4,438 matches
-
învățăm că sufletul care privește spre strălucirea negrăită a frumuseții dumnezeiești trebuie să aibă atâta dragoste față de aceea, câtă dragoste are trupul față de ceea ce-i este înrudit și de aceeași fire, dar mutând pasiunea spre nepătimire; căci stingându-se toată simțirea omenească, mintea arde numai cu duhul din puterea dragostei, încălzită fiind de focul acela pe care a venit Domnul să-l arunce pe pământ”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia I, în PSB, vol. 29
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Însuși, nemaivorbind acela prin alții”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 194. footnote>. Prin cuvântul primit direct de la cineva și nu prin altul primim și puterea și simțirea legată de acel cuvânt, de cuvântul lui. Cu atât mai mult, când primim cuvântul direct de la Fiul lui Dumnezeu cel Întrupat, primim ceva din simțirea și din puterea Lui, îndreptate spre noi, primim pe Duhul Lui cel Sfânt. În cuvântul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote>. Prin cuvântul primit direct de la cineva și nu prin altul primim și puterea și simțirea legată de acel cuvânt, de cuvântul lui. Cu atât mai mult, când primim cuvântul direct de la Fiul lui Dumnezeu cel Întrupat, primim ceva din simțirea și din puterea Lui, îndreptate spre noi, primim pe Duhul Lui cel Sfânt. În cuvântul Lui e prezent Cuvântul dumnezeiesc ca ipostas întrupat plin de iubire față de noi și de putere dumnezeiască. Nu mai auzim numai un glas, care ne
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
inteligibil întrucît nu poate fi perceput și cunoscut prin simțurile noastre, ci doar înțeles pe seama unei cunoașteri aparte. Așadar, sensibil e tot ce poate fi ,accesat" prin simțuri, iar inteligibil tot ce poate fi atins prin înțelegere. De unde reiese că simțirea lumii nu-i totuna cu înțelegerea ei și că cunoștințele pe care le capeți simțind lumea se deosebesc prin natură de cele pe care le dobîndești înțelegînd-o. E de prisos de amintit că dihotomia aceasta, cea mai longevivă din istoria
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
și jocuri; - de a le deștepta interesul și a le cultiva gustul, dragostea și înțelegerea pentru cântecul și jocul popular românesc, deprinzându-i a cânta și a asculta viersul românesc; - pregătindu-i sufletește, și prin ajutorul muzicii, pentru viața de simțire, cuget și faptă românească”<footnote Ministerul Instrucțiunii - Programa analitică pentru școalele de copii mici, București, Institutul de Arte Grafice Ed. Marvan, pp. 20 - 21; Republicată în: Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 619; footnote> . După
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ai liniei formate din sumedenia de puncte!” (ștefan Iureș București, revista Punct, Nr. 36, mai 2005) “TELEGRAMĂ A douăzecea aniversare a revistei Punct este o aniver sare emoționantă. Douăzeci de ani de poezie, proză, critică literară, expri mând o aleasă simțire, un acut sentiment al contemporanului, o subtilă căutare a unui drum spre sufletul cititorului... Tuturor colaboratorilor revistei și în mod special editorilor ei, Solo și Mariana Juster, felicitările noastre!” (Valentina și Berthold Gruenwald - Duesseldorf, revista Punct, Nr. 36, mai 2005
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
un loc aparte prin frumusețea traducerii, prin limba ei vioaie și armonioasă. „Traducătorii acestei cărți, subliniază istoricul literar N. Cartojan, au știut să folosească frământările unui veac de muncă literară pentru a nimeri cuvinte expresive, ce deșteaptă imaginația și mișcă simțirea“. Cu prilejul sărbătoririi a 750 de ani de la atestarea documentară a orașului (28 septembrie 1974), în Piața Centrală a Orăștiei a fost dezvelit un Complex monumental al Paliei, realizat de sculptorul Nicolae Adam, care reprezintă simbolic ideea tipăririi acestei cărți
Agenda2003-50-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281838_a_283167]
-
a ne fi demnă solie a crezului nostru sfânt de unitate națională la această mare sărbătoare a Neamului Românesc. Fie ca întâiul praznic liber al Zilei de 1 Decembrie ca zi națională a Românilor să ne unească pe veci inimile, simțirile și gândurile în Alba cetate a Iuliei așa cum, la 1 Decembrie 1918, marii noștri înaintași au voit și au făptuit Unirea cea Veșnică!“ Din 1990, în fiecare an Alba Iulia adună în jurul Catedralei Neamului, în fața Sălii Unirii, la statuia lui
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
a ne fi demnă solie a crezului nostru sfânt de unitate națională la această mare sărbătoare a Neamului Românesc. Fie ca întâiul praznic liber al Zilei de 1 Decembrie ca zi națională a românilor să ne unească pe veci inimile, simțirile și gândurile în Alba cetate a Iuliei așa cum, la 1 Decembrie 1918, marii noștri înaintași au voit și au făptuit Unirea cea Veșnică!“ Din 1990, în fiecare an Alba Iulia adună în jurul Catedralei Neamului, în fața Sălii Unirii, la statuia lui
