5,222 matches
-
infinitivul (de exemplu, „ będę liczyć ” ) scrierea corectă a comparativului și superlativului (de exemplu, „ większy - największy; lepszy - najlepszy ” ) Variabilitatea şi regularităţile limbii - intuirea claselor morfologice – substantiv, adjectiv, pronume personal, verb (fără utilizarea terminologiei, doar în relaţie cu probleme ortografice) - intuirea claselor sintactice: predicatul şi valenţa sa (fără utilizarea terminologiei) 50 Grupul de lucru Dariusz KASPRZYK Universitatea „Al. I. Cuza” Iași Cristina-Maria ALBU Inspectoratul Școlar Județean Suceava Maria OSTROVSCHI-CHAHULA Şcoala Gimnazială „Henryk Sienkiewicz” Solonețu Nou Teresa BIALA Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
optimizare (meta-euristice) Secvențializare de generaţie nouă : algoritmi, implementări şi aplicații Algoritmul EM şi aplicaţiile sale în bioinformatică Reţele genetice de regularizare Text-mining pentru publicaţii bio-medicale Identificarea utilizatorilor falşi şi a ştirilor false în cadrul reţelelor sociale Sincronizări la nivelurile sub-sintactic, sintactic şi de discurs în analiza limbajului natural. Segmentări spaţio- temporale în texte Echivalenta de programe si proprietăți relaționale ale programelor Tehnici de rescriere cu constrângeri logice Sisteme de demonstrare interactivă și automată a programelor (Coq, Agda, Dafny, F* etc.) SAT/SMT
ANEXĂ din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260201]
-
optimizare (meta-euristice) Secvențializare de generaţie nouă : algoritmi, implementări şi aplicații Algoritmul EM şi aplicaţiile sale în bioinformatică Reţele genetice de regularizare Text-mining pentru publicaţii bio-medicale Identificarea utilizatorilor falşi şi a ştirilor false în cadrul reţelelor sociale Sincronizări la nivelurile sub-sintactic, sintactic şi de discurs în analiza limbajului natural. Segmentări spaţio- temporale în texte Echivalenta de programe si proprietăți relaționale ale programelor Tehnici de rescriere cu constrângeri logice Sisteme de demonstrare interactivă și automată a programelor (Coq, Agda, Dafny, F* etc.) SAT/SMT
ANEXĂ din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260202]
-
exclamative, imperative; enunțuri eliptice; propoziția simplă; propoziția dezvoltată; propoziția afirmativă; propoziția negativă; norme de punctuaţie. Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative; norme de punctuație (virgula, punctul-şi-virgula). Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi ; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcții concesive și condiționale. Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
numeral, adverb); apoziţia; norme de punctuaţie; complementul: complementul direct, complementul indirect, complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuaţie (virgula). Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă, completiva prepozițională, circumstanțiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala. Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativul, imperativul, conjunctivul şi condiţionalul-optativ) și timpurile lor; timpuri simple şi
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
timpurile lor; timpuri simple şi compuse; structura timpurilor compuse: verbe auxiliare ( a fi , a avea , a vrea ); verbe copulative ( a fi , a deveni , a ajunge , a ieși , a se face , a părea , a rămâne , a însemna ); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului. Prepoziția. Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuaţia vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
a însemna ); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului. Prepoziția. Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuaţia vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului. Pronumele: tipuri de pronume – pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
asertivă (aprobare, dezaprobare, avertizare, formulare de cereri); exprimarea sentimentelor; exprimarea argumentativă, persuasivă; tipare frastice: propoziții relative și conjuncționale; raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază; propoziţia principală/propoziţia secundară; propoziţia regentă/elementul regent; expansiunea și contragerea. Textul: coeziunea sintactică (conectorii pragmatici), coerenţa semantică (concordanţa timpurilor), scopul comunicativ; topica în propoziţie și în cadrul grupurilor sintactice. Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe – verbul: modul indicativ (timpurile prezent, imperfect, perfect compus și viitor literar; verbele „a avea”, „a vrea” – exersarea contextuală
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
