344 matches
-
valoare, exprimând un anumit grad de cunoaștere interpersonală și servind, ulterior, chiar ca fundament al relaților preferențiale", notează P. Golu (2003, p. 234). Relațiile simpatetice (interafective, preferențiale). Toate relațiile noastre interpersonale sunt caracterizate și influențate de stările noastre afective. Relațiile simpatetice au ca suport factorul afectiv-emoțional. Ele constau în atitudinile pozitive sau negative, de atracție sau de respingere ale partenerilor. Corespunzător lor, avem de-a face cu tendințele de cultivare sau de evitare a unei persoane. Configurația și dinamica relațiilor simpatetice
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
simpatetice au ca suport factorul afectiv-emoțional. Ele constau în atitudinile pozitive sau negative, de atracție sau de respingere ale partenerilor. Corespunzător lor, avem de-a face cu tendințele de cultivare sau de evitare a unei persoane. Configurația și dinamica relațiilor simpatetice sunt extrem de importante în determinarea gradului de coeziune internă a grupurilor sociale, mai mari sau mai mici. Ca relații simpatetice, interafective, relațiile interpersonale sunt analizate, studiate pe dimensiunea atracție-repulsie-indiferență. Din acest punct de vedere, în relația dintre A și B
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Corespunzător lor, avem de-a face cu tendințele de cultivare sau de evitare a unei persoane. Configurația și dinamica relațiilor simpatetice sunt extrem de importante în determinarea gradului de coeziune internă a grupurilor sociale, mai mari sau mai mici. Ca relații simpatetice, interafective, relațiile interpersonale sunt analizate, studiate pe dimensiunea atracție-repulsie-indiferență. Din acest punct de vedere, în relația dintre A și B distingem următoarele situații: • A și B manifestă simpatie reciprocă; • A și B manifestă repulsie reciprocă; • A și B manifestă indiferență
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
manifestă respingere față de A; • A manifestă respingere față de B, iar B manifestă indiferență față de A. O serie de comportamente, precum surâsul, sărutul, mângâierea, privirea atentă, cuvintele de încurajare sunt importante pentru atracție, pentru că exprimă considerație în cadrul raporturilor interumane. Relațiile interpersonale simpatetice presupun doi vectori (sau o dublă orientare): a. centrifugă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie sau de indiferență) pe care subiectul le încearcă sau le exprimă față de membrii grupului. Calcularea atracțiilor și a repulsiilor emise de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de susținere și de participare mutuale orientată spre un obiectiv care nu poate fi atins decât prin angajarea unor eforturi individuale. Avantajele cooperării sunt: motivație superioară din partea partenerilor pentru rezolvarea sarcinii, considerarea și respectul celorlalți colegi, o comunicare mai pronunțat simpatetică, având ca efect interstimularea, discuțiile, consfătuirea, intercunoașterea, prietenia. Ca dezavantaje s-ar putea menționa: participarea (uneori) inegală a partenerilor, pretexte de nemulțumire/insatisfacție (Golu, P., 2003) • relațiile concurențiale se referă la rivalitatea mutuală sau la confruntarea între două sau mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
zile!" Moment mai lung de tăcere: "Auzi, Virjil, ce spune prietenul dumitale? Că din cauza Zulufului tău eu am amețeli." ― "Posibil", răspunde Virgil laconic. ―- "Gabriel, îți bați joc de mine?" ― Nu, Monica, dar fiind un medicament psihic, pentru suflet, înțelegeți?, acționează simpatetic asupra celor care au o comunicare specială cu pacientuî. Cazul dumneavoastră cu Virgil." ― "Gabriel, ai înnebunit? Virjil, apără-mă, uite ce-mi face prietenul dumitale..." Virgil mormăie de pe fotoliu, Monica și cu mine râdem în hohote. 16 aprilie Faptul că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
