726 matches
-
Stanciu, Marin, Dezvoltarea economcă și social-politică a Dobrogei în perioada 1878-1918, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", București, 1984. Stanciu, Marin, CHIRIAC, Ana, Din tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București, 1988. Sturdza, Ștefan, Expunerea situațiunei plasei Sulina, judeciul Tulcea, Typografia Română, Tulcea, 1880. Șandru, D., Mocanii în Dobrogea, Institutul de Istorie Națională, București, 1946. Șeineanu, Romulus, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor, Tipografia Ziarului "Universul", București, 1928. Theodosie, Petrescu, Rădulescu, Adrian, Mitropolia Tomisului, tradiție și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
București, 1928. Theodosie, Petrescu, Rădulescu, Adrian, Mitropolia Tomisului, tradiție și actualitate, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2004. Ursăcescu, Vasile, Monografia comunei Nalbant, județul Tulcea, Tipografia Națională, Tulcea, 1910. Vlădescu-Olt, M., Constituția Dobrogei, Tipografia "DOR. P. CUCU", București, 1908. Vârnav, C., Scarlat, Situațiunea generală a județului Constanța la începutul anului 1903, Tipografia "AURORA" Frații Grigoriu, Constanța, 1904. Vulcan, Petru, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, București, 1906. Vulpe, Radu, La Dobroudja a travers les siecles. Evolution historique et considerations geopolitique, Editura Dacia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
districtelor Dobrogei, Tipografia Națională, Librăria G. D. Nebunelli & fiii, Galați, 1880; I. Nazaritean, Notițe istorice și geografice asupra provinciei Dobrogea, Tipografia Română B. Silbermann, Tulcea, 1882; D. Vulturescu, Observațiuni asupra nomenclaturii Dobrogei, Tipografia "Românul", București, 1886. 4 Ștefan Sturdza, Expunerea situațiunei plasei Sulina, judeciul Tulcea, Tipografia Română, Tulcea, 1880. 5 Luca Ionescu, Județul Tulcea, dare de seamă presentată Consiliului Județean, București, 1903; Idem, Dare de seamă presentată Consiliului Județean Tulcea, București, 1904; Idem, Administrațiunea comunei rurale și a plășii. Esplicarea legii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ibidem, dosar nr. 272/1879, vol. I, f. 171. 504 Ibidem, f. 172. 505 Mihai Ionescu Dobrogeanu, Op. cit., pp. 394-395. 506 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 272/1879, vol. II, f. 153. 507 Ștefan Sturdza, Expunerea situațiunei plasei Sulina. Judeciul Tulcea, Typografia Română, Tulcea, 1880, passim; Ștefan G. Kimet, Noțiuni elementarii de geografia districtelor Dobrogei, Tipografia Națională, Librăria G. D. Nebunelli & fiii, Galați, 1880, passim. 508 Mihai Ionescu Dobrogeanu, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea..., p.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Diviziunea Administrativă, dosar nr. 274/1879, f. 73. 921 Ibidem, f. 74. 922 Idem, dosar nr. 272/1879, vol. I, f. 171. 923 Ibidem, f. 172. 924 Idem, dosar nr. 272/1879, vol. II, f. 153. 925 Ștefan Sturdza, Expunerea situațiunei plasei Sulina. Judeciul Tulcea, Tulcea, 1880, passim; Ștefan G. Kimet, Noțiuni elementarii de geografia districtelor Dobrogei, Galați, 1880, passim. 926 Ștefan Sturdza, op. cit., p. 3. 927 Ibidem, p. 4. 928 Ibidem. 929 Vezi Stelian Neagoe, Istoria guvernelor României, București, 1999
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
61, p. 186. 1767 Ibidem. 1768 Ibidem. 1769 Constanța, II, nr. 40/21 noiembrie 1893, p. 1. 1770 Ibidem. 1771 Ibidem. 1772 Gazeta Dobrogei, VI, nr. 352/28 noiembrie 1893, pp. 2-3; ***, Memoriul delegațiunei Consiliului General al județului Constanța asupra situațiunei acelui județ presentat M. S. Regelui, București, 1893, passim. 1773 Apud Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei, vol. I, doc. nr. 62, p. 187. 1774 Ibidem. 1775 Ibidem. 1776 Ibidem. 1777 Ibidem. 1778 Gazeta Dobrogei, VI, nr. 352
