclusiv a simțămintelor și a conștiinței. Dejan îi privește cu dispreț pe teoreticienii seminariilor de etnologie la care Bille îl poartă și unde întrebările ce-i sunt adresate de participanți nu țintesc spre aflarea unui adevăr, ci sînt doar expresia unei amabilități de
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
cetăți" a lui Ion Barbu), unde scriitorul își trăia, neresemnat, surghiunul final. Oltenia (Alutania) e blamată ca o provincie ingrată, neoturcească prin excelență, în care moravurile și instituțiile fanariote cunosc o recurență viguroasă. Oricît ne-am strădui să detectăm în simțămîntul de inadaptare acută a lui I. D. Sîrbu o sensibilitate excesivă sau un capriciu, iată că avem o justificare în plus a întristătoarei incomprehensiuni de care a avut parte, printr-un eseu al Sorinei Sorescu, apărut în 1999, unde în altă
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
lui Vladimir Streinu. Recitind considerațiile sale din anii ^30, cuprinse în volumul Pagini de critică literară, (1938, reeditat în 1968), constatăm că ele își conservă încă un viu interes. Ne propunem a le reaminti în rîndurile de mai jos, cu simțămîntul că propozițiile în chestiune ar putea interveni oricînd într-o dezbatere în care tentația nu totdeauna justificată a ultimelor noutăți, a unui dernier cri ar putea fi dispusă a nesocoti perenitatea unor opinii formulate în interbelic. Ceea ce distinge opera critică
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
înrudită, de la "trăirismul" lui Nae Ionescu la "autenticitatea" lui Camil Petrescu. Nu putem omite nici complexul său etnic care, într-o perioadă a antisemitismului recrudescent care a culminat cu violențe criminale, era de natură a-i crea și accentua un simțămînt de incredulitate, inhibiție, teamă. Uneori apartenența iudaică e scrutată cu relativ calm, echilibrată printr-un principiu al disciplinei de sine: "Sîntem - din partea Hechterilor - o familie care are gustul lamentației. E adevărat că într-asta viața mi-a dat un larg
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
celebrități cîștigate pe drept, să-și vadă numele adulat la cub și la pătrat nu numai prin aducerile proprii din condei, primite repetitiv cu brațele deschise de diferite publicații onorabile, dar și prin reverențele, ditirambii și genoflexiunile unor terți? Comuniunea simțămintelor patriotice în slujba unor nobile idealuri? Donații generoase pentru cauze individuale și colective? Presiuni, insistențe, interferențe? Poate că însăși obrăznicia rentează (obraznicul mănîncă praznicul), fiind, din păcate, și contagioasă. Dacă nu cumva avea dreptate Octavian Paler cînd spunea că modestia
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
care produc electricitate. Anul 1797. Schiller se năpustește năprasnic asupra savantului care ignora filozofia idealistă germană: „judecată goală de măcelar care vrea cu nerușinare să spintece și să măsoare natura (...), fără dulcea participare a inimii...“ Von Humboldt răspunde: Schiller, cu „simțămintele lui de gelatină“, „împopoțonează într-o grandilocvență plictisitoare idei împrumutate de la alții“. Față de spiritul faustic al savanților iluminiști, pretențiile pecuniare, înfumurarea, neputința specializată a „savanților“ de astăzi (seriozitatea lor carieristă) seamănă cu dansul unor cocote. Iresponsabilitatea savantă față de „forța vitală
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
aforism . Nu am căderea de a mă pronunța cu privire la acest lucru. În schimb, pot spune că, prin frumusețea și specificul lor, reflecțiile profesorului Vasile Fetescu își găsesc un loc distinct în peisajul gândirii aforistice românești. Valică Mihuleac Moto: Idei înnobilate, simțăminte curate toate poleite cu sclipiri de diamante le-am adunat în file de carte pentru a cititorilor înlesnire și pentru îndelungă dăinuire. EDUCAȚIE CULTURĂ ȘCOALĂ Cultură O cultură generală amplă și solidă nu se poate forma doar prin intermediul computerului, al
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
de mare valoare rămân nefructificate datorită incapacității autorului lor de a le transpune în opere. Drum Drumul de la idee până la înfăptuirea ei este uneori lung și anevoios. Grai Rotund îmi este graiul cel dulce și sublim în care îmi exprim simțămintele și gândurile. Scriitor Scriitorul renaște și redefinește lumea prin propria sa viziune artistică. Scrierea cărții Scrierea unei cărți este un proces comparabil cu chinurile facerii, cu deosebirea că în cazul creației literare sau științifice efortul este de mai lungă durată
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
