796 matches
-
creierul, modificând sinapsele, adăugând chiar unele noi, în timp ce altele slăbeau sau dispăreau pentru că nu erau folosite. Creierul era un set de schimbări care reflectau schimbarea. Folosești sau pierzi. Folosești și pierzi. Alegi, iar alegerea te schimbă. Ceea ce se întâmpla cu sinapsele era valabil și în cazul științei. În anii ’70, când s-a descoperit potențarea pe termen lung, au apărut cam o duzină de articole în jumătate de deceniu. În jumătatea de deceniu care a urmat, au apărut aproape o sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
au apărut o mie de lucrări, dacă nu chiar mai multe. Acum apar de două ori mai multe, iar numărul se dublează o dată la cinci ani. Mai multe articole decât ar putea digera orice cercetător. Știința se descătușase, odată cu dezvăluirea sinapsei. Sinapsa era deja știință. Cea mai mică mașinărie posibilă capabilă să compare și să îmbine. Condiționare clasică și operantă, scrisă în chimicale, capabilă să învețe întreaga lume și să ridice un sine deasupra ei. Mierla își ritma trilurile: cinci, șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
apărut o mie de lucrări, dacă nu chiar mai multe. Acum apar de două ori mai multe, iar numărul se dublează o dată la cinci ani. Mai multe articole decât ar putea digera orice cercetător. Știința se descătușase, odată cu dezvăluirea sinapsei. Sinapsa era deja știință. Cea mai mică mașinărie posibilă capabilă să compare și să îmbine. Condiționare clasică și operantă, scrisă în chimicale, capabilă să învețe întreaga lume și să ridice un sine deasupra ei. Mierla își ritma trilurile: cinci, șapte, trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
era niciodată „noi“ pe de-a-ntregul, cel puțin o parte din noi era liberă, la îndemâna celorlalți, oferind la schimb tot restul. Circuitele altora se scurgeau prin ale noastre. Acesta era gândul matinal care se forma în creierul lui Weber, în sinapsele sale aflate în mișcare - o cunoaștere care ar fi trebuit să-i ajungă pentru toată viața. Dar se risipi odată cu noile descărcări, când Sylvie gemu, se răsuci și se trezi, deschise ochii și îi surâse. —Bine? întrebă ea, somnoroasă. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
asta improvizată. Doar că acum ceva se descătușează în el, iar ceea ce știe devine real. Vorbesc până când teoriile lui Mark încep să sune plauzibil, până când Mark consideră că Weber a priceput dimensiunea lucrurilor. Vorbesc până când chimicalele din perfuzie înmoaie activitatea sinapselor lui, liniștindu-l. Dar ceva din el încă se zbate. O palmă pe tâmplă, cealaltă pe ceafă. Știi, ei pot să facă ce vor cu mine. Droguri. Eletroșocuri. Chiar și operație, dacă e nevoie. I-aș lăsa bucuros înăuntru din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o singură privire spre fața ei. Ce s-a întâmplat? întreabă el. Cine a murit? Ea rămâne în picioare, lângă patul lui. Postura ei ar putea fi de-ajuns ca să-i declanșeze amintirea. Urma aceea e încă acolo, în încărcătura sinapselor lui. Și totuși trebuie să-i spună. Urmele ei de pneuri au fost primele. Mașina care era în spatele lui era, de fapt, în față. Ea era pe șosea. El s-a răsturnat cu mașina ca să n-o omoare. — Cum? întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de milioane de celule scânteietoare interconectate, care fac schimb de semnale. Chiar și aici, creația se desfășoară în jos, cale de nenumărate specii. Creaturi zburătoare, scormonitoare, târâtoare, fiecare potecă sculptându-le pe toate celelalte. Un război de țesut electric sclipitor, sinapse mari cât niște străzi formând un creier cu gânduri întinse pe kilometri întregi, prea mari ca să fie înțelese. O țesătură de semnale, formulând o teorie a ființelor vii. Celule care, în soare și în ploaie, și în selecție nesfârșită se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
apucă să iasă bine din mașină, că un glonț îl lovi în picior. Căzu, fără dramatismul pe care îl vezi prin filme, ci mai degrabă ca o păpușă căreia i se rupseseră sforile. Acum primea un semnal nou, de la încheieturi. Sinapsele, care funcționau de obicei cu viteze de nanosecundă, păreau acum să se fi întors în epoca aburului: mesajele îi ajungeau la creier foarte încet. Dar încheieturile îi spuneau că reușeau să simtă ceva, o duritate care nu venea dinăuntrul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
un strat nou, ca un așternut de zăpadă neatins ce așteaptă primii pași. Fiecare nouă bucurie și dezamăgire va lăsa urme În această zăpadă, mai Întâi doar o atingere, apoi o cărare și, mai târziu, urme adânci. Neurologii le numesc sinapse, cinicii le numesc capcane, iar pentru poeți ele sunt acea prezență din poeziile lor care te poate transporta oriunde dorești. Kitty și Matthew trecură pragul acestui teritoriu neexplorat cu foarte mare grijă. De obicei, acesta e momentul În care apar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
