297 matches
-
c u r s u l u i, se pot aprecia nu numai în funcție de frecvență, ci și în funcție de specificitate și de proprietatea lor în raport cu cotextul. V. cotext, discurs, dominantă discursivă, tip de discurs. RN SINCRONIE. Ferdinand de Saussure a considerat sincronia ca fiind perspectiva pe care o oferă limba ca sistem ce funcționează la un moment determinat de timp. Sincronia era pentru el fie perspectiva după care o limbă este considerată într-un moment ca alcătuind un sistem, fie ansamblul faptelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și de proprietatea lor în raport cu cotextul. V. cotext, discurs, dominantă discursivă, tip de discurs. RN SINCRONIE. Ferdinand de Saussure a considerat sincronia ca fiind perspectiva pe care o oferă limba ca sistem ce funcționează la un moment determinat de timp. Sincronia era pentru el fie perspectiva după care o limbă este considerată într-un moment ca alcătuind un sistem, fie ansamblul faptelor de limbă studiate sau plasate într-un moment și considerate ca formînd un sistem ori disciplina care realizează descrierea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diacronică este dinamică, cea sincronică este statică, însă nu statică în mod absolut, de vreme ce ea este funcțională și, pe de altă parte, este sursa variației, adică a înseși condiției care produce evoluția diacronică. F. de Saussure a afirmat însă primatul sincroniei, deoarece un fapt al evoluției a funcționat într-un anumit moment într-un anumit sistem. Oricum ar fi privite însă lucrurile, se constată că de fapt opoziția radicală dintre sincronie și diacronie este numai de natură metodologică, iar nu de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
produce evoluția diacronică. F. de Saussure a afirmat însă primatul sincroniei, deoarece un fapt al evoluției a funcționat într-un anumit moment într-un anumit sistem. Oricum ar fi privite însă lucrurile, se constată că de fapt opoziția radicală dintre sincronie și diacronie este numai de natură metodologică, iar nu de natură ontologică. Această situație a fost remarcată și în legătură cu așa-zisa sincronie în povestire, deoarece construcțiile sincrone, deși sînt bine reprezentate la nivelul articulațiilor de mare extindere, la nivelul structurilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
într-un anumit sistem. Oricum ar fi privite însă lucrurile, se constată că de fapt opoziția radicală dintre sincronie și diacronie este numai de natură metodologică, iar nu de natură ontologică. Această situație a fost remarcată și în legătură cu așa-zisa sincronie în povestire, deoarece construcțiile sincrone, deși sînt bine reprezentate la nivelul articulațiilor de mare extindere, la nivelul structurilor reduse, orice raportare narativă a unui eveniment la cauza care l-a provocat infirmă perspectiva sincronică. Pentru a n a l i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
locutorilor pe ecran. S-a stabilit astfel că redarea prin imagine se poate corela direct cu vorbirea și cu gesturile, dar își păstrează o autonomie față de acestea. În principiu, au fost determinate patru tipuri de interacțiune între sistemele semiotice: 1) sincronie comunicațională, bazată pe coincidența dintre intrarea în discuție a unui locutor și apariția lui în imagine, 2) asincronie comunicațională, atunci cînd locutorul nu apare în imagine, dar apare interlocutorul său, 3) sincronie situațională, bazată pe oferirea unei imagini de ansamblu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
patru tipuri de interacțiune între sistemele semiotice: 1) sincronie comunicațională, bazată pe coincidența dintre intrarea în discuție a unui locutor și apariția lui în imagine, 2) asincronie comunicațională, atunci cînd locutorul nu apare în imagine, dar apare interlocutorul său, 3) sincronie situațională, bazată pe oferirea unei imagini de ansamblu, care evocă situația de comunicare în care se găsesc interlocutorii, 4) sincronie tematică, cînd subiectul se raliază la tema enunțului, dezvoltîndu-l sau ilustrîndu-l. V. dialog, discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SINECDOCĂ. Potrivit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și apariția lui în imagine, 2) asincronie comunicațională, atunci cînd locutorul nu apare în imagine, dar apare interlocutorul său, 3) sincronie situațională, bazată pe oferirea unei imagini de ansamblu, care evocă situația de comunicare în care se găsesc interlocutorii, 4) sincronie tematică, cînd subiectul se raliază la tema enunțului, dezvoltîndu-l sau ilustrîndu-l. V. dialog, discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SINECDOCĂ. Potrivit retoricii clasice, a cărei sinteză a fost făcută de Pierre Fontanier în 1830, există trei tipuri de tropi, cei prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sistem" a fost deseori redefinit, astfel că, pentru Louis Hjelmslev și Eugen Coșeriu, de exemplu, sistemul cuprinde numai opozițiile funcționale ale limbii, numai ce este distinctiv pentru tehnica limbii, selecțiile realizate între posibilitățile limbii ținînd de norma ei. V. arbitrar, sincronie, structură, subiectivitate, valoare. SAUSSURE 1916; HJELMSLEV 1933; COȘERIU 1952; DUBOIS 1773; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOCIOLINGVISTICĂ. Studiul relațiilor dintre limbă și societate este obiectul unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