MANN] a fost impresionat de o romancieră. Dar Marguerite Yourcenar a fost o scriitoare în maniera lui Thomas Mann, iar capodopera ei Memoriile lui Hadrian este homo-erotică și axată pe bărbați în cel mai înalt grad; nu cerea o înțelegere simpatetică ar fi putut s-o scrie chiar el. Paradoxal, raritatea unei expresii de admirație pentru o intelectuală arată că cele mai profunde răspunsuri ale lui continuau să fie inspirate de bărbați. Anthony Heilbut, Thomas Mann71 Buddenbrook din valiza ei70. Niciodată
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
motivat de un grad mai mult sau mai puțin ostil de identificare cu acesta. Înglobând unele idei din psihanaliza freudiană, Jauss extinde apoi sfera identificării la orice participant la lectura respectivului text. Iar identificarea poate fi, după caz, asociativă, admirativă, simpatetică, kathartică și ironică. În acest punct, studiul se leagă de teoria mai apropiată de noi, propusă de Matei Călinescu: cea a recitirii și, implicit, a rescrierii textului literar. "Lectura holistică" nu este un concept străin de parodie, caci și parodiștii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
1-2/1986, p. 78. 316 O discuție la obiect îi aparține exegetului Adrian Marino, care pornește chiar de la comentarea frecventei afirmații că orice artist începe printr-o pastișă, adică "printr-o imitație, voluntară sau nu, cu intenții ironice, critice sau simpatetice. Atitudinea poate fi respectuoasă, chiar admirativă, înainte de a fi parodică (...) între experiența identificării și intenția caricaturală" (în Biografia ideii de literatură, vol. IV, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1997, p. 153). 317 Cf. Sangsue, Daniel, La parodie, Hachette, Paris, 1996, op. cit
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
atitudinilor deviante adoptate. b) Modificăile accentuate ale vieții afective și ale voinței duc la apariția fenomenelor de conduită greșită școlară. Dintre acestea fac parte: toleranța scăzută la frustrare, labilitate afectivă pronunțată, potențial agresiv ridicat, indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Sentimentul de frustrare exprimă starea de disconfort În raport cu o trebuință sau aspirație, care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Oamenii În general au diferite praguri de rezistență la privare (frustrare), În funcție de cît de mult sunt dispuși să realizeze un
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
și le publică în seria Unde scurte. Trebuie însă văzut în ce măsură exegeza petresciană, mod unic de confruntare cu absolutul și autenticitatea scrisului, îi influențează activitatea de mai târziu. Gheorghe Grigurcu observă în eseul Camil Petrescu sub zodia literaturii cum "o simpatetică solidaritate e urmărită între propriul ideal literar și creațiile altora care par a-l confirma, nu mai puțin o delimitare netă, mergând până la ebuliția polemică față de ceea ce i se pare "inautentic", într-o dispunere simetrică. Funcționează, cu alte cuvinte, maniheismul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de aceea posedă toate caracteristicile generale ale acestuia. (1 Atributul esențial al grupului primar, deci și al clasei școlare este interacțiunea directă, nemijlocită, față În față, a membrilor, interacțiune care Îmbracă forma comunicării, a relațiilor ierarhice și a celor preferențiale/ simpatetice. În cadrul clasei școlare, interacțiunile se realizează la niveluri diferite (profesor-elev, elev-elev, elev- grup, grup-grup și se diferențiază Între ele prin gradul diferit de determinare, felul interacțiunii dintre membri și mijloacele de realizare. M.Zlate apreciază că interacțiunea profesor-elev este strict
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
și cadrele cu experiență În Învățământ care le consideră ineficiente. 6 Datele obținute prin completarea acestui item evidențiază faptul că pentru cei mai mulți dintre institutori (60% și pentru mai puțin de jumătate dintre profesorii diriginți chestionați, prioritară este cunoșterea relațiilor afectiv- simpatetice dintre membrii grupului; pentru celelalte categorii de cadre didactice (cu experiență redusă/ cu experiență bogată În Învățământ este mai importantă stabilirea/ respectarea regulilor. Cifrele indică și faptul că nu există probleme majore de comunicare Între educatori și grupuri; cel mai
