1,191 matches
-
500 de locuitori evrei, majoritatea foști internați În lagărele morții din xe "Polonia"Polonia și xe "Germania"Germania - În mare parte religioși -, au solicitat formulare 1.5005. Cazul maramureșean este relevant, căci e vorba de o regiune fără nici o tradiție sionistă, În care problema emigrării În xe "Israel"Israel nu s-a pus niciodată până la Holocaust. Valul de emigrări lua proporții din ce În ce mai mari, pe Întreg teritoriul României. Comunități de mărime medie sau mică decideau in corpore să plece! Astfel, la xe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
din Europa de Est. În continuare, trecându-se la relațiile dintre România și xe "Israel"Israel, În mesaj se spune: „Sentimente de neliniște domnesc În xe "Israel"Israel cu privire la emigrația evreilor din țara dumneavoastră, ele fiind agravate de lichidarea administrativă a mișcării sioniste din R.P.R., acompaniată de o violentă campanie ostilă. Se poate spune că este o problemă internă a țării dumneavoastră, și guverne străine nu au dreptul să intervină. Cu toate acestea, există efecte directe În opinia publică israeliană și guvernul nostru
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
București. Reacția diverselor formațiuni evreiești față de apariția Comitetului Democratic Evreiesc a fost diferită. Wilhelm xe "Fielderman"Fielderman va cere organizației sale, Uniunea Evreilor din România (U.E.R.), să nu aibă contacte cu Comitetul Democratic Evreiesc, pe care Îl numește o „cooperativă”. Sioniștii, ca de obicei, nu au o poziție unitară și vor reacționa diferit la inițiativa comunistă. Executiva Sionistă a votat la 7 iunie o rezoluție - ce era, de fapt, acceptarea rezoluției grupării centriste Klal - publicată a doua zi, În care se
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
acceptarea rezoluției grupării centriste Klal - publicată a doua zi, În care se lua o poziție ambiguă: să se ducă tratative cu Comitetul de inițiativă democrat pe bază de participare, dar cu program minimal, și să se păstreze unitatea și disciplina sioniste 3. Dar „disciplina sionistă” nu va acționa și o serie de organizații cu orientare de stânga vor intra În componența Comitetului Democratic Evreiesc: Blocul Sionist al Palestinei Muncitoare, Ichud, Mishmar, ca și I.K.U.F. (Idisch Kultur und Folklor) au
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Klal - publicată a doua zi, În care se lua o poziție ambiguă: să se ducă tratative cu Comitetul de inițiativă democrat pe bază de participare, dar cu program minimal, și să se păstreze unitatea și disciplina sioniste 3. Dar „disciplina sionistă” nu va acționa și o serie de organizații cu orientare de stânga vor intra În componența Comitetului Democratic Evreiesc: Blocul Sionist al Palestinei Muncitoare, Ichud, Mishmar, ca și I.K.U.F. (Idisch Kultur und Folklor) au intrat Împreună cu comuniștii În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
pe bază de participare, dar cu program minimal, și să se păstreze unitatea și disciplina sioniste 3. Dar „disciplina sionistă” nu va acționa și o serie de organizații cu orientare de stânga vor intra În componența Comitetului Democratic Evreiesc: Blocul Sionist al Palestinei Muncitoare, Ichud, Mishmar, ca și I.K.U.F. (Idisch Kultur und Folklor) au intrat Împreună cu comuniștii În noua structură 4. La Comitet s-au afiliat și „disidenții” din U.E.R., un grup În frunte cu M. Zeltzer-xe "Sărățeanu"Sărățeanu
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cu lansarea de către Partid a rezoluției În problema națională, În care se proclamă intensificarea luptei de clasă În interiorul diverselor minorități naționale. Unitatea atât de pomenită În perioada Începutului este considerată periculoasă. În lumea evreiască, rezoluția indică polul negativ În mișcarea sionistă, caracterizată drept fascistă. În aceste noi condiții, rolul C.D.E. este redefinit, ca „o organizație de Îndrumare politică a masei evreiești”2. Firește, când se vorbea de Îndrumare, se avea În vedere, de fapt, Îndoctrinarea comunistă. De altfel, dialogul nici nu
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
secolului al XIX-lea, organizații evreiești precum Alliance Israélite Universelle și mai ales Jewish Colonisation Association (J.C.A.) au dus o politică școlară ce Încuraja Învățarea de către evrei a unor meserii practice. Această politică a fost reluată apoi de mișcarea sionistă, cu o aplecare specială pentru Învățământul agricol, În scopul pregătirii unor cadre pentru Eretz-xe "Israel"Israel. Organizația Joint a finanțat și ea această inițiativă, din dorința de a asigura existența populației evreiești. De altfel, a existat o colaborare Între Joint
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
necesară o formă organizatorică nouă, cu un conținut nou”6. În cele din urmă, Biroul Politic a renunțat pentru moment la desființarea Comitetului Democratic Evreiesc. Se decide păstrarea C.D.E., dar, după cum a cerut Ana xe "Pauker"Pauker, „curățat de elemente sioniste”7. Desființarea Comitetului Democratic Evreiesc a avut loc În martie 1953, Într-un context special, și anume pe fondul ascuțirii terorii staliniste În ultimele luni de viață ale dictatorului, teroare ce a avut o importantă componentă antisemită. Aceasta s-a
