809 matches
-
unele descind pe traiectul ramurilor anterioare ale nervilor II, III și IV sacrați, intrând în constituția nervilor pelvini (erector Eckart) și plexului hipogastric; b) altele se alătură nervului rușinos intern și plexului respectiv. După ce străbat plexurile corespunzătoare, aceste fibre fac sinapsă cu cel de al doilea neuron parasimpatic la nivelul ganglionilor previscerali intramurali, din viscerele pelvine (rect, segment inferior al uterului, vezică urinară, organe erectile etc.). I.2.1.20. Parasimpaticul spinal Spre deosebire de fibrele simpatice care ajung la ganglionii paravertebrali prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
viscerale joacă un rol deosebit în reacțiile normale și patologice de reglare, integrare și coordonare somatovegetativă. Întreruperea lor la diferite niveluri prin mijloace farmacologice aduce de altfel mari servicii terapeutice. La nivel medular, prelungirea axonală a protoneuronului senzitiv visceral face sinapsă atât cu celulele eferente ale coloanei intermedio-laterale simpatice, pentru a constitui arcul reflex organovegetativ, cât și cu celulele radiculare ale cornului anterior, pentru a forma arcul reflex viscerosomatic, implicat în reflexele de apărare din cursul durerilor abdominale. Fibrele aferente vegetative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
structură neuroenterică aferentă care conectează direct SNE cu restul sistemului nervos periferic și central. Din acest punct de vedere, se descriu două clase de neuroni intestinofugali: IFAN cu conexiuni periferice ai căror axoni iau calea nervilor simpatici periarteriali și fac sinapsă cu neuronii postganglionari simpatici din plexurile prevertebrale. Aceștia au valoare de neuroni aferenți primari care sunt stimulați atât de distensia parietală (cei ai plexului mienteric), cât și de chimismul intestinal (cei ai plexului submucos) și formează brațul aferent al reflexelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
IPAN din plexul submucos și stimulează secreția în zona excitată (31, 36). Axonii centrali se colateralizează abundent și realizează două variante sinaptice (42). Colateralele cele mai scurte din plexul submucos bypassează plexul mienteric și relizează un arc reflex monosinaptic, făcând sinapsă direct cu neuronul secretomotor/vasodilatator. Colateralele lungi ale neuronilor IPAN din ambele plexuri, submucos și mienteric, fac sinapse cu lanțurile interneuronale descendente și stimulează secreția distal (anal) față de zona excitată. În cazul excitării mucoasei intestinale prin agenți patogeni sau diferite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
realizează două variante sinaptice (42). Colateralele cele mai scurte din plexul submucos bypassează plexul mienteric și relizează un arc reflex monosinaptic, făcând sinapsă direct cu neuronul secretomotor/vasodilatator. Colateralele lungi ale neuronilor IPAN din ambele plexuri, submucos și mienteric, fac sinapse cu lanțurile interneuronale descendente și stimulează secreția distal (anal) față de zona excitată. În cazul excitării mucoasei intestinale prin agenți patogeni sau diferite toxine are loc depolarizarea celulelor entero-endocrine și eliberarea de 5-HT (35, 39). Aceasta stimulează neuronii IPAN din submucoasă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stimulează secreția distal (anal) față de zona excitată. În cazul excitării mucoasei intestinale prin agenți patogeni sau diferite toxine are loc depolarizarea celulelor entero-endocrine și eliberarea de 5-HT (35, 39). Aceasta stimulează neuronii IPAN din submucoasă, iar axonii lor centrali fac sinapsă cu interneuronii interplexuali care, la rândul lor, activează neuronul secretomotor/vasodilatator VIP-ergic determinând vasodilatația preinflamatorie. În tubul digestiv același tip de stimuli declanșează atât fenomene motorii cât și secretorii, între cele două activități existând un sincronism funcțional asigurat de SNE
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
