213 matches
-
apele pâraielor Cobiuța, Foița, Brătila, pâraie care uneori când e secetă mare seacă. Râul Cobia se varsă în Potopu în amonte de Găești are o lungime de 48 Km o pantă medie, de 9 la mie și un coeficient de sinuozitate de 1,26. În lungul râurilor Potopu și Cobia se remarcă lunci bine dezvoltate care ating lățimi de până la 1 km formate din nisipuri, viituri și chiar argile depozitate fiind folosite în cea mai mare parte ca teren arabil. Prima
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
lungime: 64 km; lățime maximă: 550 m; adâncime maximă: 26 m), cel mai meridional braț al Dunării și cel mai vechi, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfășurat pe 112 kilometri și transportă 22% din debitul fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,60. Navigația pe acest braț al Dunării este de interes local. Secționarea unor meandre în ultimul timp a micșorat lungimea cursului navigabil. De-a lungul său se inșiră așezările: Nufăru, Mahmudia, Uzlina, ultima dintre ele fiind localitatea Sfântu Gheorghe
Brațul Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/306227_a_307556]
-
numele de Diaca, ce curg în direcții opuse; una se varsă în Bistrița Aurie, cealaltă în Coșna. Diaca tributară Bistriței Aurii, prin retragerea puternică a obîrșiei, a împins cumpăna de ape în detrimentul celeilalte Diace, im-punînd culmii principale cea mai pronunțată sinuozitate. În sectorul respectiv, Diaca (tributară Bistriței) și-a creat un bazin superior foarte dezvoltat, asemănător unui vast amfiteatru, adînc împlîntat în inima muntelui, ceea ce a dus la coborîrea reliefului și, implicit, la adîncirea înșeuării. În zona șeii de sub Picioru Stejii
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
multianual al afluenților și pentru nivelul N.N.R., este de 202 zile. - lungimea malului: în raport cu cota de umplere a acumulării (NNR sau NN 1%) și calculată pe baza hărților existente, variază între 12,65 km și 13,75 km. - indicele de sinuozitate a malului (DL): definită ca raportul dintre lungimea malului (L) și circumferința unui cerc având suprafața egală cu cea a lacului respectiv (A), a dat o valoare de 2,63. /2.p.108/ Trebuie menționat faptul că acumularea BEZID, alături de
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
554 000 locuitori), Kaunas (358 100 loc.), Klaipėda (185 900 loc.), Siauliai (128 400 loc.), Panevezys (114 600 loc.), Marijampole (69 300 loc.), Alytus (68 800 loc.). Țărmul Lituaniei este unul coborât, presărat cu limanuri și lagune, făra prea multe sinuozități (ex: laguna Kurshskiy), aici întâlnindu-se câmpia Pajurio. Domină relieful de cămpie cu altitudini cuprinse, în general, între 100-150m, altitudinea maximă fiind de 293 m, în punctul Juozapines Kalnas, fiind intens modelată de ghețarii cuaternari. Apar din loc în loc coline
Geografia Lituaniei () [Corola-website/Science/323897_a_325226]
-
etc.; - pedologică, pentru că această limită corespunde cu limita sudică a faeoziomurilor clinohidromorfe și cea nordică a luvosolurilor albice stagnice caracteristice platourilor piemontane; - geomorfologică prin frontul de cuestă care marchează această limită dintre Subcarpații Argeșului și piemonturile Cândești și Gruiurile Argeșului. Sinuozitatea acestei limite se datorează prelungirii ei spre sud pe toate culoarele de vale și retragerii spre nord pe sub frunțile de cueste. De la nord de localitatea Oncești, din Valea Dâmboviței, spre vest, limita merge pe sub fruntea de cuestă a Dealului Perilor
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
a lobului occipital de o distanță medie de 49 de milimetri (cu variații de 35-60); această distanță este de 89 milimetri (cu variații de 72-100), pentru extremitatea sa inferioară. Șanțul central nu este rectiliniu; el descrie, așa cum a remarcat Broca, sinuozități din care două, convexe înainte, sunt constante; ele ocupă partea superioară și partea inferioară a șanțului central, și sunt numite genunchiul superior și genunchiul inferior, și sunt separate una de alta printr-o curbă concavă înainte - genunchiul mijlociu, mai mult
