285 matches
-
urmeze acest raționament. Mai mult, această relație cu ceilalți trebuie recunoscută drept o relație cu încărcătură morală și politică. Efectul este de a-l plasa pe celălalt într-un spațiu inferior din punct de vedere moral și de a atribui sinelui un nivel superior. Așa cum explică Campbell (1992: 85), "existența spațiului social interior/exterior este în același timp făcută posibilă de, și ajută la, constituirea unui spațiu moral superior/inferior". Vorbind despre excluderea spațială în termeni morali, devine mai ușoară legitimarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și cum mai putem, În urma ei, să mai credem În detașarea totală?“ Cu alte cuvinte, găsește interacțiunea dintre dezvoltarea propriei conștiințe și lumea pe care o populează atât de bogată și de satisfăcătoare, Încât nu poate accepta ideea că sentimentul sinelui astfel produs este o simplă glumă a Naturii, demascată cu cruzime În clipa morții. Ține să sublinieze că nu este „o credință“ (cuvânt pe care l-a evitat cu grijă), ci „o dorință“. În fapt, Întregul eseu este marcat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dintre viziunile creștinilor asupra aspectelor de ordin etic decurg adesea din valoarea diferit] atașat] acestor surse. Uneori, aceast] înv]ț]tur] ar fi condus la înlocuirea providenței divine cu propriile raționamente. Alteori, constiinta a fost considerat] „vocea lui Dumnezeu” în interiorul sinelui, dar problemele și pericolele datorate acestui fapt, precum și oric]rei forme de intuiționism, sunt evidente. (Despre intuiționism, vezi capitolul 36, „Intuiționismul” și capitolul 40, „Prescriptivismul universal”.) Odat] cu înfruntarea complexit]ții vieții morale, înv]ț]tură tradițional] despre conștiinț] presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru a-l asimilă apoi firesc. E o coborâre în sine și o descoperire tragică a neputinței de a se defini autentic: „rătăcit în sinea mea rătăcit / acolo unde nimeni nu se hazardează dus pe targă aripilor uitării / [...] rătăcit înăuntrul sinelui acolo unde nimeni nu se hazardează nimeni decât uitarea”. Deși s-a putut crede că mișcarea inițiată de Ț. și propria lirica sunt manifestări de nonconformism instinctual și dezorganizat, nu e de ignorat că poetul este dublat în permanență de
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
și individualizare vizibil În criza de originalitate specifică adolescenței cu impact tot mai mare la diferite niveluri ale activității umane. Managementul imaginii de sine și consolidarea unui statut social și profesional uzitează din ce În ce mai mult de aspecte de stil vestimentar. Prezentarea sinelui Într-o manieră modernă sau clasică, discretă sau excentrică, dominatoare sau supusă etc. se realizează si prin adoptarea stilului vestimentar adecvat, așadar, vestimentația tinde să fie diagnostică, Într-o anumită măsură, pentru convingeri și concepții de viață ale consumatorului. Una
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
face ceva. Este important de știut că furnizorul feedbackului nu trebuie neapărat să aibă intenția de a oferi un feedback pentru ca cel ce repționează să interpreteze o acțiune ca feedback social (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.3 Dezvoltarea sinelui ideal În stadiile timpurii ale interacțiunii cu un grup de referință, chiar dacă grupul de referință este cel primar (de ex. familia) sau secundar (de ex. colegii de la serviciu), alegerile și deciziile sunt canalizate prin sistemul social existent. Atunci când un individ
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
sau nu motivat de către conceptul de sine și dacă sursa motivației va fi internă sau externă, depinde de mai multe lucruri. După cum s-a discutat mai sus, un individ poate deține un concept de sine scăzut sau ridicat, percepții a sinelui puternice sau slabe, standard de evaluare fix sau ordinal. Aceste caracteristici duc la tipuri de concepte de sine individuale și anumite tipuri de comportament. Pentru a demonstra maniera în care modelul propus al conceptului de sine ne poate ajuta în
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
face ceva. Este important de știut că furnizorul feedbackului nu trebuie neapărat să aibă intenția de a oferi un feedback pentru ca cel ce repționează să interpreteze o acțiune ca feedback social (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.3 Dezvoltarea sinelui ideal În stadiile timpurii ale interacțiunii cu un grup de referință, chiar dacă grupul de referință este cel primar (de ex. familia) sau secundar (de ex. colegii de la serviciu), alegerile și deciziile sunt canalizate prin sistemul social existent. Atunci când un individ
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sau nu motivat de către conceptul de sine și dacă sursa motivației va fi internă sau externă, depinde de mai multe lucruri. După cum s-a discutat mai sus, un individ poate deține un concept de sine scăzut sau ridicat, percepții a sinelui puternice sau slabe, standard de evaluare fix sau ordinal. Aceste caracteristici duc la tipuri de concepte de sine individuale și anumite tipuri de comportament. Pentru a demonstra maniera în care modelul propus al conceptului de sine ne poate ajuta în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
