1,118 matches
-
atribuită paternitatea modelului situaționist, care, de fapt, a fost o „etichetă umbrelă” aplicată unei întregi tradiții behaviorist-experimentaliste. Astfel, situaționiștii considerau că personalitatea nu dispune de consistență, ci de specificitate comportamentală, adică aceasta se manifestă consistent doar ca efect, atunci când variabilele situaționale sau condițiile externe determinative rămân neschimbate. Foarte multe dovezi au fost aduse din cercetarea experimentală, unde se demonstra că diferențele stabile între grupurile experimentale se păstrează ori de câte ori condițiile experimentale (situaționale) sunt prezentate standardizat. Multă vreme s-a considerat că disputa
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
adică aceasta se manifestă consistent doar ca efect, atunci când variabilele situaționale sau condițiile externe determinative rămân neschimbate. Foarte multe dovezi au fost aduse din cercetarea experimentală, unde se demonstra că diferențele stabile între grupurile experimentale se păstrează ori de câte ori condițiile experimentale (situaționale) sunt prezentate standardizat. Multă vreme s-a considerat că disputa privind determinarea internă a comportamentului versus specificitatea sa situațională este expresia unei probleme de cercetare insolubilă. Cele două perspective de abordare au fost ulterior considerate aspecte diferite ale unei realități
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dovezi au fost aduse din cercetarea experimentală, unde se demonstra că diferențele stabile între grupurile experimentale se păstrează ori de câte ori condițiile experimentale (situaționale) sunt prezentate standardizat. Multă vreme s-a considerat că disputa privind determinarea internă a comportamentului versus specificitatea sa situațională este expresia unei probleme de cercetare insolubilă. Cele două perspective de abordare au fost ulterior considerate aspecte diferite ale unei realități multifațetate. Deși la ora actuală este un truism aspectul multiplu determinat și interacționist al personalității, comportamentul acesteia fiind concomitent
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de abordare au fost ulterior considerate aspecte diferite ale unei realități multifațetate. Deși la ora actuală este un truism aspectul multiplu determinat și interacționist al personalității, comportamentul acesteia fiind concomitent o reflexie a unor dispoziții stabile și a unor contingențe situaționale, analiza din perspectivă istorică a unor erori ignorate în demersurile de cercetare ar putea elimina tendințele de a supraestima când dispozițiile, când situația. De fapt, în legătură cu accepțiunea specificității comportamentale, de-a lungul timpului s-au conturat două poziții. În perioada
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în legătură cu accepțiunea specificității comportamentale, de-a lungul timpului s-au conturat două poziții. În perioada inițială (Mischel, 1968; 1969), specificitatea comportamentală a îmbrăcat o formă absolută, situaționiștii, ignorând total rolul variabilelor persoană și corespunzător exagerându-l pe cel al variabilelor situaționale în încercarea de explicare a consistenței comportamentale. Unii autori au fost tentați să accepte că inconsistența cross-situațională este înrădăcinată în natura personalității. Pe această direcție, cei cu orientare situaționistă (Bandura, 1969; Mischel, 1968) au avansat câteva explicații, considerând că stabilitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cross-situațională este înrădăcinată în natura personalității. Pe această direcție, cei cu orientare situaționistă (Bandura, 1969; Mischel, 1968) au avansat câteva explicații, considerând că stabilitatea temporală, confirmată frecvent în detrimentul celei cross-situaționale, este în acord cu teoria învățării sociale. Mai precis, contingențele situaționale ar rămâne constante de-a lungul timpului și de aceea comportamentul amorsat de acestea ar fi, în mod paralel, stabil în timp. Totuși, această explicație nu este foarte robustă, întrucât, așa cum postulează punctul de vedere interacționist (Bowers, 1973), stabilitatea situațională
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
situaționale ar rămâne constante de-a lungul timpului și de aceea comportamentul amorsat de acestea ar fi, în mod paralel, stabil în timp. Totuși, această explicație nu este foarte robustă, întrucât, așa cum postulează punctul de vedere interacționist (Bowers, 1973), stabilitatea situațională a caracteristicilor obiective nu conduce neapărat persoana la reprezentări subiective sinonime în raport cu repetarea aceluiași context. Ca atare, contingențele obiective nu au nici o forță, atâta vreme cât nu-și păstrează caracterul invariant-temporal și în planul perceptiv. Ulterior, Mischel (1973) a revenit, introducând chiar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de consistență avută în vedere, cercetătorul ar trebui să specifice în analiza efectuată, în privința trăsăturii de interes, dacă aceasta este surprinsă prin unul și același comportament (identitate) sau prin intermediul unor comportamente diferite. Același lucru ar trebui specificat și în privința contextului situațional în care se manifestă acel comportament analizat (situație identică vs. diferită). Aceste specificări sunt extrem de sugestiv reprezentabile printr-un tabel de tip 2 × 2 având ca intrări variabila comportament (identic vs. diferit) și variabila situație (identică vs. diferită) (vezi tabelul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sau mai puțin