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
constant, se află la nivelul șanțului frontal inferior. Șanțul central separă lobul frontal de lobul parietal (aria motorie primară, de cea somatosenzitivă); el este mărginită pe tot parcursul său de două girusuri voluminoase și importante, paralele cu șanțul central, urmând sinuozitățile lui, cunoscute sub numele de girusuri rolandice sau circumvoluții rolandice (girusuri ascendente sau girusuri centrale). "Girusul anterior" aparține lobului frontal, și este cunoscut sub numele de girus precentral, (circumvoluție frontală ascendentă, circumvoluție rolandică anterioară sau circumvoluție centrală anterioară); "girusul posterior
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
Jiului și Nerei în porțiunea lor de defileu. Meandrele încătușate sunt de două feluri : de vale și de rău. Din punct de vedere genetic, cele de vale sunt moștenite, iar cele de rău sunt autogene (H.Baulig, 1948). La primele, sinuozitățile meandrelor corespund cu sinuazitatile văii ; ele sunt moștenite de la un prim ciclu de meandrare a râului. Meandrele de rău nu coincid de loc cu ciclurile anterioare de meandrare. Prin eroziune laterală, care este inegala, râul creează coturi spre dreapta și
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
turbulențe și helicoidale, cât și din cauza rezistenței variate a mâlurilor. Firul apei se deplasează la coturi spre malurile cu aspect concav, pe care le „buclează” continuu. Pe masura ce râul se adâncește tot mai putin, eroziunea laterală se remarcă în modelarea mâlurilor, sinuozitățile din plan tind să se perfecteze; se ajunge la un echilibru dinamic transversal, la stabilirea unor raporturi între dimensiunile cursului și curbele sale. Un asemenea echilibru de meandrare nu se formează decât în stadiul când râul atinge profilul de echilibru
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
cingular (care este o parte a marelui girus limbic) și i-a dat numele de "plică temporo-limbică". Girusul cingular este mai mult sau mai puțin flexuos după persoană. El prezintă pe marginea superioară o serie de crestături, care rezultă din sinuozitățile sau festoanele șanțului cingular. Datorită dispoziției sale semi-inelare, și din cauza crestăturilor sale festonate care caracterizează marginea sa convexă superioară, Rolando l-a comparat cu o creastă de cocoș, de aici numele de "circonvoluție crestată", pe care i-o dau încă
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
influență puternică pe care o avea Simone asupra altor artiști din secolul al XIV-lea. Ducând mai departe tradiția sieneză, stilul lui Simone se află în contrast cu sobrietatea și monumentalitatea stilului florentin și este caracterizat prin aspectele fine, stilizate și decorative, sinuozitatea liniilor și prin elegantă. Artă lui Simone a fost posibilă datorită anluminurilor franceze și sculpturii în fildeș. Asemenea lucrări de artă au fost aduse în Siena în secolul al XIV-lea prin Via Francigena, principala ruta comercială și de pelerinaj
Simone Martini () [Corola-website/Science/329692_a_331021]
-
specie de ciupercă comestibilă din familia Morchellaceae, fiind una dintre speciile care sunt cunoscute informal ca zbârciogi falși. Ciuperca are o culoare galben-pală spre maro și pălăria sa are formă de clopot și conține o suprafață zbârcită și striată (asemănătoare sinuozităților cerebrale), având un diametru de 1,5 până la 2 cm și 6 până la 14 cm pe lungime. Centrul pălăriei se unește cu centrul piciorului, iar pălăria colorată cade peste piciorul liber. Dimensiunile pălăriei variază de la 12 cm lungime la 1
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]