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
al poziției contradictorii a Partidului Comunist față de evrei este și atitudinea față de școlile idiș. Acestea au fost Încurajate de Partid, care considera limba idiș „o limbă progresistă”, cu ajutorul ei Încercând să anuleze influența Învățământului În ebraică - socotită instrument al „dușmanului sionist”. Astfel, din dispoziția Partidului, C.D.E. a organizat Învățământul de idiș, care În special În anumite localități din xe "Moldova"Moldova sau xe "Maramureș"Maramureș a atras populația evreiască. Acest fapt a deranjat Puterea, ce a lansat teza „tendinței periculoase de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
se Încheia perioada „tovarășilor de drum”. Chiar și aliații din cadrul „sectorului muncitoresc”, social-democrații, aveau să dispară printr-o falsă unificare, În fapt, o asimilare forțată, ce a avut loc În februarie 1948. În sectorul evreiesc, ținta principală erau suprimarea mișcării sioniste, dar și oprirea activităților unor organizații internaționale evreiești, și În special a Joint-ului. Cotitura a fost marcată de articolul apărut În Pravda, la 21 septembrie 1948, sub semnătura lui Ilya xe "Ehrenburg"Ehrenburg, firește, din dispoziția lui xe "Stalin"Stalin
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
la 15 noiembrie, s-a dezbătut de către plenul Biroului Politic „problema evreiască”. Aceste discuții sunt foarte importante, căci au Însemnat, În fond, implementarea politicii staliniste cu privire la evrei În toate laturile acestei problematici extrem de complexe, ce cuprindea: viața comunitară, activitatea organizațiilor sioniste, activitatea organizațiilor evreiești internaționale - Joint, O.R.T., O.S.E. - și problema emigrării, aceasta din urmă devenind treptat tema centrală a problematicii evreiești. În cadrul discuțiilor din toamna lui 1948 se ridică problema elaborării unui document teoretic, o rezoluție privind poziția Partidului
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
se preluau câteva formule, ca cea a „politicii izolării naționale”. Se refuza recunoașterea unei probleme specifice, insistându-se asupra necesității unității. În acest fel, rezoluția din decembrie 1948 răspundea doar unor necesități conjuncturale, care În acel moment cereau condamnarea mișcării sioniste sau a marilor organizații evreiești, cum ar fi Joint sau O.R.T. Nu erau dezbătute gravele probleme de integrare ale populației evreiești În noua economie românească și nici statutul comunităților evreiești, ca să nu mai vorbim de emigrare. Rezoluția din decembrie
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
naționale, Partidului unic Îi era mai ușor să-și pună În aplicare schemele teoretice rigide. O relație problematică: sionism și comunism tc "O relație problematică\: sionism și comunism " În peisajul politic și ideologic al lumii evreiești din România postbelică, mișcarea sionistă ocupă un loc important. Există la evreii din România o tradiție bogată a mișcării sioniste, care a reușit să câștige teren Într-o societate ce căuta permanent ieșire dintr-o situație de inferioritate. Nu avem intenția unei „anatomii” a mișcării
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
O relație problematică: sionism și comunism tc "O relație problematică\: sionism și comunism " În peisajul politic și ideologic al lumii evreiești din România postbelică, mișcarea sionistă ocupă un loc important. Există la evreii din România o tradiție bogată a mișcării sioniste, care a reușit să câștige teren Într-o societate ce căuta permanent ieșire dintr-o situație de inferioritate. Nu avem intenția unei „anatomii” a mișcării sioniste post-Holocaust, ci dorim să surprindem locul mișcării sioniste În peisajul lumii evreiești În perioada
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ocupă un loc important. Există la evreii din România o tradiție bogată a mișcării sioniste, care a reușit să câștige teren Într-o societate ce căuta permanent ieșire dintr-o situație de inferioritate. Nu avem intenția unei „anatomii” a mișcării sioniste post-Holocaust, ci dorim să surprindem locul mișcării sioniste În peisajul lumii evreiești În perioada de după Holocaust, și Îndeosebi relația sa cu realitatea politică a epocii, În special cu Puterea nou instalată În România. Demersul acesta este facilitat de existența unei
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
România o tradiție bogată a mișcării sioniste, care a reușit să câștige teren Într-o societate ce căuta permanent ieșire dintr-o situație de inferioritate. Nu avem intenția unei „anatomii” a mișcării sioniste post-Holocaust, ci dorim să surprindem locul mișcării sioniste În peisajul lumii evreiești În perioada de după Holocaust, și Îndeosebi relația sa cu realitatea politică a epocii, În special cu Puterea nou instalată În România. Demersul acesta este facilitat de existența unei importante lucrări despre mișcarea sionistă a epocii, În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