teorie a limbii și lingvistică generală, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2009. Coseriu, Eugenio, Principios de semántica estructural, Editorial Gredos, Madrid, 1977. Coseriu, Eugenio, Sincronía, diacronía e historia. El problema del cambio lingüístico, Editorial Gredos, Madrid, 1973 (trad. rom. Sincronie, diacronie și istorie. Problema schimbării lingvistice, Editura Enciclopedică, 1997). Coseriu, Eugenio, Tradición y novedad en la sciencia del lenguage. Estudios de historia de la lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1977. Courtine, Jean Jacques, Quelques problèmes théoriques et méthodologiques en analyse de discours
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Teoría del lenguaje y lingüística general. Cinco estudios, Editorial Gredos, Madrid, 1962 (trad. rom. Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, Editura Enciclopedică, București, 2004); Sincronía, diacronía e historia. El problema del cambio lingüístico, Editorial Gredos, Madrid, 1973 (trad. rom. Sincronie, diacronie și istorie. Problema schimbării lingvistice, Editura Enciclopedică, București, 1997); Geschichte der Sprachphilosophie von der Antike bis zur Gegenwart. Eine Uebersicht, Teil I-II, Tübingen, 1969, 1975; Principios de semántica estructural, Editorial Gredos, Madrid, 1977; El hombre y su lenguaje
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
hormoni. Complexele receptor-hormon sunt transferate în nucleu, unde acționează ca activatori ai transcrierii anumitor gene. Astfel, pentru hormonii tiroidieni, proteina codificată de protooncogena erb a, desemnată ERB A, acționează ca receptor pentru acești asemenea hormoni. Protooncogena erb-A funcționează în deplină sincronie cu protooncogena rara, ce codifică sinteza proteinei RARA. Se formează complexul ERB-A-RARA, care pătrunde în nucleu, unde se leagă la o secvență din ADN ce reprezintă elementul de răspuns la hormoni, desemnat HRE (acronim derivat de la Hormone Responding Element). Secvența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
v written 2 John 2 V (DP) v (PartP) 7. ERGATIVITATEA ȘI NOMINALIZĂRILE Relația dintre nominalizare și ergativitate nu se limitează la relația diacronică − nominalizările reprezintă o sursă pentru ergativitate (vezi Capitolul 1, 7.1.) −, ci este observabilă și în sincronie: caracterul pasiv sau inacuzativ al nominalizărilor de tip proces le apropie de limbile ergative (Alexiadou 1999). Paralelismul dintre cele două tipuri de structuri este explicat de Alexiadou (1999). Există două tipuri de v: (a) v tranzitiv/Cauzativ, care se combină
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
evolua, a fermenta, a germina etc.). 136 G. Lakoff, "Linguistic Gestalt", Papers from the Thirteenth Regional Meeting, Chicago Linguistic Society, 236−287, apud Calude (2007: 255). 137 Autoarea subliniază că un astfel de fenomen nu poate fi studiat decât în sincronie, pentru că verbe ca affaisser, affaler, écrouler, effondrer, éclore, care nu par să mai fie folosite astăzi decât reflexiv, au fost folosite tranzitiv în latină sau în franceza veche. 138 S. Kemmer, "Middle Voice, Transitivity and the Elaboration of Events", în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la rîndul său un emițător -, ci pe metafora orchestrei (...) Dar în această vastă orchestră culturală nu există nici șef, nici partitură. Fiecare cîntă acordîndu-se de la celălalt"57. "Colegiul invizibil"58 desemnează cercetătorii care fac parte din ea. El funcționează în sincronie, în homeostazie cu exteriorul care îl înconjoară. Interacțiunile interne îi dau o reală omogenitate și înseși principiile unei cibernetici psihoterapeutice, orchestrale, guvernează cu fermitate ansamblul. A) Faimosul "double bind" Putem lua aici, de exemplu, faimosul double bind sau dubla constrîngere
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
atunci este următoarea: în calitatea noastră de membri ai Consiliului, încurajăm noi tot ce va contribui să producă la studenți, fie în facultate sau chiar la masa consiliului nostru, aceste perspective mai vaste, care vor da din nou sistemului nostru sincronia sau armonia potrivite între rigoare și imaginație?"74. Se vede aici că ecosistemismul s-a întors fără înconjur la morala profetică. Dar efectele de la Palo Alto nu sînt numai morale. Putem menționa fără să le dezvoltăm aici, din pricina spațiului (vezi
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