norișorii Înconjoară totul, e un peisaj ireal, ca de vis. Vii, Emma? Nu știu dacă e o idee bună, ezită ea. Sunetul numelui ei o luase prin surprindere. Copiii Îi spuneau mamă. Pentru Antonio fusese Întotdeauna Mina. Iar acum, o sinapsă neatinsă de mult timp făcuse contact atunci când profesorul Îi spusese pe nume - ca și când și-ar fi amintit că există. — E o cameră cu două paturi gemene, preciză Sasha pentru a Înlătura orice echivoc. Nu voia ca Emma să-l Înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cele zece minute, Annabelle nu avea să mai fie niciodată aceeași. Peste ani, Michel avea să propună o scurtă teorie a libertății umane pe baza unei analogii cu comportamentul heliului superfluid. Fenomene atomice discrete, schimburile de electroni Între neuronii și sinapsele din creier sunt În principiu supuse imprevizibilității cuantice; cu toate astea, din cauza marelui număr de neuroni, prin anularea statistică a diferențelor elementare, comportamentul uman este - În liniile lui generale ca și În detalii - la fel de riguros determinat ca la orice alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
renunța la orice speranță de revenire la o ontologie materială. Era cel puțin prematur - și poate imposibil - să se realizeze o joncțiune matematică Între aceste două teorii. Totuși, Michel era convins, constituirea de atractori În rețeaua evolutivă a neuronilor și sinapselor era cheia explicării opiniilor și acțiunilor omenești. Căutând un xerox al unor articole recente, Își dădu seama că de o săptămână și mai bine uitase să-și deschidă corespondența. Firește, era mai mult publicitate. Firma TMR Își propunea, prin lansarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
simțit imediat, în acele clipe, pe o planetă familiară. eram, în sfîrșit, înconjurat de oameni avînd aceleași probleme insolubile ca și mine... Cred că barmanul rămase nemișcat în spatele tejghelei mai bine de cinci minute. Cam acesta fu răstimpul necesar pentru ca sinapsele sale să iasă din blocajul provocat de complicata mea formulare „bună ziua, o cafea și un pahar cu apă minerală, vă rog”. Fața barmanului începu să se destindă, pleoapele începură să-i acționeze cu un fel de febrilitate. — Bună ziua, șopti el
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
se explică interesul popoarelor din America Centrală și de Sud pentru efectele halucinogene. Opiumul își datorează proprietățile analgezice asemănării dintre molecula sa și neurotransmițătorii naturali care acționează în centrii durerii (endorfinele), iar GABA (acidul gama-amino-butiric) este un neurotransmițător care temperează jocul sinapselor; farmacologii au sintetizat false chei care servesc astfel ca tranchilizante, cea mai cunoscută fiind valiumul. Mai recent, s-a descoperit că multe droguri (cum ar fi marijuana, canabisul, hașișul etc.) au o moleculă comună, tetrahidrocanabiolul (THC), care intervine asupra unor
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
asupra receptorilor de GABA, neurotransmițător inhibitor prin excelență. Efectul negativ al alcoolului este mai complex. Odată atinsă o concentrație de 0,5 grame la litrul de sânge, alcoolul dezorganizează membranele (straturi de lipide) ale neuronilor și interferează astfel cu funcțiile sinapselor; la nivelul neurotransmițătorilor, alcoolul diminuează activitatea receptorilor de acetilcolină (stimulent) și activează, în schimb, receptorii de GABA, generând efectul de somnolență. Așadar, alcoolul și somniferele nu fac casă bună cu activitățile ce implică vigilența. Vineri, 14 aprilie 2006, un funcționar
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
anxietatea: iritabilitatea, tendința de a avea simptome somatice. Un mecanism neurobiologic al acestei trăsături psihologice ar putea foarte bine să fie o disfuncție sau o insuficiență a funcționării neurotransmițătorului GABA (acid gama-amino-butiric), care este foarte întâlnit la vertebrate (45% dintre sinapsele creierului ar fi de acest tip), deoarece acest neurotransmițător este un calmant natural. De altfel, tranchilizantele sau medicamentele hipnotice, cum ar fi benzodiazepinele (de exemplu, Valiumul), stimulează producerea acestui neurotransmițător. Pentru mai multe detalii Bernaud, J.-L., Les Méthodes d
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
tulburări afective este multifuncțională. Adică, este necesară o configurație de gene dezorganizate pentru a crea tulburări afective. Teorii privind neurotransmițătorii Majoritatea teoriilor biochimice în cazul tulburărilor afective s-au centrat asupra neurotransmițătorilor, acei factori biochimici care facilitează transmiterea impulsurilor prin sinapse, între un neuron și altul. Grupul specific de neurotransmițători implicat în tulburările afective este numit monoamine, iar monoaminele implicate sunt nonepinefrina, serotonina și dopamina. Acești neurotransmițători sunt găsiți în mari concentrații în sistemul limbic, o parte a creierului asociată cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