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
f. 8. 2547 Ibidem. 2548 Idem, dosar nr. 1 170/1902, f. 6. 2549 Idem, dosar nr. 1 174/1902, f. 22. 2550 Idem, dosar nr. 1 175/1902, f. 6. 2551 Ibidem. 2552 Ibidem, f. 8. 2553 Scarlat Vârnav, Situațiunea generală a județului Constanța la începutul anului 1903, Tipografia "AURORA" Frații Grigoriu, Constanța, 1904, p. 4. 2554 Ibidem. 2555 Ibidem. 2556 Ibidem, p. 5. 2557 Ibidem. 2558 Ibidem. 2559 Ibidem. 2560 Ibidem. 2561 Ibidem. 2562 Ibidem, p. 20. 2563 Ibidem
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
2908 Ibidem. 2909 Ibidem. 2910 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Divizia Administrativă, dosar nr. 2000/1908, f. 4. 2911 Ibidem. 2912 Ibidem. 2913 Ibidem. 2914 Idem, dosar nr. 1325/1908, f. 17. 2915 Ibidem. 2916 Ibidem. 2917 Ibidem. 2918 ***, Expunerea situațiunei județului Tulcea pe anul 1908, Tipografia "Dobrogea", Tulcea, 1908, p. 1. 2919 Ibidem, p. 4. 2920 Ibidem. 2921 Ibidem. 2922 Ibidem. 2923 Ibidem. 2924 Ibidem. 2925 Ibidem, p. 5. 2926 Ibidem. 2927 Ibidem. 2928 Ibidem. 2929 Ibidem. 2930 Ibidem. 2931
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de război, sau chiar Calul dracului, au valoare doar pentru că fac parte dintr-o operă mare, dar nu mi se par definitorii pentru originalitatea lui I. L. Caragiale. În schimb, oricare din nuvelele sau schițele sale, numite Cănuță om sucit sau Situațiunea, sau Atmosferă încărcată, chiar luate separat, stârnesc deodată în noi uimire extremă, pe care o simțim totdeauna în fața capodoperelor și în care e amestecată admirația, încîntarea și chiar și cea atât de ironizată de unii și de însuși Caragiale "emoțiune
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
a altora... «E unul pe care-l cheamă Celovek - un Latin». Îți dai seama? Devenisem o curiozitate, acolo unde nimeni nu se mai miră de nimic, nici de sine... La un moment dat, un Neamț a Încercat să profite de situațiune - zice: «Și numele meu, Mann, Înseamnă celovek». «În ce limbă?», l-a Întrebat Rusul. «În germană». «Eah!», a făcut Rusul cu dispreț, «ân germană, poate - dar nu În latină!» E-he, din câte m-a scăpat numele „latinesc”. Aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fiind, mai ales după anul 1792, ocuparea imediată a teritoriului dintre Prut și Nistru. 1812-1856-1878 „... În 1812, ca în tot cursul istoriei sale, Moldova cu Basarabia împreună formau un stat deosebit, cu legile și prințul său [...] Basarabia, fiind în această situațiune în 1812, a fost, în actul oficial de cesiune, dobândită de către Rusia de la Poarta otomană, dar în realitate răpită de la legitimul și adevăratul său proprietar, care era Moldova, și transmisă de către acel ce nu avea drept s-o cedeze la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
rămas restrânsă, numai asupra regiunilor periferice ale Basarabiei, precum sunt județele Hotin și Cetatea Albă, restul teritoriului basarabean rămânând populat în covârșitoare majoritate de români. Ca element etnic autohton populația românească și-a păstrat în Basarabia și sub stăpânirea rusească situațiunea sa dominantă, cum rezultă aceasta din însăși datele oficiale ale statisticelor rusești din epoca țaristă. Ultimul recensământ din 1930 arată în Basarabia 1.610.750 români față de 351.912 ucraineni, în procente 56,2 % față de 12,3 %. Proporția aceasta arată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și nici prin comunitatea de limbă și compoziție națională. Ocuparea lor de trupele sovietice nu găsește justificare nici în criteriul etnic, întrucât caracterul etnic românesc al acestei populațiuni este mai presus de orice îndoială. Puși de nedreptate în fața acestei tragice situațiuni, vedem cu durere cum se repetă față de Bucovina jocul diplomatic din 1775 și cum un teritoriu românesc, cu o veche mitropolie ortodoxă, cu o universitatea românească și cu alte numeroase așezări de cultură și asistență, precum și instituțiuni industriale de tot