propagă la neuronii sau organele efectoare cu care acestea sunt articulate sinaptic prin contiguitate cu ajutorul mediatorilor chimici. Particularitățile structurale și funcționale ale teritoriului sinaptic vor fi prezentate în continuare. I.4. PARTICULARITĂȚI STRUCTURALE ALE ARTICULAȚIILOR SINAPTICE Ion HAULICĂ Noțiunea de sinapsă folosită inițial de Sherrington (1897) pentru a defini zona de contact dintre terminațiile a două celule nervoase, a fost extinsă ulterior la toate joncțiunile neuro-efectoare. Cuvântul sinapsă vine de la grecescul sinaptein (sin = împreună; haptein = a cupla), al cărui conținut privește
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în continuare. I.4. PARTICULARITĂȚI STRUCTURALE ALE ARTICULAȚIILOR SINAPTICE Ion HAULICĂ Noțiunea de sinapsă folosită inițial de Sherrington (1897) pentru a defini zona de contact dintre terminațiile a două celule nervoase, a fost extinsă ulterior la toate joncțiunile neuro-efectoare. Cuvântul sinapsă vine de la grecescul sinaptein (sin = împreună; haptein = a cupla), al cărui conținut privește fenomenul de cuplaj și comunicare interneuronală. În sensul strict al cuvântului, sinapsa este zona diferențiată morfofuncțional care asigură ca un macaz, comutarea și transmiterea într-o singură
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dintre terminațiile a două celule nervoase, a fost extinsă ulterior la toate joncțiunile neuro-efectoare. Cuvântul sinapsă vine de la grecescul sinaptein (sin = împreună; haptein = a cupla), al cărui conținut privește fenomenul de cuplaj și comunicare interneuronală. În sensul strict al cuvântului, sinapsa este zona diferențiată morfofuncțional care asigură ca un macaz, comutarea și transmiterea într-o singură direcție (tip valve-like) a impulsurilor excitatorii sau inhibitorii de la un neuron la altul sau de la terminațiile nervoase la organul efector. Criteriile de identificare a sinapselor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sinapsa este zona diferențiată morfofuncțional care asigură ca un macaz, comutarea și transmiterea într-o singură direcție (tip valve-like) a impulsurilor excitatorii sau inhibitorii de la un neuron la altul sau de la terminațiile nervoase la organul efector. Criteriile de identificare a sinapselor sunt, în linii, mari următoarele: -Sinteza neurotransmițătorului la nivelul terminațiilor presinaptice; -Depunerea mediatorului în vezicule secretorii presinaptice; -Eliberarea reglată a mediatorului în spațiul sinaptic; -Prezența receptorului specific în spațiul postsinaptic; -Inactivarea mediatorului chimic eliberat. I.4.1 FORMAREA SINAPSELOR Realizarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a sinapselor sunt, în linii, mari următoarele: -Sinteza neurotransmițătorului la nivelul terminațiilor presinaptice; -Depunerea mediatorului în vezicule secretorii presinaptice; -Eliberarea reglată a mediatorului în spațiul sinaptic; -Prezența receptorului specific în spațiul postsinaptic; -Inactivarea mediatorului chimic eliberat. I.4.1 FORMAREA SINAPSELOR Realizarea contactelor între terminațiile axonale ale neuronilor și celulele-țintă nervoase, musculare și glandulare, constituie o treaptă esențială, indispensabilă supraviețuirii neuronale și stabilirii conexiunilor sinaptice. Lipsa contactului axonal cu celula-țintă duce adeseori la atrofierea și moartea neuronului. Dependența neuronilor de țintele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de creștere al neuronului și celula-țintă a acestuia. Procesul de stabilizare a contactului sinaptic asigură eliberarea transmițătorului chimic de la terminația nervoasă presinaptică la receptorii postsinaptici ai celulei-țintă. Multe din etapele formării, stabilizării și modificării conexiunilor sinaptice periferice se aplică la sinapsele interneuronale din sistemul nervos central. Componentele pre- și postsinaptice interneuronale sunt în linii mari următoarele (fig. 28). Mai bine studiate din acest punct de vedere sunt fenomenele morfochimice de la nivelul joncțiunii neuromusculare. Când un axon motor în dezvoltare se apropie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se adaugă creșterea sintezei de noi receptori membranari. Astfel, terminațiile nervoase controlează atât sinteza, cât și