și conjuncționale; raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază; propoziţia principală/propoziţia secundară; propoziţia regentă/elementul regent; expansiunea și contragerea. Textul: coeziunea sintactică (conectorii pragmatici), coerenţa semantică (concordanţa timpurilor), scopul comunicativ; topica în propoziţie și în cadrul grupurilor sintactice. Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe – verbul: modul indicativ (timpurile prezent, imperfect, perfect compus și viitor literar; verbele „a avea”, „a vrea” – exersarea contextuală a valorilor predicative, auxiliare); aplicativ: verbul „a fi” (exersarea contextuală a valorii predicative şi auxiliare) ; verbul
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
participiu Posibilităţi combinatorii ale adjectivului Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilităţi combinatorii ale numeralului şi declinarea acestuia Prepoziţia (după origine, după conţinutul lexical şi după formă - tipurile) Predicatul verbal şi predicatul nominal Subiectul Atributul Complementul Construcţii sintactice: construcţii active/ construcţii pasive cu verbul a fi construcţii impersonale construcţii cu pronume reflexive Enunţuri eliptice. Norme de punctuaţie Fraza. Subordonarea prin conjuncţii şi prin pronume şi adverbe relative. Norme de punctuaţie - Realizări propoziționale ale unor funcţii sintactice: atributiva, completiva
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
Complementul Construcţii sintactice: construcţii active/ construcţii pasive cu verbul a fi construcţii impersonale construcţii cu pronume reflexive Enunţuri eliptice. Norme de punctuaţie Fraza. Subordonarea prin conjuncţii şi prin pronume şi adverbe relative. Norme de punctuaţie - Realizări propoziționale ale unor funcţii sintactice: atributiva, completiva directă 2.2. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de lexic şi semantică Vocabular Structura cuvântului: Cuvântul, unitate de bază a vocabularului; Cuvântul şi contextul; forma şi sensul cuvintelor Categorii semantice: sinonime, antonime Mijloace interne de
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
răspunderii penale. ... 23. În concluzie, plecând de la noțiunile de claritate și previzibilitate, dezvoltate prin jurisprudența Curții Constituționale ca fiind acele cerințe de calitate a legii care impun ca textul legislativ să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, respectiv ca destinatarul legii să aibă reprezentarea aspectelor în funcție de care este obligat să își modeleze conduita sau să fie capabil să prevadă consecințele legii asupra sa, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
VIII-a, în anul școlar 2022 - 2023, este valabilă programa aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 4.730/2022, din care sunt exceptate următoarele conținuturi: Domeniul de conținut: Elemente de construcție a comunicării • construcții impersonale; construcții incidente; • realizări proporționale ale unor funcții sintactice: circumstanțiala de loc, de timp. de mod, cauzala, finala. Domeniul de conținut: Elemente de interculturalitate • despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României; limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă româna de pretutindeni; contacte culturale. LIMBA ȘI
ORDIN nr. 3.138 din 25 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264659]
-
anumite condiții privind claritatea și lipsa de echivoc, potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative care prevăd că textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. Suplimentar acestor cerințe generale, aplicabile oricărui text legal, în ceea ce privește legile penale se impune standardul conturat prin jurisprudența Curții Constituționale care a stabilit că o dispoziție legală trebuie sa fie precisă, neechivocă și
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
calitate a legislației interne, legislație care, pentru a fi compatibilă cu principiul preeminenței dreptului, trebuie să îndeplinească cerințele de accesibilitate (reglementarea trebuie să aibă caracter de normă primară), claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie), precizie și previzibilitate (lex certa, norma trebuie să fie redactată clar și precis, astfel încât să
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
constând în plata indemnizației de maternitate prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 158/2005. ... 65. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că textele de lege ce formează obiectul întrebării prealabile sunt clar formulate, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. ... 66. Astfel, art. 2 alin. (1) lit. c)din O.U.G nr. 158/2005 prevede următoarele: „Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asigurații, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, sunt: (...) concedii
DECIZIA nr. 12 din 20 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267415]
-
neclare, echivoce, lipsite de claritate, previzibilitate și precizie, contrar prevederilor art. 8 alin. (4) teza I din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce", și ale art. 36 alin. (1), potrivit cărora "Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc". În acest sens, menționăm următoarele