surprindem locul mișcării sioniste În peisajul lumii evreiești În perioada de după Holocaust, și Îndeosebi relația sa cu realitatea politică a epocii, În special cu Puterea nou instalată În România. Demersul acesta este facilitat de existența unei importante lucrări despre mișcarea sionistă a epocii, În care sunt analizate cu acribie diversele componente ale acesteia 1. În perioada guvernării fasciste a lui xe "Antonescu"Antonescu, structurile sioniste au fost scoase În afara legii, ele reluându-și activitatea legală imediat după 23 august 1944. Reorganizarea
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Puterea nou instalată În România. Demersul acesta este facilitat de existența unei importante lucrări despre mișcarea sionistă a epocii, În care sunt analizate cu acribie diversele componente ale acesteia 1. În perioada guvernării fasciste a lui xe "Antonescu"Antonescu, structurile sioniste au fost scoase În afara legii, ele reluându-și activitatea legală imediat după 23 august 1944. Reorganizarea lor a fost rapidă și se poate vorbi de reapariția tuturor grupărilor care au existat În perioada interbelică. Poate una dintre caracteristicile cele mai
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
În afara legii, ele reluându-și activitatea legală imediat după 23 august 1944. Reorganizarea lor a fost rapidă și se poate vorbi de reapariția tuturor grupărilor care au existat În perioada interbelică. Poate una dintre caracteristicile cele mai evidente ale mișcării sioniste renăscute este pluralismul ideologic și organizatoric ce explică fragmentarea Într-un număr mare de organizații. Deosebirile de abordare teoretică a problemelor evreiești erau- ca și În alte țări, de altfel - foarte mari Între diversele tendințe sioniste. Cu toate diferențele ideologice
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
mai evidente ale mișcării sioniste renăscute este pluralismul ideologic și organizatoric ce explică fragmentarea Într-un număr mare de organizații. Deosebirile de abordare teoretică a problemelor evreiești erau- ca și În alte țări, de altfel - foarte mari Între diversele tendințe sioniste. Cu toate diferențele ideologice, aceste grupări erau legate prin interesul lor pentru realizarea cât mai rapidă a statului evreiesc, aceasta fiind, pentru toate organizațiile, alfa și omega preocupărilor și acțiunilor lor. Faptul avea să permită, nu fără greutăți, realizarea și
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
rapidă a statului evreiesc, aceasta fiind, pentru toate organizațiile, alfa și omega preocupărilor și acțiunilor lor. Faptul avea să permită, nu fără greutăți, realizarea și menținerea unei organizații-umbrelă: Executiva Sionistă. Această structură era prezentă În toate țările cu diverse organizații sioniste și se afla sub Îndrumarea Congresului Mondial Sionist și a organului executiv al acestuia, Agenția Evreiască. Executiva Sionistă din România a avut trei birouri administrative: a) emigrare, care avea la rândul său trei secții: tineret, emigrare legală (oficiul palestinian) și
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
organizațiile, alfa și omega preocupărilor și acțiunilor lor. Faptul avea să permită, nu fără greutăți, realizarea și menținerea unei organizații-umbrelă: Executiva Sionistă. Această structură era prezentă În toate țările cu diverse organizații sioniste și se afla sub Îndrumarea Congresului Mondial Sionist și a organului executiv al acestuia, Agenția Evreiască. Executiva Sionistă din România a avut trei birouri administrative: a) emigrare, care avea la rândul său trei secții: tineret, emigrare legală (oficiul palestinian) și ilegală (aliya beith); b) biroul financiar cu două
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
biroul de emigrare, condus de dr. Jampolski, avea un rol deosebit de important, căci prin el se repartiza diverselor organizații „cota de aliya” - procentul de aprobări nominale, pentru intrarea În Palestina - ce era obiectivul central al mișcării. Specifică pentru diversele curente sioniste era existența unor puternice mișcări de tineret, cu un anume grad de autonomie față de „seniori”. Coordonarea acestora se făcea printr-un organism propriu, Histadrut Ha Halutz, corespunzătoare Executivei În organizațiile de tineret 1. Cele mai importante partide și grupări sioniste
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
sioniste era existența unor puternice mișcări de tineret, cu un anume grad de autonomie față de „seniori”. Coordonarea acestora se făcea printr-un organism propriu, Histadrut Ha Halutz, corespunzătoare Executivei În organizațiile de tineret 1. Cele mai importante partide și grupări sioniste ce activau În România după căderea regimului fascist se regăseau În trei mari blocuri: a) stânga sionistă, ce cuprindea partidul Ichud, de orientare socialistă, de care depindeau o serie de grupări de tineret, dintre care cea mai importantă și cu
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]