distribuția receptorilor în membrana postsinaptică. Cercetările lui Marshall (1986) au demonstrat că neuronii presinaptici reglează dezvoltarea și distribuția receptorilor nicotinici postsinaptici și în cazul sinapselor interneuronale ganglionare. Rămâne de stabilit dacă proprietățile receptorilor sinaptici din creier sunt controlate în același mod sau prezintă anumite particularități morfo-chimice specifice țesutului nervos cerebral. Sigur este că în formarea și dezvoltarea normală a sinapselor centrale există o perioadă critică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nicotinici postsinaptici și în cazul sinapselor interneuronale ganglionare. Rămâne de stabilit dacă proprietățile receptorilor sinaptici din creier sunt controlate în același mod sau prezintă anumite particularități morfo-chimice specifice țesutului nervos cerebral. Sigur este că în formarea și dezvoltarea normală a sinapselor centrale există o perioadă critică de cooperare și competiție neuronală, dependentă de experiența senzorială și interacțiunile ambientale, ce diferă de la o regiune la alta, conferind dominanța și stabilitatea căilor nervoase respective. I.4.2. HISTOCHIMIA SINAPTOGENEZEI Sinapsele sunt rezultatul unei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dezvoltarea normală a sinapselor centrale există o perioadă critică de cooperare și competiție neuronală, dependentă de experiența senzorială și interacțiunile ambientale, ce diferă de la o regiune la alta, conferind dominanța și stabilitatea căilor nervoase respective. I.4.2. HISTOCHIMIA SINAPTOGENEZEI Sinapsele sunt rezultatul unei serii de evenimente prin care conul axonal de creștere stabilește legături specifice, stabile, cu prelungirile altor neuroni. Odată stabilită o legătură viabilă a conului de creștere, axonul terminal se transformă în buton presinaptic, iar regiunea de contact
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
legături specifice, stabile, cu prelungirile altor neuroni. Odată stabilită o legătură viabilă a conului de creștere, axonul terminal se transformă în buton presinaptic, iar regiunea de contact a neuronului vecin devine regiune postsinaptică. Se admite că morfogeneza neuronală, implicit a sinapselor, este dependentă de două influențe majore: a)expresia tranzitorie a unui program genetic de creștere; b)interacțiunea cu diverse elemente de micromediu. Dacă expresia unor gene în cursul dezvoltării nu este încă suficient cunoscută, s-au acumulat numeroase date privind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
componentele neuronului postsinaptic; II.recunoașterea interneuronală, care se bazează pe specificitatea chimică a unor glicoproteine ale matricei extracelulare; III.începerea îngroșării postsinaptice, inițiată de elementele complexului Golgi și de veziculele acoperite (coated vesicles), care apar în această zonă; IV.constituirea sinapsei definitive. S-a constatat că substratul (micromediul) reprezintă zona de aderență pentru filopodii, acționând ca un agent director esențial. În această matrice extracelulară filopodele găsesc molecule de aderență, care au fost denumite adezine. Deoarece matricea extracelulară este dificil de evidențiat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
matricea extracelulară prezintă o concentrație puternică a unei molecule de adeziune, tenasceina (agrina). Se pare că această matrice extracelulară are un rol dublu: orientează conul axonal presinaptic și intervine în formarea structurilor postsinaptice. Este cunoscut faptul că stabilitatea structurală a sinapselor este rezultatul prezenței unor glicoproteine atașate de suprafața membranelor: N-CAM (neural cell adhesion molecule), care formează un fel de punți între cele două componente pre- și postsinaptice. Prezența N-CAM la suprafața conurilor de creștere neuronală a fost identificată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în cazul originii mugurului la nivelul unui nod Ranvier, sau înmugurire ultraterminală, când înmugurirea pornește de la terminațiile preexistente ale axonului sub formă de spini. În sistemul nervos central este dificil de determinat mecanismul exact de creștere prin care se formează sinapsele. Înmugurirea axonală este întregită în unele zone de un proces de creștere și formare de spini dendritici participanți la formarea de noi sinapse. În general, sinaptogeneza la acest nivel poate fi considerată reactivă, ea survine ca răspuns la unii stimuli