PROIECT DE LEGE nr. 221 din 10 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266123]
-
previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează. Cu alte cuvinte, pentru a fi compatibilă cu principiul preeminenței dreptului, legea trebuie să întrunească cerințele de accesibilitate, claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure, într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis sobru și cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie), precizie și previzibilitate (norma să fie redactată clar și precis, astfel încât orice persoană să-și poată
DECIZIA nr. 557 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267173]
-
de claritate și predictibilitate, încălcându-se cerințele de calitate a reglementării, astfel cum au fost decelate de instanța de contencios constituțional, în condițiile în care, potrivit Legii nr. 24/2000, textul legislativ trebuie să fie clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. Totodată, se încalcă principiul respectării deciziilor anterioare ale Curții Constituționale, stabilit prin art. 147 alin. (4) din Constituția României, întrucât nu au fost respectate considerentele deciziilor nr. 623 din 25 octombrie 2016 și nr. 731
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
că singur nu poți ajunge. Iar formulele în cauză nu vin dintr-o fericită nimereală verbală, ci dintr-un efort draconic de a face cuvintele să-i asculte gîndul, de unde și senzația că ideile îi sunt turnate într-un tipar sintactic la care a lucrat pe răpunere. Pe scurt, detaliul banal că fraza lui Pleșu are strictețe de proverb și claritate de oglindă își are originea în cruzimea logică cu care își alege cuvintele. O cruzime care culminează în parcimonia de
Schițe de portret by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4950_a_6275]
-
mai vechi, La fanion și Poemul animal, și impresia mi s-a confirmat.) În primul rând relația cu limbajul e, categoric, alta. După o sumă de destructurări programate, sub impulsuri fragmentariste de suprafață, acesta se coagulează acum în premieră. Măcar sintactic, poemele capătă o fluență neașteptată. Dispar sincopele, se împuținează punctele de suspensie, se îmblânzesc incoerențele, se atenuează, în cele din urmă, interjecțiile. Ar fi interesant să comparăm, atunci când avem ocazia, tratamentul radical diferit la care sunt supuse viziunile arhetipale într-
Vârstele poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5954_a_7279]
-
probabil din rațiuni de dezambiguizare, este preferată prima formă, dar și a doua are foarte multe atestări („Oamenii navighează zilnic și caută bani pe net”, myfirstclick.ws; „Matematica pe net”, matematicapenet. ro etc.). Lucrurile sunt puțin mai complicate sub aspect sintactic. Discutam acum câțiva ani (în România literară, nr. 38, 2001) despre prepoziț ia caracteristică plasării în spațiul virtual: pe sau în internet? Mi se părea atunci că prepoziția în ar fi fost mai potrivită din punct de vedere semantic: o
Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5977_a_7302]
-
încadrat în română între feminine. Adaptarea morfologică este totuși mai lentă, pentru că presupune refacerea un singular nearticulat în -ă (ca în cazul lui pizză, admis cu greu alături de pizza) și apariția unor modificări mai profunde la genitiv-dativ. Există totuși poziții sintactice în care termenul străin poate fi folosit fără dificultăți, la nominativ sau acuzativ: „După ce a iscat controverse în Franța, burqa ar putea fi interzisă în Belgia" (realitatea.net, 31.03.2010); „femeile musulmane vor fi obligate să renunțe la burqa
Burqa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6261_a_7586]
-
31.03.2010); „femeile musulmane vor fi obligate să renunțe la burqa" (Evenimentul zilei, 2.06.2010). In contextele în care ar trebui să apară genitivul sau dativul, se recurge adesea la păstrarea substantivului ca element invariabil, fără marcarea relațiilor sintactice: „Cruciadă împotriva burqa, în Spania" (Evenimentul zilei, 2.06.2010), „să limiteze purtarea burqa în public" (ibid.). O soluție elegantă este evitarea flexiunii, prin folosirea termenului ca apoziție: „Conservatorii danezi cer interzicerea purtării vălului burqa în public" (hotnews.ro, 20
Burqa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6261_a_7586]
-
toate chipurile legiuite de obiceiul pământului întru a se folosi de prilejuri, el izbutise a-și preface slujba în chiverniseală și, slavă Domnului! după câțiva ani, își făcuse o stare ca oamenii". Deși ar trebui să existe o parțială echivalență sintactică și o apropiere semantică între construcția cu de și cea cu genitivul, omul trebii (șmecher, descurcăreț) pare să fi fost foarte diferit de omul de treabă. Cele două structuri și-au polarizat la un moment dat sensurile; formula omul trebii
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]