mai bună alegere pentru a-ți fi soție. Dragostea Dragostea devine învolburată și devastatoare atunci când îmbracă hainele geloziei și ale vrăjmășiei. Definiție Dragostea este imaginație dezlănțuită, este azimă pentru inimile înfometate, este băutura dulce-amară ce potolește arșița sufletelor însetate, este simțământul fierbinte care încălzește inimile aride, este balsamul ce alină durerile și dorurile clocotitoare. Bărbat Bărbatul frumos și fălos Arareori în dragoste e credincios. Probabilitate Din părinți săraci cu duhul este puțin probabil să rezulte urmași cu potențialități intelectuale deosebite. Armonie
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
metodică răsturnare a iubirii cristice, cu sfidarea unui fond mistic obsesiv, prezent cu un semn inversat. Jubilația păcatului pare a nu fi decît fața întoarsă a unei virtuți exasperate. Atingînd un moment limită al contradicției lăuntrice, poetul ajunge la un simțămînt paroxistic al respingerii universalizate, se îneacă de-o ură neînfrînată, de-o poftă de injurie ca de-o flegmă stropșită între dinții încleștați: "Să înjuri tot. Să înjuri cum. Să înjuri ce. Să vezi înjurătura trecînd prin cameră deschizînd fereastra
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
îi vor suplini absența printr-o excrescență pe verticală a cunoștințelor legate de ea. Cum numărul filozofilor al căror nume este pomenit în această carte este destul de mare, nu îndrăznesc să mă întreb cîți dintre ei au făcut teoria unui simțămînt pe care să-l fi gustat cu adevărat. În privința autorilor cărții Cea mai frumoasă istorie a fericirii, cei trei francezi au un renume ferm: filozoful André Comte-Sponville, Jean Delumeau, profesor la College de France și specialist în istoria mentalităților, și
Fericirea fără speranță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9523_a_10848]
-
pe scenă. Aici a intervenit, din nou, un sentiment de stânjeneală, urmat apoi de sentimentul inedit de care vorbeam mai sus, acela de silă, pe care nu l-am mai trăit niciodată la vreun spectacol de orice fel. Acest ultim simțământ a acompaniat momentul când "interpreții" au luat în palme rezultatul acțiunii lor uzuale și au început să șteargă de pe fundal, cu acest produs sau cu transpirația de la subțiori, o parte din ceea ce scriseseră la începutul spectacolului, pe fundal. Când persoane
Simplă fiziologie și atât by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9593_a_10918]
-
Ťdecantareť vizionar-stilistică în transcendența unei categorii estetice". Poetul se orientează către peisajul opulent, saturat de sine, al mirajului său care-i limpezește universul lăuntric. Rococoul tardiv al autorului Rondelurilor etalează un hedonism estetic, o chietudine, un tandru epicureism, inducînd un simțămînt de confort, de reducție a impresionabilității excesive, a tulburării provocate de stările conflictuale. Dl. Zenovie Cârlugea ne oferă un exemplu care însă ar trebui înțeles... invers: "La un moment dat, Boffrand, strălucitul decorator al palatului Soubise, observa că decorațiile interioare
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
decantare" vizionar-stilistică în transcendența unei categorii estetice". Poetul se orientează către peisajul opulent, saturat de sine, al mirajului său care-i limpezește universul lăuntric. Rococoul tardiv al autorului Rondelurilor etalează un hedonism estetic, o chietudine, un tandru epicureism, inducînd un simțămînt de confort, de reducție a impresionabilității excesive, a tulburării provocate de stările conflictuale. Dl. Zenovie Cârlugea ne oferă un exemplu care însă ar trebui înțeles... invers: "La un moment dat, Boffrand, strălucitul decorator al palatului Soubise, observa că decorațiile interioare
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
factură mafiotă și, nu în ultimul rînd, disparitățile crescînde dintre săraci și bogați, atît înlăuntrul acelorași țări cît și în planul raporturilor dintre țări și regiuni ale lumii. Oricît de comprehensivi ne-am strădui a fi, cum am putea ocoli simțămîntul de eșec al moralei, parte esențială a crizei societății moderne? Încălcînd limitele principiilor de rațiune, armonie socială, progres, morala prezentului, înălțată pe temeiul Luminilor, a înscris o sumă de derapaje asociate cu o stare a "demoralizării", așa cum vede lucrurile, între
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
a reveni la ideea care l-a ofuscat pe dl Michael Finkenthal, aceea că e o zădărnicie orice strădanie "de-a departaja zguduitoarele tragedii ale secolului XX după criterii de clasă ori de naționalitate". Oare am putea subscrie fără un simțămînt al lucrului impropriu acea "gelozie" a unei "suferințe specifice" pe care am semnalat-o în marginea marilor traume ale epocii noastre și pe care ne vedem siliți a o reaminti? Nici conștiința umanistă, nici cea religioasă, fie ea în variantă
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
