268 matches
-
abia v-a cunoscut și v-a și invitat la ea? — Tocmai asta-i: nu m-a invitat. Atunci cum vă duceți? exclamă Kolea și chiar se opri în mijlocul trotuarului. Și... și cu asemenea haine, când acolo e o adevărată sindrofie? — Zău că n-am habar cum o să intru. Mă primește - bine, nu - înseamnă că am pierdut prilejul. Cât despre haine, ce să fac? — Aveți vreo treabă? Sau mergeți așa, pour passer le temps* în „lumea bună“? — Nu, la drept vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și devenise deja o modă să fie invitată la anumite serate, în îmbrăcămintea ei de mare lux, pieptănată ca la o expoziție, pentru a fi așezată, ca un tablou splendid, la vedere, înfrumusețând astfel petrecerea, la fel cum unii, pentru sindrofiile lor, împrumută de la cunoscuți, pentru o seară, un tablou, o vază, o statuie sau un paravan pentru șemineu. Cât despre bărbați, Ptițân, de pildă, era amic cu Rogojin; Ferdâșcenko se simțea ca peștele în apă; iar Ganecika tot nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dar care, ca și Epancinii, puteau fi, cine știe de ce, întâlniți uneori în acest cerc „de elită“. În virtutea unui anume tact, luat de ei drept literă de lege, Epancinilor le plăcea să amestece, în rarele cazuri când dădeau câte o sindrofie la ei acasă, înalta societate cu persoane de condiție mai modestă, cu reprezentanți aleși ai „oamenilor de condiție mijlocie“. Pentru asta, Epancinii erau chiar lăudați și se spunea despre ei că sunt oameni cu tact, că își știu locul, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se hrănească gratis din munca acestuia, așa că renunță la rangul preoțesc căpătat în ajun, iar scrisoarea o tipărește în ziarele liberale - deci, asemeni seminaristului francez, cică și prințul fusese ipocrit în felul lui. Se zicea că ar fi așteptat dinadins sindrofia dată de părinții logodnicei, prilej cu care fusese prezentat mai multor persoane foarte importante, profitând de moment ca să-și exprime pe față, în prezența tuturor, mentalitatea, să le vorbească urât acelor demnitari respectabili, să renunțe la logodnică în mod public
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
omului căruia în alte împrejurări nici măcar nu i-ar fi răspuns la salut. E drept, dacă stătea și se gîndea bine, n-a avut niciodată această ocazie, cele cîteva prilejuri cînd s-au întâlnit nu l-au ajutat, erau tot sindrofii ori recepții, cum a fost și ultima, cînd cu vizita lui Baibo. Iar în asemenea împrejurări, chiar dacă nu saluți pe cineva, nici nu se observă. Zîmbi acru, încrețindu-și fruntea, puse din nou mîna pe telefon și amînă întrevederea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
actele. Văzându-mi mustața și barba, apărătorul legii realizează că poate avea în față un terorist sau, mai grav, un anarhist beat. Mă pune să suflu în fiolă, deși îl avertizez în prealabil că nu beau niciodată alcool, nici măcar la sindrofii. Fiola, desigur, are bunul simț să nu se înverzească. Moment de tensiune poetică... Luna se reflectă lamartinian în tresele epoleților... Plutonierul pare frământat; fruntea, într-un suprem gest de concentrare intelectuală, îi este brăzdată de cute. Mă întreabă cu ce
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
tacâmuri, după ultima modă. [...] Cântăreții, adunați în dreptul scării de la miazăzi, aveau voci minunate. Curând, aceștia trecură la o cheie minoră, spre a face cunoscut că se făcuse târziu și că muzica ar trebui să devină mai familiară, mai intimă". O sindrofie la cel mai înalt nivel pe vremea lui Caragea degenerează, în chip aproape inevitabil, în haos balcanic. Observați, vă rog, stupida metamorfoză facială a mesenilor, precum și tipicul acces de locvacitate curajoasă, care pare a pune stăpânire, în circumstanțe sardanapalice, pe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Oricum n-avem nimic mai bun de făcut acolo la fabrică. Ne place s-ascultăm ce spune când își fâlfâie mustața aia groasă. Are să ne conducă într-o demostrațe mare, zice el, de-o să facă toate celelalte demostrații să pară sindrofie de dame. — Așa? Mi-mi pare c-o să vă conducă pe toț’ direct la pârnaie, spuse Jones, acoperind barul cu și mai mult fum. Aș zice mai degrabă că nu-i decât o mutră de alb smintit. — E cam năstrușnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu salată. Sugând dintre dinți niște resturi de pătrunjel și ceapă, îi spuse mamei ei din fotografia de pe cămin: „O să le placă grozav. Nime’ nu face-o salată de cartofi așa de bună ca Santa.“ Salonul era aproape gata pentru sindrofie. Deasupra vechiului radio cu consolă era o sticlă plină aproape pe jumătate cu whisky Early Times și șase cutii de carton cu Seven-Up. Patefonul, pe care îl împrumutase de la nepoata ei, stătea pe linoleumul bine șters, în mijlocul camerei, cu firul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