explicit, subiacența unor factori de personalitate fără de care consistența personalității n-ar putea fi explicată. Suplimentar, fiecare cercetător care operează în investigațiile sale conform acestor scheme creditează implicit mult mai mult factorii de personalitate comparativ cu cei situaționali, în privința determinării consistenței expresive comportamentale. Factorii situaționali, chiar dacă sunt luați în considerare, au o importanță explicativă secundară pentru problema consistenței. Multă vreme s-a presupus că personalitatea dispune de toate aceste forme de consistență. Cercetările efectuate în perioada anilor ’60-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de personalitate fără de care consistența personalității n-ar putea fi explicată. Suplimentar, fiecare cercetător care operează în investigațiile sale conform acestor scheme creditează implicit mult mai mult factorii de personalitate comparativ cu cei situaționali, în privința determinării consistenței expresive comportamentale. Factorii situaționali, chiar dacă sunt luați în considerare, au o importanță explicativă secundară pentru problema consistenței. Multă vreme s-a presupus că personalitatea dispune de toate aceste forme de consistență. Cercetările efectuate în perioada anilor ’60-’70 au fost convergente în infirmarea acestei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
descriptiv-explicative s-a ajuns la două poziții extreme, reprezentate de modelul clasic dispozițional (acesta accentuând în mod exclusiv rolul trăsăturilor ca variabile latente ale personalității în determinarea consistenței comportamentale) și modelul situaționist (acesta creditând în mod exclusiv rolul factorilor externi, situaționali în determinarea comportamentului). Pe de altă parte, nespecificarea exactă, în cadrul acestor dispute, a formei de consistență supusă analizei, a condus de cele mai multe ori la un adevărat „dialog al surzilor” între specialiștii domeniului, fapt care a accentuat situația de criză. Cercetările
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
necesității stabilirii dacă este mai bine să existe un stil de conducere pentru întreaga organizație sau mai multe stiluri. Autorul merge mai departe și atinge problema flexibilității și a stabilității stilului de conducere, apropiindu-se în acest fel de abordarea situațională a stilului de conducere, fără a o trata ca atare. El realizează o tipologie a stilurilor de conducere, evidențiind următoarele tipuri: autoritar, colegial, diplomatic, liberal, profesional, constructiv, documentar, demonstrativ. Autorul consideră că în practică se întâlnesc foarte rar cazuri când
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
servicii, bărbați și soții, amanți și exploatatori, prieteni și relații). Studierea calitativă a contextului urmărește În principal realizarea de tipologii: definirea structurii unităților utilizate; În funcție de frecvența producerii; cauzalitatea producerii lor (relația dintre cauzalitate și manifestări: cauze singulare, cumulative, cantitative; cauze situaționale și dispoziționale); procesele care constituie unitatea interpretativă (stagiu, pas, perioadă, fază; cicluri, spirale, secvențe); consecințele unității analitice. Momentul final este și el la fel de important. Analizarea și redactarea: CUM (introducere, prezentarea relațiilor și a intrării În context; probleme de adaptabilitate și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a vieții de familie în general. Desigur, ar fi naiv să credem că atare cunoștințe asigură automat o mai bună reușită în mariaj. Alți parametri - trăsături de personalitate, cum ar fi inteligența, aptitudinile empatice, orientarea axiologică a individului, precum și caracteristici situaționale, de mediu social, inclusiv ceea ce numim noroc - sunt mult mai importanți. Dar evident că la o valoare egală sau apropiată a celorlalți parametri (principiul ceteris paribus), nivelul înalt de sensibilitate și cultura maritală și familială sporesc substanțial succesul individului în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ar căsători, s-ar înțelege foarte bine are în vedere determinanții comportamentali prin trăsături stabile de personalitate. Studii sistematice experimentale au arătat însă că aproximativ 30% din variabilitatea reacțiilor comportamentului deschis pot fi puse pe seama trăsăturilor de personalitate, în timp ce parametrii situaționali răspund de 70% dintre acestea. Desigur, relația personalitate-situație-comportament este mult mai complexă, intervenind restructurările date de percepție și negentropia axiologică (Iluț, 1985). Un lucru însă pare evident: situația de a face curte sau cea a unei căsătorii fără copii sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
doilea război mondial, japonezii erau descriși ca foarte ascultători și supuși. Generațiile postbelice de studenți japonezi au avut însă conflicte sistematice cu poliția, arătându-se, în numeroase ocazii, mult mai agresivi decât studenții americani. Altfel spus, schimbări radicale în configurațiile situaționale au atras și schimbări radicale în actele comportamentale, în manifestările de personalitate. O sarcină deosebit de dificilă este „construirea” statistică de către cercetători a structurii personalității de bază; în practică, operația se identifică cu depistarea personalității modale, a celui mai frecvent tip
