3,065 matches
-
des Ichs") și, odată cu acesta, expansiunea simbolurilor, ca și cultivarea prin excelență a metaforei-simbol. Schelling afirma, pe linia unei tradiții izvorâte din Aristotel, că arta trebuie să întreacă natura prin forța de a produce simboluri, poetul fiind capabil să substituie simbolismul natural, să înlocuiască natura cu propria lui natură. Este tocmai ceea ce se întâmplă în lirica lui Emil Botta, care imaginează o natură fantastică, pierdută într-un timp mioritic, și totuși reală, adânc implantată în spiritualitatea românească. Botta încarcă natura, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
teme să nu fi căzut în capcana propriilor cuvinte. „-Gafezi cu sinceritate, bătrâne! Dar sinceritatea nu poate fi o scuză! - își spune în sinea lui. Îți complici situația, pe când Teodora așteaptă de la tine doar iubire, și nu filosofare în marginea simbolismului matern!” În același timp, știe foarte bine că nu o poate trata ca pe o fetișcană îndrăgostită: cu vorbe dulci și... dulciuri. Inteligența și caracterul Teodorei impun altceva. Domnul R. va trebui să „lucreze” zi de zi și minut cu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
mărturisește-te Avito, la dragoste!" Și odată acceptat conceptul, aude vocea demonului familiar care îi spune: "O vezi? cazi, cazi și vei cădea de o sută de ori", continuă gândind: "Dragostea! Păcatul originar, pata originară a fiului meu, of, ce simbolism mai adânc aprinde acest păcat originar! Nu va ieși geniu; m-am încrezut excesiv în pedagogie, am disprețuit moștenirea și moștenirea se răzbună... Pedagogia este adaptarea, dragostea, moștenirea și mereu se vor lupta adaptarea și moștenirea, progresul și tradiția, cum
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
numele fiilor săi și la care se referă în "Însemnări pentru un tratat de cocotologie". Literatura din epocă oferă, în plus, numeroase dovezi atribuite numelor diferitelor personaje literare: Doña Perfecta, Pio Cid, Manuel Bueno, Hamlet García, doña Barbara, Tigre Juan..., simbolism nominal din care Unamuno făcea participii, ironizând astfel personajele sale: Avito (bătrân, vetust, în spaniolă viejo, vetusto), Apolodoro (cel mai frumos, lo más bello) etc. 11 Volapük a fost un limbaj artificial creat în 1879 de sacerdotul german J.M.Schleger
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de valoare universal?? ?i În sonuri care dau limbii române voca?ia expresiv? a limbilor sacre ". (Zoe D.-Bu?ulenga) I m a g i n a r u l s ț a ț i c „... exist? la Eminescu un simbolism popriu-zis al materiei. Materia, În feluritele ei Întruchip?ri, i s-a Înf????at că o etern? Erscheinung, elementele În sine foarte reale revelânduse că purt?toare de mesaje sau că oglinzi ale unor adev?ruri metafizice [...]" Roșa Del Conte
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
subordonatului: Au subordonații suficientă informație pentru a lua o decizie de calitate 215? Pe de altă parte, leadership-ul transformațional este un produs al teoriilor comportamentiste și al celor caracteriale. Este bazat pe valori ca viziunea, inspirația, împuternicirea, stimularea intelectuală, carisma, simbolismul, integritatea și considerația. Acest stil îl convinge pe lucrător să fie dedicat, pasionat, să pună suflet în ceea ce face, dincolo de ceea ce este scris în fișa postului sau în contractul de muncă 216. Recomandarea este ca în implementarea unei culturi orientate
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
tem cel mai mult elevii de clasa a XII-a care susțin examenul de bacalaureat, a picat în prima sesiunea din 2012 (Mihai Eminescu), dar și în prima sesiune din 2013 (Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga - profil real, simbolismul - profil uman). Opera dramatică a constituit subiect în prima sesiune din 2011 și în sesiunea a doua din 2013. Nuvela a picat de două ori în ultimii 5 ani, în a doua sesiune din 2010 și 2011. Basmul nu a
SUBIECTE LIMBA ROMÂNĂ. BACALAUREAT 2014. BAREM, după orele 15,00 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72177_a_73502]
-
întregii modernități literare în România. Mainstream-ul modernist (moderat) reprezentat de cei patru "mari" din interbelic: (1) Arghezi, ca autor al primei "revoluții" posteminesciene a limbajului poetic (revoluție de tip "baudelairian": estetica urâtului, lărgirea sferei poeticității etc.) - (2) Bacovia: reprezentant al simbolismului târziu, în faza de "autocritică" (precum Paul Laforgue în Franța), cu deschideri spre existențial și social - (3) Barbu: autor al celei de-a doua revoluții posteminesciene a limbajului poetic (în sensul "poeziei pure" mallarmeene) și introductorul temei "balcanice" tratate în
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