limbic. Toate monoaminele sunt implicate în tulburări afective. Majoritatea cercetărilor totuși, s-au concentrat asupra nonepinefrinei, și serotononinei. Inițial teoria rolului neurotransmițătorilor în tulburările afective era că depresia este cauzată de o reducere a cantității de nonepinefrină și serotonină în sinapse, între neuroni. Această epuizare putea fi rezultatul numeroaselor mecanisme: sinteza scăzută a neurotransmițătorilor față de cei precedenți, degradarea neurotransmițătorilor de către enzime, sau eliberarea deteriorată sau disfuncții ale neurotransmițătorului. Specialiștii sunt de părere că mania este cauzată de un exces de monoamine
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
membranei neuronale. Dacă nu există un număr suficient de receptori pentru un neurotransmițător sau dacă receptorii pentru acel neurotransmițător sunt prea sensibili sau insuficient de sensibili atunci neuronii nu vor folosi în mod eficient neurotransmițătorul care este disponibil la nivelul sinapsei. Câteva studii sugerează faptul că oamenii cu tulburări afective majore sau bipolare pot avea anomalii ale numărului și sensibilității receptorilor pentru neurotransmițătorul de monoamine. În cazul tulburărilor afective majore receptorii de serotonină și norepinefrină sunt prea puțini ca număr sau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dintre care cea mai cunoscută este dischinezia tardivă. Oamenii cu dischinezie tardivă au ticuri incontrolabile și mișcări ale feței și membrelor. Antidepresivele triciclice Medicamentele antidepresive triciclice ajută la reducerea simptomeleor depresiei prin prevenirea asimilării transmițătorilor de monoamine și nonepinefrină în sinapsă ori prin schimbarea numărului de receptori pentru acești transmițători. Aceste medicamente sunt eficiente: între 60 și 85 % dintre oamenii care sufereau de depresie au simțit ameliorare a simptomelor depresiei (Rippere, 1994, apud Hoeksema, S.N., 1998)162. Printre cele mai cunoscute
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se înțelege practic prin aceasta este o noțiune pur tehnică? Reprezintă o ameliorare a stabilirii relațiilor psihoterapeutice? Este o structurare existențială? Răspunsul comportă câte puțin din fiecare: este o individualizare chimioterapeutică, este vorba de un fenomen biologic, de destructurare a sinapselor cerebrale în funcție de neurolepticul administrat în sensul atingerii unui nivel de echilibru. În momentul în care acest nivel este atins nu mai este necesară schimbarea neurolepticului, cura este în plină desfășurare iar problemele somatice sunt practic excluse. Singura dificultate care se
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
iar omul nu trebuia să subjuge și să siluiască natura în numele așa-zisului progres. Au fost greșeli mari pe care Occidentul trebuie să le plătească pentru orgoliul său nemăsurat (decît, poate, tehnologic). Pe harta mentală a omenirii au apărut deja sinapse noi, ce anunță noi linii de forță ale lumii viitoare. Sună apocaliptic ? Dar Apocalipsa este în plină desfășurare, la toate nivelurile, înlăuntru și în afară. 2.9. ROZA LUI CULIANU Este adevărat, cum spunea Nicu Gavriluță, că, față de Eliade, Culianu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
respiratorii prin excitarea formațiunilor nervoase centrale ce coordonează respirația, Pentetrazolul, Nicetamide, Amifenazolul și Bemegrida sunt considerate substanțe de dopaj și interzise sportivilor. Printre reacțiile adverse ale Piracetamului, unul dintre cele mai utilizate psihotonice (substanțe ce îmbunătățesc metabolismul neuronal și funcționalitatea sinapselor), se află agitația psihomotorie, insomnia și agresivitatea. Aceste reacții adverse trebuie luate în considerare, mai ales că Piracetamul intra în unele scheme de medicație destinată refacerii după efort a sportivilor. Și neurolepticele, medicamente cu activitate antipsihotică, pot avea ca reacții
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
și în bolile neurologice sau metabolice în care este afectată inervarea motorie, sau poate fi consecința imobilizării. Atrofia de origine neurologică apare mai ales în cazul accidentelor vasculare cerebrale, a lezării motoneuronilor spinali, rădăcinilor nervilor spinali, nervilor periferici sau sclerozei sinapselor motorii. Consecutiv slăbirii mușchilor piciorului apare platfusul flexibil, afecțiune asimptomatică și nedureroasă care devine evidentă în timpul mersului. Amiotrofia (lipsa de troficitate a mușchiului) este simptomul principal în distrofiile musculare progresive. Acest grup de boli, cu determinism genetic, și deci cu
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
ideal, pentru că munții noștri nu au fost o barieră de nepătruns. Ungaria, iar mai târziu Austria, aproape că au copiat politica Imperiului roman. Au ocupat Ardealul, Banatul și au supus mai apoi Oltenia. Situația a fost posibilă datorită existenței unor sinapse, mai precis a unor depresiuni care au înlesnit transferul de o parte și de alta a versanților (Brașov, Sibiu, Hațeg etc.). Cea mai mare expunere a fost cunoscută de Transilvania în partea sa vestică. Invadatorii au valorificat culoarele deschise de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]