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
la rândul său, diplome de merit și premii pentru abilități de lideri, capacitate analitică, lucru în echipă și creativitatea următorilor concurenți: Petru Dimulescu, Liviu Galașiu și Leontina Pecingina. DUȘAN BAISKI Concurs de articole l Pentru viitorii psihologi Revista „Cuget și Simțire“, editată de Facultatea de Psihologie a Universității Tibiscus din Timișoara, a lansat un concurs de articole adresat studenților din anii I, II și III, la specializarea psihologie, din orice instituție de învățământ superior. Temele pentru care sunt așteptate articolele sunt
Agenda2004-48-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283099_a_284428]
-
Dependența - pericole și soluții, Psihopatologie, Premisele alegerii unei cariere, Inteligența materiei. Termenul limită de predare a articolelor, la secretariatul Facultății de Psihologie, str. Daliei nr. 1 A, este 15 decembrie 2004, lucrările urmând să poarte mențiunea: pentru concursul „Cuget și Simțire“. Cel mai bun articol, pentru fiecare temă, va apărea în următorul număr, din februarie 2005, al revistei, iar cele mai bune trei articole vor fi premiate astfel: premiul I - 700 000 de lei, premiul al II-lea - 500000 de lei
Agenda2004-48-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283099_a_284428]
-
le prezentau la diverse competiții interne sau chiar internaționale. Și atunci, și acum, (deși au trecut câteva generații) elevii sunt lăsați să lucreze singuri, astfel noutățile să vină de la ei, să fie creația lor, în concordanță cu vârsta și cu simțirea lor, nicidecum ceva impus. Coordonatoarele trupei, dnele profesoare Andreea Roșianu și Codruța Corneanu, îi supraveghează pe copii indirect și sunt „acolo“ ori de câte ori tinerii actori ajung în impas sau au nevoie de o mână de ajutor. Când m-am documentat pentru
Agenda2004-49-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283119_a_284448]
-
și pentru Tomas a fi împreună cu cineva "de pe cealaltă lume" este tot o formă de a cocheta cu moartea. Tomas e un compasiv prin excelență, în sensul etimologic pe care îl dau anumite limbi cuvîntului "compasiune", ca Mitgefühl, de pildă: simțire împreună cu, capacitate de a-ți imagina o cartografie intimă a unui psihic străin și de a o recunoaște de ca si cum ar fi a ta. "Artă telepatiei emoționale," cum o numește Kundera. Astfel concepută, compasiunea e o maladie sinistra, pentru că ea
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
unui psihic străin și de a o recunoaște de ca si cum ar fi a ta. "Artă telepatiei emoționale," cum o numește Kundera. Astfel concepută, compasiunea e o maladie sinistra, pentru că ea te aruncă în universul lăuntric al celuilalt, obligîndu-te să simți simțirile sale fără a avea și puterea să le reprimi, să le domini ori să le dai uitării. Devii, astfel, un mai autentic trăitor al nenorocirii altuia, pe care, de fapt, o amplifici, o sporești cu puterea imaginației tale îngrijorate. Tomas
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
vreo dovadă că insul era foarte inteligent, răspunsul lui îmi oferi pe loc dovadă: - Era îngîmfat - răspunse el - într-un fel aproape comic. În orice caz, - precizase, - se vedea de pe mutra lui că nu purta în el cauza, sau sentimentul, simțirea reală ce reflectă pe fata omului expresia specifică de înfumurare, îngîmfare etc. - Just! concedasem. Măcar în acest punct, orice suspiciune între noi putea să fie înlăturata. Nu știu dacă în românele sale sudiste în care drept fundal există deseori negri
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
creștinismul în varianta românească, socându-le pe gazde. În mod special îi stigmatizează pe conducătorii bisericii ortodoxe: "știți, voi, copii ce specimene au fost ierarhii ăștia, striviți sub vestmintele lor grele, orientale. Amețiți de mirosul de tămâie, călcau greoi și fără simțire pământul gingaș al patriei, spunând că-l apară, când în realitate erau primii care-l trădau ca sa-si umple mai bine burtă." Tot profesorul Bălan este cel care introduce în român o a doua istorie, aceea a împreunării unei schizofrenice
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
O senzorialitate intensă îi stă la îndemînă autoarei precum un idiom de care se poate folosi necurmat, cu articulațiile tonifiate de dicteul suprarealist: "Broscoii din nori duhnesc a păcat și se descaltă-n spume peste/ pita pămîntului caldă.// Tîrîtoare lipidice încearcă simțirea asfaltului duse de forțe giratorii/ minate de sfîntul cu nume bețiv ținut în carantină pînă acum.// Dansul lor înscriind volute neprevăzute, circumferințe lunare,/ cu o cerneală invizibilă scriu litere necunoscute, oculte, că nu/ mai găsesc intrarea în locuințele lor din