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
spini. În sistemul nervos central este dificil de determinat mecanismul exact de creștere prin care se formează sinapsele. Înmugurirea axonală este întregită în unele zone de un proces de creștere și formare de spini dendritici participanți la formarea de noi sinapse. În general, sinaptogeneza la acest nivel poate fi considerată reactivă, ea survine ca răspuns la unii stimuli și nu ca o parte a unui program normal de dezvoltare. Cele mai multe date privind turnover-ul sinaptic au fost obținute prin denervare parțială. În
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la unii stimuli și nu ca o parte a unui program normal de dezvoltare. Cele mai multe date privind turnover-ul sinaptic au fost obținute prin denervare parțială. În studii efectuate la nivelul hipocampusului de rozătoare, la o zi după lezare 90% din sinapse dispar, la 3 zile apare răspunsul la înmugurirea axonală, iar după 60 de zile este realizată înlocuirea tuturor sinapselor distruse, noile sinapse prezentând aceleași capacități funcționale ca și cele vechi. Rearanjări sinaptice și conexiuni specifice au fost constatate experimental pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
au fost obținute prin denervare parțială. În studii efectuate la nivelul hipocampusului de rozătoare, la o zi după lezare 90% din sinapse dispar, la 3 zile apare răspunsul la înmugurirea axonală, iar după 60 de zile este realizată înlocuirea tuturor sinapselor distruse, noile sinapse prezentând aceleași capacități funcționale ca și cele vechi. Rearanjări sinaptice și conexiuni specifice au fost constatate experimental pe transplante neuronale, utilizând neuroni fetali. Stadii intermediare în turnover-ul sinaptic spontan au fost observate în mușchiul ciliar și scheletal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin denervare parțială. În studii efectuate la nivelul hipocampusului de rozătoare, la o zi după lezare 90% din sinapse dispar, la 3 zile apare răspunsul la înmugurirea axonală, iar după 60 de zile este realizată înlocuirea tuturor sinapselor distruse, noile sinapse prezentând aceleași capacități funcționale ca și cele vechi. Rearanjări sinaptice și conexiuni specifice au fost constatate experimental pe transplante neuronale, utilizând neuroni fetali. Stadii intermediare în turnover-ul sinaptic spontan au fost observate în mușchiul ciliar și scheletal, precum și în hipotalamus
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
altă parte, organismul trebuie să se adapteze față de schimbările care survin în minute sau secunde și să codifice astfel de informații într-o formă mai stabilă. Modificarea circuitelor nervoase capabile să opereze în intervalul de timp, include modificările funcționale în sinapsele existente, fără să implice procesul de creștere axonală. Unii cercetători utilizează termenul de plasticitate sinaptică în sensul turnoverul-ui sinaptic, în timp ce alții extind definiția și includ orice schimbare în sinapsa existentă. În general, transmisia sinaptică traduce plasticitate sinaptică. De fapt, termenul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
capabile să opereze în intervalul de timp, include modificările funcționale în sinapsele existente, fără să implice procesul de creștere axonală. Unii cercetători utilizează termenul de plasticitate sinaptică în sensul turnoverul-ui sinaptic, în timp ce alții extind definiția și includ orice schimbare în sinapsa existentă. În general, transmisia sinaptică traduce plasticitate sinaptică. De fapt, termenul, așa cum a fost introdus de J. Konorski (1975), a fost utilizat pentru a defini procesul prin care modificări tranzitorii în activitatea sinaptică produc modificări durabile în potențialul sinaptic. Mecanismele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]