structurale cu gândirea mitică. Este acesta un foarte serios argument în favoarea unui dialog între critica/ teoria literară și disciplinele științifice. Pentru ca dialogul să nu eșueze însă în diletantism sau mistificare, ar trebui abandonată, în primul rând, într-un teritoriu al sincroniei gândirii mitice, lupta pentru "priorități" și ideea naivă că prefigurarea unei idei contemporane nouă (a unei idei care s-ar putea perima o dată cu noi) măsoară valoarea unei capodopere, care va găsi desigur căi de comunicare și cu universul mental greu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Exegetul ieșean, recent dispărut, vorbește, în cazul lui Don Cezar, de întoarcerea acestuia la primordial sub un dublu aspect: doina românească și marea poezie universală de la Vedele indiene la lirica trubadurilor occidentali: "Ca și în cazul lui Brâncuși, această dublă sincronie... protocronică îi asigură operei lui Cezar Ivănescu o excepțională modernitate, care nefiind nici "neomodernistă", nici "postmodernistă", trebuie să convenim că neîncadrabilul poet urmează deja, în anii '70, un ethos transdisciplinar, urcând azi spre noua paradigmă culturală a transmodernismului, de unde și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deceniul care îl precede - poate fi astfel considerat drept momentul de cotitură, după care liniile de expansiune a câmpului literar par să se fi configurat" (Lazăr, 2002, p. 25). Instituționalizarea manualului ca unitate bazală a instrumentarului pedagogic survine în plină sincronie cu instituționalizarea literaturii și consolidarea câmpului producției literare în societatea românească. În interbelic, piața literaturii didactice axată pe istorie dobândește un nou impuls. Sub înrâurirea impetuoasă a naționalismului, noi manuale de istorie intră în circuitul școlar, semnate de autori precum
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a apărut din senin, umplând ideologic un vacuum preexistent. După cum am arătat, cuzismul își are antecesorul său doctrinar în ceea ce am numit a fi "pedagogia bărnuțiană a xenofobiei", în miezul căreia vibra cu intensitate febricitantă principiul anti-străinismului. Iar în relativă sincronie cu procesul de geneză culturală a cuzismului se coagula programul sămănătorist al cărui arhitect ideologic a fost Nicolae Iorga. Revista Neamul Românesc, fondată de N. Iorga în 1906, a prilejuit colaborarea dintre cei doi capi doctrinari, favorizând și fertilizări încrucișate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
specificului național se întreceau în acte de virtuozitate intelectuală, unele dintre ele ieșind chiar de pe portativul raționalismului fie acesta chiar și "ecstatic" pentru a interpreta o partitură din care răzbăteau sunetele "apriorismului românesc". Avangarda reflecției istoriografice: naționalism critic. În plină sincronie cu precizarea formulei autohtonist-ortodoxiste a românismului, discursul istoriografic elaborat în avangarda reflecției istorice propune, prin exponenții săi (P.P. Panaitescu și C.C. Giurescu), un naționalism critic, curățat de excesele auto-glorificatoare produse de istoriografia romantică. Rădăcinile spiritului critic românesc, erupt în interbelic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a reliefat lupta perenă a poporului muncitor pentru eliberare socială, înțeleasă în sensul emancipării din relațiile de exploatare socio-economică. Pe plan intern independența însemna eliberare socială, iar pe plan extern, libertatea națională echivala cu independența economică în fața puterilor imperialiste. În sincronie cu torsiunea ideologică înspre naționalism, ideea de independență revine pe matca în care a evoluat încă din a doua parte a secolului al XIX-lea. După cum vom vedea, momentele tensionate ale trecutului românesc în care contradicțiile sociale au răbufnit sub
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instrumente" puse la îndemână de mediul cultural de la noi, de la limbă până la reprezentările privind identitatea proprie sau identitatea Celuilalt foarte activi în privința tematizărilor semnificative a acelor probleme care sunt, cumva, proprii conștiinței filosofice contemporane. Acesta este un semn al unei sincronii tematice și metodologice cu filosofia europeană, cu totul semnificativă în stabilirea propriilor teme, metode, atitudini prin care se încearcă punerea în act a filosofiei. Două fapte filosofice din spațiul creației (gândirii) românești contemporane imi par a fi semnificative, raportat la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi aduși la o unitate, constituiți împreună într-o relație de sens "ca". Duplicitatea pozițională a acestuia exprimă forța operațională a lui "ca". De aceea trebuie să ne gândim dacă nu cumva acesta aduce, în unitatea celor doi "ceva", o sincronie care nu poate fi altfel înțeleasă decât ca timporizare. Ceea ce înseamnă că acest "ca", având sens de operator intențional-factic, nu este altceva decât timp. În "viitorul" enunț, tocmai "ca"- timp va funcționa ca element alethic alături de verb ("este"). Din punct
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de Dasein. Ceea ce nu mai poate fi admis, din perspectivă existențială, este un sens de universalitate a stării de descoperire a ființării. În fapt, dacă Dasein-ul este numai în măsura în care își constituie locul-de-deschidere, înseamnă că fiecare "umplere" a acesteia datorită unei sincronii cu starea de descoperire a unei ființări este un eveniment. Prin urmare, legile lui Newton exemplul lui Heidegger nu rămân descoperite la propriu, în sensul că mențin necondiționat o ființare în starea sa de descoperire, ci sunt "descoperite" cu fiecare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]