indice că pierderea cărții trebuia să rămână secretă. — Bine, dă-mi haina ta, dragă, spuse Santa nerăbdătoare, smulgând aproape de pe doamna Reilly vechea jachetă de lână violetă. Era hotărâtă să nu lase fantoma lui Ignatius J. Reilly să-i bântuie sindrofia, așa cum se întâmplase în multe seri la popicărie. — Ai casă frumoasă, Santa, spuse cu respect doamna Reilly. E curată. — Mda, da vrau să-mi iau un linoleum pentru salon. Ai folosit vrodată perdelele alea de hârtie? N-arată rău. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
experiență destul de largă în privința organizațiilor politice. — Minunat. Și trebuie să porți costumul ăsta fantastic. Te pot asigura că te vei bucura de atenția absolută a tuturor. Tânărul hohoti, acoperindu-și gura cu mâna. Pe cinstea mea, ar putea fi o sindrofie nemaipomenită. Nu avem timp de pierdut, spuse grav Ignatius. Apocalipsul ne dă târcoale. O vom face săptămâna viitoare la mine acasă. Va fi nevoie să faci rost de pânză roșie, albă și albastră pentru steaguri, îl sfătui Ignatius. Mitingurile politice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu bani, iar un om de-al lui Mickey și un om de-al lui Jack testau o pudră alb-bejulie, îndesată în pungi de hârtie, dintr-o altă valiză. Zâmbetele lor atestau calitatea mărfii. Buzz trase draperia și se alătură sindrofiei, vârând un glonte pe țeavă, ca să atragă atenția. Zgomotul determină câteva capete să se întoarcă, iar niște farfurii și pahare căzură pe jos. Dudley Smith zâmbi. Jack Dragna se uita fix la țeava retezată. Buzz remarcă lângă mexicani un tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de Luptă împotriva lui Brucan". De ce? Pentru că, la toate recepțiile date de ambasade la București, unde era invitată și intelectocănimea de vază a capitalei, magul din Dămăroaia se înființa primul și... rădea totul, de parcă ar fi fost Dan Giosu la sindrofiile Institutului European, adecă apt să soarbă aperitivele la două mâini și șase păhăruțe). Un "an Ștefan Petică" te-ar aranja? După cum s-a comportat cu tine mare parte dintre universitarii ieșeni și după cum i-ai "pictat" pe cei mai mulți scoțându-le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în sufletul de noapte Cu trupul lui de vis și nemurire, Zăcea întins în somnuri de lumi amestecate. Dar a venit în Zori, fără a mă ști Că voi rămâne Cerul ce se-adâncește-n ape Și dragostea din vieți, prin calme sindrofii S-a prefăcut în clipe arse lungite în EPAVE. L-am privit ca pe-o icoană vie Era un prinț frumos venit din zări Avea în ochi privirea unor arse zile L am îndrăgit ca o nebună prin Spuma unei
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
adormit pe brațul de doruri și păcat Dar Zorii l-au trezit, prin viețuirea-n artă, Iubind eternul suflet din visuri sfărâmat. Cum aș putea să-i spun că tălpile timpului dor, Și sufletul de noapte mi-e plâns în sindrofie Departe-n lume e un pământ de flori, Ce sângerează-n zile, cu o mireasmă vie, Renasc, ca o tăcere din plapuma de soare Și port în mine dorul din patul îngeresc Departe-n lume arde un timp de întristare
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
proaspete învățătoare Stela. Încotro? Dascăli, fete, femei Școala era pe din două: localul vechi și cel nou. M-am prezentat directorului Iancu Cimpoieșu, de loc din Vutcanii Hușilor. Era un bărbat impunător, pedant, pus la punct de parcă mergea la cine știe ce sindrofie. Așa lam cunoscut și așa a fost tot timpul. Se bărbierea în fiecare dimineață. L-am întâlnit de mai multe ori în București, unde s-a stabilit după ce i-a murit soția. Directorul m-a primit prietenește dar distant. Mi-
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