ar nutri trăirea, reprezentînd factorul ce ne asigură "înaintarea" și îl face posibil pe mirabilul "nu încă": "și ne întoarcem la Bacovia , și ne întoarcem la mecanismul lui Eminescu. Mecanismul lui Eminescu nu era romantismul, al lui Bacovia nu era simbolismul , era angoasa. Dacă într-o parte îi spune simbolism, iar, în alta, postmodernism, tot angoasa o găsim acolo,tot nemulțumirea, tot propensiunea spre ziua de mîine. Astea sunt elementele de bază, care asigură motorul". În fine, Mircea Horia Simionescu ne
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
și îl face posibil pe mirabilul "nu încă": "și ne întoarcem la Bacovia , și ne întoarcem la mecanismul lui Eminescu. Mecanismul lui Eminescu nu era romantismul, al lui Bacovia nu era simbolismul , era angoasa. Dacă într-o parte îi spune simbolism, iar, în alta, postmodernism, tot angoasa o găsim acolo,tot nemulțumirea, tot propensiunea spre ziua de mîine. Astea sunt elementele de bază, care asigură motorul". În fine, Mircea Horia Simionescu ne lămurește,nu fără o nostalgie care nu e numai
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
poate lua naștere o critică implicată în actualitate, o critică de durată, o critică deschizătoare de orizont, fără a avea idei. Acesta este fenomenul extrem de interesant: ideologizarea criticii impresioniste lui Lovinescu, ce se complăcuse în senzorialitatea și muzicalitatea împrumutate din simbolism. Trebuia căutată o ieșire din această platitudine a receptării lipsite de interogații, probleme și idei. Încotro să se îndrepte criticul în peisajul politic? Spre liberalism - răspunde E. Lovinescu, prin întreaga lui activitate din deceniile trei și patru ale secolului XX
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
clipa ceea m'o găsi mahmur,// Voi da cu tifla'n omenirea toată,/ Intrând apoi, cu plosca ridicată,/ În turma ta, bătrâne Epicur". Dincolo de această filă volantă, goliardică, în felul ei, poeziile sînt grupate pe cicluri. Primul, purtînd dojana unui simbolism fugar, e Cîntecele toamnei: Tăcerea putredă din parc,/ Din întomnatul parc,/ Tăcerea putredă din parc/ A'ncremenit sub lună.// Și trece vântul, trist monarc,/ Și frunze moarte-adună." (Dincolo). Un cadru care explică o patimă... estetică, știuta, de la Bacovia, "vreme de
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
manierist, din vecinătatea lui El Greco, acolo unde Vladimir Zamfirescu se simte pe deplin liber, itinerariul său mai cuprinde filosofia barocă a clar-obscurului, caligrafia suavă și angelică a elenismului, grafia pură a picturii nordice, din specia Cranach -Holbein, senzualitatea lascivă a simbolismului și pe aceea sangvină a expresionismului, pentru ca, finalmente, să ajungă în albul imaculat al unui reflex suprematist, în care austeritatea misticului și polemica lui Malevici cu materia cromatică se întîlnesc inevitabil. Deși manierist prin dinamica sa lăuntrică, pictorul este, prin
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
intră mai curînd în categoria creației de tip rațional, a construcțiilor deliberate în care ansamblul se constituie prin adiționare, prin serialism, prin discurs modular, după cum,din punct de vedere stilistic, ea oscilează între impresionismul mediteranean, expresionismul nordic și un anume simbolism fără geografie. În ansamblu, oricît de mult l-ar irita acest fapt chiar pe autorul însuși, pictura lui Șerban Foarță este o componentă a spațiului central-european, a acelui spațiu cultural în care contradicția este o condiție a supraviețuirii și identitatea
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
curca-n lemne... juri că meditează" (roportal.ro); "ai grijă să nu mori ca curca în gard" (sport.ro). Instabilitatea imaginii poate fi dovedită și invers, prin formulele care se depărtează de orice scenariu narativ și par să activeze doar simbolismul comic al curcii: "râzi ca curca-n lemne!" (cafeneaua.com), "nu abera așa ca curca-n lemne" (fanclub.ro). Internetul - prin dialogurile din forumuri și prin culegerile actuale de limbaj popular-argotic - aduce la lumină și alte expresii similare: a se
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
Paciurea din perioada Himerelor. Gherasim încearcă acum să scruteze existența interogînd sursele, timpurile mitice cu alte cuvinte, și îi adaugă limbajului o ușoară componentă narativă, iar imaginii o importantă funcție moral-speculativă. însă această perioadă în care conceptualismul, expresionismul și un simbolism de o anumită factură coexistă, se succed și se intersectează, va fi depășită repede și se poate observa cu ușurință că nu gestul instinctiv și nici glosele pe marginea unor lumi imaginare îl interesau cu adevărat pe artist. Ele sînt
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
pe artist. Ele sînt doar forme de contact cu idealitatea, mici tentative de ieșire din real, inclusiv din "realul" imaginației, și de a intra în culturalul acreditat și, de aici, direct în sfera imponderabilă a spiritualului. Marin Gherasim părăsește, așadar, simbolismul pentru a recupera simbolicul, părăsește o lume convulsivă, patetică și în permanentă stare de combustie pentru a-și dobîndi echilibrul în proximitatea unor semne plastice deja investite moral și înlăuntrul unei tot mai pronunțate aspirații către sacru. începînd chiar cu