care, pe alocuri mai suntem cuprinși”), pentru a lărgi și limpezi sfera unei libertăți în reluarea fantasticului joc dintre imaginarul și raționalul filosofic pe care ni-l propune mereu Descartes. Capitolul II. NOUL ÎNCEPUT AL LUI DESCARTES II.1. Refacarea sinelui prin meditație De ce trece Descartes de la fizică la metafizică, de la prejudecățile vremii sale la judecata personală, de ce, aparent se izolează de lume punînd-o sub semnul întrebării și al iluziei? De ce a ales el modalitatea atât de radicală a demolării edificiului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
proba Celuilalt"7. Antropologul care gândește dialogal și-a asumat deja în propria-i conștiință bogăția spirituală a întâlnirii a două sau mai multe culturi diferite de cea europeană. Acest fapt îi îmbogățește Sinele (Mircea Eliade). Relevarea de sine a Sinelui se numește "experiență antropologică" și are o importanță capitală în cercetarea de teren. Ca antropolog, atingi acel nivel rafinat al înțelegerii atunci când pricepi imediat celebra frază a lui Brecht: El gândea în alte capete și în capul său alte capete
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
proba Celuilalt,,7. Antropologul care gândește dialogal și-a asumat deja în propria-i conștiință- bogăția spirituală a întâlnirii a două sau mai multe culturi diferite de cea europeană. Acest fapt îi îmbogățește Sinele (Mircea Eliade). Relevarea de sine a Sinelui se numește ,,experiență antropologică,, și are o importanță capitală în cercetarea de teren. Ca antropolog, tu atingi acel nivel rafinat al înțelegerii atunci când pricepi imediat celebra frază a lui Brecht: ,, El gândea în alte capete și în capul său alte
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de gestiune și de o carență de leadership. Ca urmare, cei doi autori propuneau patru strategii de excelență comune adevăraților lideri sau liderilor celor mai buni: 1. atenție prin intermediul viziunii; 2. semnificație prin intermediul comunicării; 3. încredere prin intermediul poziționării; 4. dezvoltarea sinelui prin intermediul respectului de sine pozitiv și al centrării pe reușită (Bennis, Nanus, 2000, p. 38). Prima strategie - atenție prin intermediul viziunii - postulează rolul major pe care îl are liderul în stabilirea viziunii ce animă, inspiră, transformă scopul în acțiune, articulează imaginea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
oratori profesori logico-matematică matematice logice analitice oameni de știință filozofi matematicieni Spațială înțelegerea și manipularea legăturilor spațiale artiști ingineri arhitecți Muzicală compunerea și interpretarea de piese muzicale muzicieni compozitori Kinestezică atletice atleți individuali sau în echipă Intrapersonală înțelegerea și cunoașterea sinelui Interpersonală înțelegerea și cunoașterea celorlalți consultanți terapeuți Comunicare reprezintă înștiințare, știre, veste, raport, relație, legătură. Cam acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite de către dicționarul explicativ pentru comunicare. Deși pare simplu înțelesul comunicării este mult mai complex și plin
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
și ca exemplu de „memorie involuntară” alți cercetători au descoperit că rememorarea deliberată este un mijloc important de unificare a sinelui. În această secvență sunt reluate procese cum ar fi reunirea membrilor sau a figurilor aparținând istoriei vieții cuiva sau sinelui anterior și reapar persoanele semnificative care fac parte din această istorie (Myerhoff, 1992). Când retrospectiva vieții este făcută cu intenție, și nu este o alternare pasivă, fragmentată de imagini din trecut, diferența e uriașă și rezultatul poate aduce schimbări în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și, implicit, confirmarea timpurie a obsesiilor sale întunecate. Mai mult decât un volum de amintiri, Copilărie este cronica unui început de viață coagulat la granița fluidă dintre limbi, culturi și civilizații, într-un context favorabil descoperirii și înțelegerii, atât a sinelui cât și a lumii. Scrisă cu pasiunea elaborării unei arheologii minore, cartea este un spațiu al memoriei eliberatoare, în care vocea scriitorului de acum și imaginația copilului de atunci se întâlnesc într-o poveste onestă, de o tristețe austeră și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cînd copiii foarte mici cred că ordinatorul gîndește, simte și trăiește; vîrsta stăpînirii (începînd cu 7 ani) cînd vor să sfideze ordinatorul și să-l învingă; vîrsta identității (începînd cu 15 ani), unde practica ordinatică antrenează la o reflecție asupra sinelui, unde construcția identității trece prin practica ordinatică. Aceste trei vîrste le regăsim adesea indisociabile în cultura inteligenței artificiale. Conexiunea între specialiștii inteligenței artificiale și cei ai "ordinatorului metafizic" este evidentă, deoarece acești specialiști studiază spiritul uman pentru a construi programe