armeni cafenii, armence în doliu încărbunat, învîrtind cărți de joc și răsucind țigări fără rușine: lume prea felurită, împrumutînd de la oglinda unei tristeți comune singura ei unitate. Dar lunca de aur și pădurea eminesciană mă ajutau să uit lugubrul multor sindrofii armenești. Râul mai ales, sticlos, egal, bogat, dar și insipid ca marele său cântăreț, Siretul leneș se confundă cu una din cele mai dragi vedenii. În fast minuscul de regină Mab, o văd biruind cursul pe nobila și viteaza cățea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mare tămbălău în Cetatea noastră în toată noaptea aceea... Iar pe furnica-hoață Marea Farmazoană a exclus-o din Ordinul înaripatelor fără aripi, fiindcă încălcase știuta Lege ca, niciodată, să nu apeleze la ceea ce era neîngăduit: la vulgarul Miracol! Seara, la sindrofia solemnă, greierele-viorist, căruia îi plăcuse de tânăra furnică, atât de simplă în felul ei de a raționa (c'est un roseau pensant! medită el), căuta să-i stea mereu prin preajmă. O invită la dans și, pe netede hexagoane de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Îi tai din zestre, ce-ai crezut tu?! Așa. Acuma să pășească la vedere iubita noastră fată mijlocie, Dana, și să ne spună dacă i-a rămas cumva gândul și vrerea la vreunul din feciorii de os împărătesc întâlniți la sindrofii sau la iarbă verde. DANA: Mărite tată, față de tine nimic nu poate fi ascuns. Mi-a rămas ce-ai zis, cum nu, însă ce pot ști eu? Socoți oare că Fudul-Voievod, feciorul lui Degeaba-Împărat, mi-ar fi pe potrivă? PRICINĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
oi putea încărca în două care. Să nu uităm pentru mămăliga din cucuruz și din mei, făină ca aurul pusă în cinsprezece saci rotofei. Rachiu de perje zece butelci dolofane și vin lăudat douăzeci de budane, să le ajungă pentru sindrofii la boieri și la cucoane. Iară dacă s-or mai ivi și alte nevoi, mă întorc eu la dumneata înapoi. Cam asta ar fi. LIANA: Tare frumoase stihuri, meștere Ceaun! CEAUN: Păi nu ți-am spus... LIANA: Spus, cum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de jale și de chin... Oooof, ce dor, ce chin, ce jale, pe la poarta dumitale... Gicu bate din palme. Lasă că poate câștigăm În seara asta eurovisionul la anu’ ne-am scos, ne batem pe burtă ca belferii și organizăm sindrofia cu Oprescu-n pol pozișăn. Adică-n cap de formație, Gore, că ai lipsit la orele de engleză, trăgeai mahoarca În piept prin parcuri! Îi băgăm la polivalentă, că-n altă parte nu văd. Da’ se descurcă Oprescu, e manager bun
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de părere că prea multă tristețe nu face bine În combinația cu băutura. Ne dăm cu capul de mese, Sandule, ajungem cu cucuie acasă, la doamne, doamnele ne Întreabă de ce avem cucuie, noi ridicăm din umeri și uite-așa Începe sindrofia, În sensul rău al cuvântului. Aud iar că bem până nu mai știm de noi și venim loviți În frunți, cu toate că noi - cred că sunteți În asentimentul meu - reușim să ne păstrăm luciditatea și În momentele cele mai crâncene, atunci când
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
vedea doar ochii, și aceia plecați în jos, îndată ce te privea un bărbat, o jumătate de frunte și de obraji, nasul, gura, palmele, poate 2 centimetri de gleznă când femeia era în mers. Oribilă impietate! Nu își însoțea soțul la sindrofii, nici măcar când protocolul diplomatic o cerea. Nu se machia niciodată și nu „știa” că există alternative la culoarea neagră a hainelor. Ca să nu se strice iremediabil în școlile de la noi, fiica ei a rămas acasă, sub oblăduirea rudelor. Pe femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Petrino ( 1838‐ 1878) „În buna cutumă a vremii, Dimitrie Petrino dedi că mai multe poeme unor persoane din protipendada ieșeană” cum este „o recent descoperită poezie, inedită... dedicată unei doamne de familie bună, probabil scrisă „pe loc,” cu ocazia vreunei sindrofii și numai pentru uzul personal al Nataliei șutzu (așa cum se pra ctica și „înscrierea” în albumele domnișoarelor) „obiectul” versurilor f iind, în cadrul general al Moldovei, farmecul feminin.” Liviu Papuc (Din volumul „Societari junimiști în documente” , ediția a II‐ a revăzută
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pe care trebuia să îl ocupe de la bun început. De unde știi că se epilează și-acolo? Păi, dacă nu se epila, îi vedeam părul, zice Daisy și-mi dă o mână de ajutor. Asta înseamnă să vii singur la asemenea sindrofii, oftez eu ridicând valiza și punând-o pe pat. Nu numai că nu ți se dă o cameră doar pentru tine, ci te și obligă să o împarți cu tot felul de ciudați. Ce bine era dacă mă invita pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]