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
exercită rolurile sunt diferite: În majoritatea claselor primare și gimnaziale predominantă este influența; Într-un număr redus de clase gimnaziale (20% e folosită constrângerea, iar dependența este mai frecventă În clasele primare (18,7%. Datele indică faptul că relațiile afectiv - simpatetice dintre membrii grupului sunt cunoscute la modul empiric de către majoritatea cadrelor didactice. Dacă, de exemplu, microgrupurile și criteriile de constituire a acestora sunt foarte bine cunoscute, proporția diriginților și cadrelor cu experiență care nu identifică elevii cei mai populari/ mai
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
18 ai chestionarului, indică atitudinea pozitivă a tuturor cadrelor didactice față de necesitatea optimizării activității educative, În special a relației educator-grup. Aspectele care trebuie exersate se Înscriu Într- un spectru larg: pentru majoritatea Învățătorilor presantă este problema cunoașterii relațiilor afectiv - simpatetice dintre elevi, În timp ce pentru cadrele tinere și cele cu experiență mai importantă este stabilirea/ respectarea regulilor, dar și stimularea motivației grupului pentru activitatea de Învățare. Prin acest studiu s-a Încercat si identificarea instituțiilor care ar putea veni În sprijinul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
inductiv, unificând fervorile cu nălucirile, cu dezirabilul și cântul; orizontul apropiat lasă loc absolutului patetic; tangibilul intră sistematic în rezonanță cu un contrapunct enigmatic, iar nuanța se topește în melos. Dicțiunea incantatorie favorizează o antrenantă musica humana, o stare perceptivă simpatetică, totalizând și acompaniind cu mijloace specifice. Chant și enchantement, canto și incantesimo, cânt și vrajă acestea acționează convergent, coeficient, sincretic; la Verlaine, la Baudelaire și Rimbaud, la Petrarca și Carducci, la Eminescu și Heine impresionează acel aliaj intim de expresivitate
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
În felul Transilvaniei natale, o Moldovă a prezentului, concretă, rezonează cu o alta, primordială, mit-istorică, semi-fabuloasă, rețea de trăsături heraldice; instalat în cânt, mai exact în imn, rapsodul trece de la palpabil, de la ceea ce "se vede" la miraje, la un imaginar simpatetic. Practic, Imnele Moldovei (1980) denotă raporturi de contextualitate cu imnele destinate celorlalte spații istorice -, perspectivă în virtutea căreia Ștefan-Voievod nu e numai al Moldovei, Brâncoveanu nu numai al Țării Românești iar Horia nu doar al Transilvaniei. Însă rapsodul, însoțitor al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
vârstei. Personalitatea de bază a poetei aceasta este. Neliniștile, scepticismul, regretele, dilemele, conștiința efemerității, sentimentul dezagregării finale reacții dând curs progresiv reflexivității sunt însemne ale personalității rotunjite ulterioare. Hotărâtoare, în cele din urmă, este imaginea din anii debutului, acel aliaj simpatetic de gingășie, de dezinvoltură cvasi-infantilă și de feminitate glorioasă. Un Descântec de ploaie, mostră antologică în notă patetic-jucăușă, ține de mentalul întâiei tinereți; nici un pic de sfială erotică, nimic vaporos ori încifrat, dimpotrivă o exhibare francă a farmecelor vârstei; nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Damian. Complexele scriitorului român. Confesiuni și analize / 78 Caius Dobrescu. De la pactul cu diavolul la angajarea etico-politică a scriitorului/ 87 Lucian Raicu. Calea, adevărul și viața capodoperei / 94 Virgil Podoabă. Despre Mircea Zaciu sau ultimul latin / 100 Barbu Cioculescu. Criticul simpatetic / 104 Gelu Ionescu. Războiul de șaizeci de ani / 107 Bujor Nedelcovici. Amputarea melcului de cochilie / 119 Emil Manu, exeget al operei lui Marin Preda / 123 Nicolae Bârna. Din nou despre avangardism / 127 Nicolae Oprea. Multum in parvo. O monografie V.