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
cărora un contur evanescent, nedus până la capăt, le dă viață. Semnul acesta, eminamente plastic, dar totodată - adesea - si gestual, ilustrând, vreau să spun, o dinamică prin excelență spațială, nu e câtuși de puțin arbitrar, deși e condiționat de imboldurile unei simțiri interioare care își caută expresia sfidând capcanele imaginarului. El introduce nu perspectivic, ci aluziv - prin simpla traiectorie în forță a brațului - în câmpul plan al imaginii un factor tridimensional. Dar asta, cu respectul unor criterii, subordonat unei legități. Bogdan știe
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
dor,/ De cînd eram copil de cuc,/ De cînd eram copil-cocor.// În plasma ierbilor mai fierb/ Boturi de mînji ce ma săruta,/ De cînd am fost copil de cerb,/ De cînd am fost copil de ciuta" (Amintiri din copilărie). Complicîndu-si simțirea genuina, încearcă un dramatism carnal, astfel că viața sa afectiva apare proiectată pe un corp fabulos, precum o absolutizare a simțurilor fremătătoare. Însuși Dumnezeu nu e decît un trup muritor, odată cu ființele de El create: "Jupuit de carnea vie/ Culeg
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
prepară o pastă unică de care se slujește mereu. Nici o urmă de pedanterie, cu toate acestea în discursul d-sale, ale cărui elemente sînt în mai mică măsură conceptuale decît emoționale și plastice. Poetul dă impresia a-și traduce tumultuoasa simțire în mai multe idiomuri: "!Fericit ca yoghinul în milenara pădure/ în vasul ales al ființei mele/ ca untdelemnul unduit-ai Rimaya:/ știi Nirvana cărnii mele/ vasul cel ales lumina/ orgoliul umilinței: yoghin fericit:/ mai rezistă un perete subțire/ pieliță feciorelnică
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
ale manualelor. Una dintre ele atinge invariabil capitolul figurilor de stil. Acestea sînt concepute de regulă că un fel de poleiala superficială, în care autorii ambalează un fond viguros de gîndire înălțătoare (sau, de la caz la caz, de suflet și simțire). Asta cînd nu travestesc întortocheat și imprevizibil referiri absolut neproblematice la realitatea pedestra: nu-mi pot explica în alt fel un pasaj aiuritor că acesta - escortînd un splendid vers arghezian. (Cu aripa în țarina și în vis/ Strînge la piept
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
decât veridicul. Poezia, romantismul dispăreau dintrodată an față paginii albe. Nu fiindcă le-aș disprețui, dimpotrivă. Socoteam ansa că ele aveau o realitate a lor, alta, care trăia independent... Scriu, de obicei, ăntr-o mare retrospectivă. Port an mine aventură, personagiile, simțirile și aștept să se decanteze... Românele mele șanț toate de imaginație. Nu am niciodată model. Nu pot face ătranspuneriă. Aflu câteodată de la cei care-mi șanț aproape că aseamănă. ămi pare rau, fiindcă an realitate nu am avut model; și
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
familie adresat familiei celei mari a melomanilor care al iubesc pe maestrul Constantin Bobescu pentru căldură cu care a știut să ăncălzească fiecare gest al relației cu muzica, cu publicul, cu colegii. A fost maestrul care a dat sens și simțire umană unei mari epoci an viața de concert la Radio, ăntr-un București pe care al evocam cu nostalgie; pentru anii copilăriei când alături de maestrul Bobescu, ne-am apropiat de muzică. Tot la Radio, sub baghetă dirijorului Horia Andreescu am avut
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
de vară E la țară; Acolo eu voi să mor Ca un fluture pe floare Beat de soare De parfum și de amor..." (Vară la țară) Zău, a repet a dacă, în general, partea sentimentală a masmediei de azi bate simțirea bardului din Roșiorii de Vede (azi linie de cale ferată importantă). * * * Trebuie să mărturisesc că acest mic volum ferfenițit din Bibliotecă pentru toți pe care scrie Alexandru Depărăteanu, Doruri și amoruri, poezii partea I, mă înduioșează... Nu ne despart de
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
de acum, la Costinești, unde stă vacanță celor tineri, ne întâmpină cu un alt fel de a-i consacră aplicația pentru comunicare: determinarea organizatorilor de a se instala printre generațiile care acum înfrunta viitorul cu anume prospețime "în cuget și simțire" și a le propune, gratuit, altceva decât atacul nocturn al discotecilor bombardând cerul cu rafale sonore obstinate. Nu există muzician de jazz care să răcnească în aplauze frenetice: "Asta seară vom fi răi... Vom fi cei mai răi...!!!". În două
Costinesti '99: Never ending story... by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17630_a_18955]