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
E exponentul acru al unei minorități fascinate de micile ei dexterități analitice. Cine parcurge însă marile texte ale Antichității privind grija de sine simte, la un moment dat, că ceva lipsește. Chiar dacă predică eliberarea eului de registrul determinărilor contingente, „sculptarea“ sinelui în vederea unei desăvârșiri dătătoare de „măreție sufle tească“ și de noblețe iradiantă, înțelepciunea lumii greco romane suferă, de la o vreme, de un soi de inflație a eului. Preocuparea de sine riscă să instaureze, de jur împrejurul persoanei, un tot mai apăsător spațiu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
psihologic: structuri independente interdependente Independența și interdependența reprezintă, după cum am amintit în capitolul referitor la formarea identității, două trăsături distincte ale sinelui, prima referindu se la unicitatea individului, iar a doua punînd accent pe legătura și relația cu "celălalt". Tema sinelui interdependent/ independent a fost introdusă în literatura de specialitate din România și de sintezele lui P. Iluț (2001, pp. 86-92), iar recenta Enciclopedie de psihosociologie (2003) evocă, fie și numai indirect, variabilitatea culturală a sinelui (Iluț, 2003, pp. 327-331). Putem
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe cînd conservarea va fi evidențiată de note ridicate la valorile care desemnează conformismul și tradiționalismul. De asemenea, dimensiunea individual-social poate fi reprezentată ca un continuum, care la un capăt e ilustrată de valori care evidențiază consecințele diverselor acțiuni asupra sinelui, cum ar fi hedonismul, iar la celălalt capăt de valori cu impact social, ca de exemplu siguranța sau ordinea socială. S. Schwartz (2001, p. 280), în acord cu T. Parsons, susține că funcția socială a valorilor este aceea de a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tradiție și siguranță. Un scor negativ reflectă contrariul. Gheorghiu, Vignoles și Smith (2010) au observat că scorurile naționale pe aceste dimensiuni converg semnificativ cu indicatorii specifici ai individualism colectivismului. 2. Valorile concentrării asupra altora versus valorile concentrării asupra sinelui: transcenderea sinelui întărirea sinelui. Scorurile pozitive evidențiază valori ridicate ale universalității și ale bunăvoinței, iar scorurile scăzute reflectă valori ale hedonismului, realizării și puterii. Scorurile negative ilustrează contrariul. La nivel cultural, această dimensiune este diferită și separată de individualism și colectivism. Merită
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
întocmai cum a procedat Democrit cu atomismul său. Un alt mod se regăsește însă în înclinația de a sistematiza universul lucrurilor într-un pattern condiționat de toate influențele mutuale ale diferitelor părți ce alcătuiesc întregul". Dacă prima manieră este specifică sinelui independent, cealaltă descrie adecvat modul de articulare a sinelui interdependent. Acest self este definit precumpănitor contextual, în cadrul rețelei sociale în care se încadrează (Marshella, DeVos, Hsu, 1985; Mei, Zhiyan, Mingyi, Gao, Lili, 2008). într un studiu empiric realizat de Markus
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este o biopolitică a spațiului social, împărțind populația în diferite categorii ce pot fi citite (rasiale, de clasă, gen și/sau vârstă). Disciplina acestei tehnici este aplicată atât corpului (căci a purta haine implică adoptarea unor atitudini precise), cât și sinelui (căci manipularea semnificațiilor sinelui creează și actualizează constant sinele) (A. Bălășescu, 2007/2008, 36). 1.7. Precizări terminologice În sfera teoriilor despre modă se regăsesc o serie de termeni care fac trimitere la moda vestimentară. Din bibliografia parcursă am inventariat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
despre interesul vestimentar, Marcia O'Reilly Perry și colaboratorii (1983) au pus accentul pe relația dintre actualizarea sinelui (self-actualization) și atitudinea subiecților față de ținutele pe care le adoptă, verificând printr-o cercetare sociologică următoarele ipoteze: s-ar putea ca actualizarea sinelui să coreleze negativ cu interesul vestimentar, cu vârsta și ocupațiile de tipul "gulerelor albastre", în schimb să existe o corelație pozitivă între atenția acordată hainelor, nivelul educațional, venitul lunar și ocupațiile de tipul "gulerelor albe". Având ca subiecți un lot
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
întreaga creație, liniște și percepția eternității. În același timp o lumină strălucitoare năvălește lăuntric. Se atinge astfel un nivel înalt de creativitate care iluminează viața cotidiană și o înrâurește. Totuși chiar dacă viața noastră obișnuită este dominată de voință, dominantă a sinelui nu avem puterea să controlăm bătăile inimii, deci sistemul nervos vegetativ, sau numărul hematiilor sau al leucocitelor. Nu avem puterea să acționăm asupra voinței copacilor, insectelor etc. în competiția lor de a se opune altor entități în scop evolutiv. În
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]