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cele două poziții nu trebuie simplificate, dar, așa cum încearcă să demonstreze R. Boudon (1995), există argumente că în viața socială raționalitatea pragmatică (atingere cât mai economicoasă a intereselor individuale sau de grup), cea cognitivă (consistența logică luând în calcul parametrii situaționali și consecințele acțiunii) și raționalitatea axiologică (just și injust, bun și rău etc.) pot să coincidă. Ele converg atunci când, de exemplu, judecăm dacă, în fapt, „curățenia” e preferabilă „murdăriei”, „libertatea” - „constrângerii”, „educația” - „lipsei de educație”, „violența” - „nonviolenței”. Deși omenirea nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Constrângerea poate merge de la forme mai blânde - de exemplu, ne simțim „obligați” să afirmăm despre cineva că îi stă bine cu un tip de vestimentație pe care o dezagreăm -, care intră în categoria complezențelor induse, până la acordul forțat, unde presiunile situaționale sau ale grupului sunt foarte mari. Studiile mai recente despre fenomenul gândirii de grup (groupthink) arată că el se datorează și acestui mecanism. Indivizii nevoiți la complezența neautentică și acordul forțat pot dezvolta diferite strategii de apărare a eului, dar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1971) susținea că predicțiile comportamentale pot fi făcute cu mai mare acuratețe prin cunoașterea situației decât prin cunoașterea diferențelor de personalitate. Între timp, lucrurile s-au nuanțat, evidențiindu-se, printre altele, că divergența atitudine/comportament este mult sporită atunci când cerințele situaționale sunt strict definite, iar încălcarea lor, prompt și destul de sever sancționată - chiar dacă nu legal. Cuiva, de pildă, nu-i place deloc să se îmbrace la costum și cravată, dar multe ocazii cer acest lucru. Prezența celorlalți, a semenilor - care pretind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
exigențele situației, vor conserva mult mai puțin convergența atitudine/comportament față de indivizii care dau o atenție mai mare propriilor valori și atitudini. Comportamentul în prezența celorlalți, în locuri publice este un exemplu de interacțiune a factorilor de personalitate cu cei situaționali. Dar, chiar dacă acești alții nu sunt prezenți, neconcordanța atitudine/comportament poate surveni din faptul că, în situații de viață reală, subiectului îi este dată o singură alternativă acțională. În acest caz, întrucât nu are posibilitatea alegerii și e constrâns de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
modul vag și indirect, prin evaluarea consecințelor comportamentale. De altfel, s-a sugerat introducerea în model a unei noi variabile, numită „controlul (perceput) asupra consecințelor comportamentale” (Azjen și Madden, 1986). Se are în vedere estimarea de către individ atât a determinațiilor situaționale (controlul exterior), cât și a capacităților personale (controlul intern). În literatura dedicată relației atitudine - comportament se poate vorbi despre două orientări pe care A. Eagly și S. Chaiken (1998) le consideră adevărate tradiții: 1) cea care s-a concentrat asupra
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau nu și în ce măsură. De altfel, contextul este locul de intersecție a atributelor donatorului și primitorului de asistență și a caracteristicilor de ambianță exterioară, acțiunea prosocială fiind rezultanta interacțiunii dintre factorii de personalitate ai subiecților umani implicați și unele variabile situaționale. Întrucât primii au fost analizați anterior, să ne oprim acum asupra celor din urmă. O clasă importantă de variabile ce operează în asistența prosocială o reprezintă variabilele ecologice (de mediu fizic și demografic). Dintre acestea, starea generală a vremii contează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în legătură mai degrabă cu competiția, lupta pentru supremație și dominație, agresivitatea intervenind când aceste obiective nu pot fi atinse prin alte mijloace. Așa încât activitatea hormonală trebuie considerată mai curând o variabilă „de fundal” mediatoare în declanșarea agresivității în condiții situaționale aversive sau percepute ca atare și când cel amenințat nu are la îndemână resurse nonviolente. R. Geen (1998, pp. 320-321) ilustrează acest fapt prin rezultatele unor cercetări care au arătat o corelație ridicată între nivelul de testosteron și unele acte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
obiecte ce sugerează sau stimulează agresivitatea, temperatura ridicată și altele) cu anumite trăsături de personalitate (iritabilitate, valori, atitudini și structuri cognitive proagresive, abilități de luptă și altele). Ele nu trebuie să fie prezente toate, iar ponderea unor tipuri de variabile situaționale sau a celor de personalitate poate fi diferită. Interacționând în manieră concretă, de la context la context, variabilele de input produc un impact considerabil asupra a trei procese: 1) activarea sistemului neuropsihologic inducând surescitare (arousal); 2) modificarea stării afective datorate unor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
noilor informații sociale. MGAA are meritul de a surprinde și integra complexitatea factorială a conduitelor agresive, dar ar trebui convertit mai ferm la procesele dezvoltării personalității umane, luând adică în considerare și dimensiunea diacronică, dinamicitatea în timp. De asemenea, parametrii situaționali invocați pot fi încadrați într-un context sociocultural mai larg, legat și de caracteristicile comunității, de normele și cutumele practicate, de capitalul social și de rețele interpersonale și interumane existente. Apoi, aplicarea modelului capătă specificități marcante în funcție de domeniile de manifestare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]