firele de iarbă colosale,/ o cărare de la ierusalim pînă în creierul meu./ fiecare furnică purta în spate/ cîte o fărîmă de zid./ desfăcuseră cetatea în părți infinitezimale/ și veneau s-o reclădească în creierul meu" (în somn - o viziune -). Același simțămînt al apartenenței la un cadru de viață dat, la polisul curent ce se opune, în delimitările sale, informului ultim, haosului îi putem atribui și racordul cu actualitatea. Spre deosebire de atmosfera neguroasă, biblic-apocrifcă a șaizeciștilor, Gabriel Chifu își aduce la zi textele
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
poezia noastră interbelică și epuizează o substanță care nu apucase încă să se manifeste complet". Mulți dintre ei sînt blagieni, arghezieni sau barbieni, redescoperind totodată filonul gîndirist, suprarealismul și nu în ultimul rînd expresionismul, spre a regăsi "normalitatea rostirii lirice". Simțămîntul este cel al "repunerii în funcțiune a unor retorici de-a gata", agravat de involuția spre manieră și autopastișă a unora din poeții generației în chestiune. Lucruri cît se poate de reale, pe care le-am susținut noi înșine cu
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
romantice. REGIZORUL: Bineînțeles. Ia gândiți-vă: presupunând lumea redusă la un bob de rouă și raporturile de timp la o picătură de vreme, în ce limitare microscopică s-ar pierde milioanele de îndeletniciri ale oamenilor, în ce părere de timp simțământul de bucurie! În acești atomi de spațiu și timp, câtă nesfârșire...! Cadrul și atmosfera... bineînțeles romantice! CEZARA: Ce alegem pentru noi? IERONIM: Liniștea. Ce zici de-o barcă pe un fluviu larg... Larg și liniștit, pe undele căruia să coborâm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Costache intră în ograda sa mai cătrănit decât plecase. Dechise ușa la tindă, luă toporul și începu să lovească cu sete în tulpina copacului. Maria nu putu suporta scena. Cu fiecare lovitură de topor, parcă auzea un geamăt surd, având simțământul care n-o înșelase niciodată că și copacul acesta era tot o ființă. Intră în casă și-și astupă urechile cu mâinile, așteptând ca soțul ei să termine nelegiuirea, că ce altceva putea fi această răzbunare pe un copac, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
de la un timp, să râdă intempestiv și să murmure istorii numai de ea știute, reflectând brusc asupra propriei condiții umane. Trezirea „conștiinței de sine” o face nefericită, ea comparându-se cu Don Quijote în luptă cu morile de vânt. Trăiește un simțământ de revoltă împotriva propriei vieți „greșite”, invocând introspectiv vechiul îndemn socratic: Cunoaște-te pe tine însuți! Autorul își exersează priceperea în tehnica monologului interior. Eroina este uimită că a pierdut o viață întreagă la infectul ghișeu. „Vreau afară!”, strigă vocea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
adâncă, fără să știe deloc a înota. În scurt timp, m-am înecat. De parcă ar fi fost cu adevărat vina mea... Nu, n-a fost, căci toate tainele universului sporesc tot mai mult, pe măsură ce te afunzi tot mai curajos în simțământul inefabil al dragostei!” Aici, într-adevăr, este nevoie de făcut o remarcă. Este curios cum de cineva poate să scoată la iveală, cu atâta ușurință, astfel de cuvinte, toate îndelung căutate și încărcate așa de puternic, atât de filosofie, cât
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pentru a fi făcute compromisuri dintre cele mai rușinoase și mai josnice; iar, pentru un bărbat care arde de ambiție, dragostea de suprafață a femeii înseamnă doar a-ți lega o piatră uriașă de gât, care te țintuiește locului! Aceste simțăminte, ce m-au păstrat pe mine îndelungă vreme într-o stare de neîncetată încordare, au început să se destrame unul câte unul în clipa - de grea apăsare chiar și acum - în care (chiar dacă, în aceste urâte momente, nu mi se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
neagră a simțurilor îl învăluia repede și cu putere, iar o teribilă angoasă îi cuprindea toată ființa brusc, totul culminând cu formarea unui nod în gât, ce-l înăbușea și-l chinuia vârtos, nedându-i pace multă vreme. Iar aceste simțăminte puternice și violente, care dau năvală în sufletul omului și îl copleșesc pe deplin, se alcătuiau la el într-o suferință psihologică și morală, ce îl determina să mediteze adânc, într-o mare încordare a forțelor sale spirituale, asupra a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
atunci când aceasta îi făcuse semn. Pentru întâia dată, el se simțea cu adevărat îndrăgostit, iar asta îl avânta și mai mult în dorința sa. Și se vede că fata l-a ajutat, căci destul de curând amândoi ajunseseră a-și cunoaște simțămintele de iubire reciproce și așteptau doar acel magic moment declanșator, moment ce iată că nu s-a lăsat prea îndelung așteptat. Cu toate că nici Silvestru și nici Carla nu prea cunoșteau ce este norocul sau fatalitatea, amândoi au putut vedea cum
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]