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
V. P. face trimitere spre Kant, dar mai ales spre Starobinski cu al său "Concept de nostalgie".) Abordând personalitatea marelui său mentor, eseistul reușește să se comporte ca un hermeneut postmodern tip Vattimo sau Rorty ce cultivă critica de identificare, simpatetică, reperând pars pro toto structura tare, stabilă și incoruptibilă, structura metafizică de rezistență a operei, dragostea lui Mircea Zaciu pentru teritoriile "detemporalizate", pentru secvențele de eternitate temporară. Cu toate acestea, sursa principală a autorului "Bivuacului" rămâne ceea ce îl pune în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
exercițiu de admirație, analiză și interpretare. Castalian cultivator al etimologismului de sorginte heideggerian, Virgil Podoabă se apără prin cărțile sale de recentele agresiuni și destrămări, alienante și haotice, presimțite încă de profesorul său. Un uomo salvato, așadar. Barbu Cioculescu Criticul simpatetic Aproape cincizeci de cronici, eseuri și portrete dedicate vieții cărților și scriitorilor români adună Barbu Cioculescu (n. 1927, Montrouge, Franța) între coperțile rafinatului său volum de Lecturi de vară, lecturi de iarnă (Editura Vremea, 2003, 239 pagini), o recoltă a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
-l fi descoperit abia acum. Lecturi de vară, lecturi de iarnă, în ciuda unor regretabile greșeli de corectură, este cartea unui distins prozator și poet (id est a autorului ce scrie despre cărți în cunoștință de cauză) și totodată a criticului simpatetic Barbu Cioculescu, unul dintre cei mai culți intelectuali ai vremii noastre, probă stând fandările, arabescurile, virtuozitatea și noblețea floretei sale stilistice. Gelu Ionescu Războiul de șaizeci de ani În ciuda titlului mai mult sau mai puțin sugestiv, dar deloc comercial, și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în timp ce Molière creează avarul, Shakespeare este creatorul însetatului de putere, iar Balzac, al ambițiosului social, la Sábato se poate vorbi de o depășire, el e pluralist, pentru că personajele sale sunt purtătoare a celor trei ipostaze ale absolutului: puritatea eroica, înțelepciunea simpatetica și extazul, mai ales cel artistic, toate fiind forme de împlinire umană. Și nu numai personajele sale, ci viața sa este o ipostază a absolutului, manifestată prin compasiune, dragoste de oameni, generozitate, angajare socială, dăruire, univers unde se îngemănează armonios
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
literatura"54. Ori de câte ori ești tentat să crezi că "l-ai prins" pe Cioran, iti scăpa iar printre degete, făcându-te să reiei căutarea. Omul care a descris suferință creației și "neajunsul de a te fi născut" comunica, de multe ori, simpatetic sau empatic cu ceilalți "suferinzi", adică cu ființele care "au făcut greșeala să se nască". Despre Cioran nu se poate vorbi fără contradicție, nu-l poți include într-un sistem, nu se poate "analiza", căci îl găsim risipit peste tot
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sparge, invariabil, de pereții indestructibili ai unui spațiu scenic impermeabil. Neputința lui de a-și face auzit lamento-ul, conștiința frigului pătrunzător ce se insinuează, cu o lentoare otrăvită, în ființa zăbrelită îi determină, la fel, invariabil, cititorului un frison simpatetic. În special pentru că poetul exploatează în primul rând acele trăiri ce tatonează, invariabil, experiența limitei ca ruptură de o alteritate infernală, dar și de o interioritate schizoidă ("Iată cum trăiesc, cum nu mor! M-au ars flăcările, m-au ronțăit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]