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
1967 ("Sufixele peiorative", în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, vol. IV). Sensul peiorativ provine în bună măsură de la termenii din care sufixul a fost detașat, precum hăndrălău, hojmalău; se poate explica, în parte, și prin simbolism fonetic. În mai multe cazuri, sufixul se adaugă unui adjectiv care are deja semnificație negativă, accentuînd-o: tăntălău, prostălău, mutălău. În Dicționarul invers (1957) sunt zeci de cuvinte cu terminația -(al)ău sau -(ăl)ău, majoritatea variante regionale, poate chiar creații
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
Asemenea accente îmblînzesc sau răscumpără tristețea, oboseala, amărăciunea. Două motive recurente (lacul de onix și ochii verzi ai iubitei), la care se adaugă mici adieri prerafaelite ("îngeri transparenți aprind făcliile de ceară" - Insula), fixează lirica lui Solo Juster în descendența simbolismului, îmbogățit cu experiențele poetice ulterioare și trecut prin filtrul personal al autorului: "la răscrucea de vînturi/ cînd steaua albă ar pieri/ în lacul de onix/ vor tresări codrii plecîndu-și frunzișul// ochii-mi se vor stinge/ în lacrima ta/ verde// (...) să
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]
-
bărbat într-un tablou de Tizian, Alegoria prudenței: "leul în mijloc: prezentul feroce, dominator. În dreapta, câinele slugarnic: rânjetul ipocrit al viitorului, care vrea să fie pe placul tuturor, benevolente, benedictus. În stânga, lupul: trecutul devorat, devorator" (p. 352). Se concentrează aici simbolismul cultural al romanului, organizat în jurul memoriei. Tatăl s-a sinucis atunci sau a fost ucis, lucrurile au rămas neclare. Vinovatul pare să fie un anume Octavian Cușa, devenit între timp ziarist fotograf, pe care Tolea îl caută zadarnic, deși îi
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
Adrian Marino mitocritică. Eliade susținea că prezența unor elemente specifice sferei general-romantice (elementele neptunice, nostalgia paradisului etc.), nu se datorează unei influențe, ci unei "comune experiențe metafizice", principiul de la care pornește această interpretare - observa Nicolae Balotă - fiind acela al unui simbolism ecumenic care se manifestă și poate fi recunoscut în mituri, arhitectonică, ritualuri, deci în structurile spiritualității arhaice, ca și în creațiile literare, artistul modern dovedindu-se mai mult sau mai puțin conștient de corespondențele mitice ale scrierilor sale. În aceste
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
academice și impunerea unui stil nou, mai personal. Prin această viziune nouă, Klimt devine o figură importantă în istoria artei. Mișcarea la a cărei fonadare a contribuit, „Wiener Sezession”, nu propune un manifest sau un stil anume; naturalismul, realismul și simbolismul coexistă. Artiștii sunt încurajați să își găsească o formă proprie de exprimare. După ce abandonează academismul care îi caracterizează primele lucrări, Klimt găsește într-adevăr o formă de expresie total autentică, prin care devine foarte ușor de identificat. El îmbină suprafețe
Gustav Klimt, jubileu la 150 ani () [Corola-journal/Journalistic/81676_a_83001]
-
unei aspre ironii, cu accente deseori nemiloase, și aceea a unei disperări, departe de orice emfază, încăpățânându-se să sape în dureroasa și măreața sa deșertăciune. În ceea ce privește intenționalitatea artistică, revelată printr-o lectură fidelă, care nu ține seama de obscurul simbolism criptic, putem spune că eroul e un visător solitar, izolat de restul umanității printr-o sensibilitate exacerbată de consumul abuziv de stupefiante și alcool. El își urmează sinistra aventură de-a lungul a două avataruri îndepărtate, din secole diferite. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
decor neurastenic, o muzică verde-fiere, moștenită direct de la Bacovia. Muzica de cafenea, asociată oriunde aiurea cu după-amiezele de Kaffe und Kuche, în care ce se poate întîmpla rău, își păstrează, la noi, pînă la o eventuală reabilitare, eticheta cîștigată în simbolism: o muzică barbară, a locurilor pustii, unde nebunia devine poem simfonic. Înainte, în jumătatea romantică a secolului, muzica a fost, mai ales, una de luptă. Marșurile pe care înaintau curcanii lui Alecsandri, jelaniile străbătute de un paradoxal fior mobilizator, la
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
pe carpeta din dormitor... — Și știi ce mi-au cerut să fac în timp ce ei se dădeau în bărci? — Nu. — Aveam niște banane pe masă, în bucătărie, și mi-au zis să mănânc o banană. În timp ce mă uit la ei. De dragul simbolismului ocult, fără doar și poate. — De dragul cui? — De ce-au vrut să mănânci banana? Nu știu, măi, omule. Îmi închipui că voiau să mă știe de față pe bune. Voiau, într-un fel, să mă audă. Să-mi audă mestecatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]