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
tu îl dedici naturii. — Nu am putea oare, stimată și distinsă doamnă, să ne oprim aici ? Nu e un drum prea agreabil, la Domnia voastră mă refer, înainte de toate, cu acest noroi de pe alee... Nu ai vorbit atât de clar cum situațiunea o cere ! Nemulțumit, îți scoți batista să îți ștergi fruntea, batista nu e prea curată. Te jenezi și te întrerupi, ea râde, ca de o întâmplare amuzantă, și continuă să meargă înaintea ta, ghidându te. Continui s-o urmezi, cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
una și aceeași țintă, astfel ca unificarea direcțiunei noastre spirituale să urzească de pe-acuma unitatea destinelor noastre. Să facem ca o cugetare, una singură, să treacă prin toate faptele, să pătrundă toată viața noastră națională. Să fim conștii de situațiunea noastră față cu lumea, de dătoriile cătră ea și cătră noi înșine. În trecut ni s-a impus o istorie, în viitor să ne-o facem noi. Pentru asta însă trebuie să ne-ntrunim, să ne-înțelegem. Și nu poate
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
oameni de tagma Lehăescului. Altfel - pe cât pricep eu să judec - e foarte bine scrisă; și Junimea are dreptate dacă vă încurajează să urmați de-a scrie caracteristice de-acestea; numai că și eu am dreptate. Tonul de conversațiune, caracterele serii, situațiunile ce le-ntrebuințați în novele sânt bune pentru comedia de salon, dar comedia e un teren foarte apt și pentru desvoltarea ideilor satirice. Astfel, ce risipiți ici în novele, colo-n caracteristice izolate, le-ați putea împreuna cu succes în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în anul 1875. Cu adresa prefecturei Iași n. 10131 s-a priimit chitanță de predarea citațiunei. Se mai pune în vedere dv. că numitul, cu raportul n. 49, din 2 octombrie a. c., a depus la Curte un inventariu și o situațiune de starea bibliotecei pe întregul an 1875. Priimiți vă rog, domnule președinte, asegurarea preaosebitei mele considerațiuni. Grefier N. Constantinescu D-sale Domnului Președinte al În. Curți de Compturi. 21 ÎNALTA CURTE DE COMPTURI Secțiunea I Ședința de la 9 octombrie 1876
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Curții și a justifica motivul nedepunerei comptului sau de gestiune ca bibliotecar central din Iași pe timpul cât a funcționat în anul 1875 și Având în vedere că d-l Petrino a depus la Curte în urma citațiunei un inventar și o situațiune de starea bibliotecei pe întregul an 1875 Având în vedere art. 77 al. I din Legea Comptabilităței g-le a statului, prin care se prescrie depunerea inventarilor la această Curte - iar prin al. II de sub același art. se prevede modul
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
lei 100 - Cheltuielele efectuate de d-l M. Eminescu în cursul anului 1874, după cum se specifică din alăturatul stat N-o 2, le-am ales în cifra de lei 100 -. La 31 decembre 1874 nu rămâne nici un escedent. Asupra acestei situațiuni, concluziunele mele sunt: fiindcă la 31 decembre anul 1874 nu rezultă nici un ban asupra d-lui M. Eminescu din operațiunele sale pe anul 1874, să se declare achitat de gestiunea sa pe menționatul an. Primiți, d-le președinte, încredințarea osebitei
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
politice se rezolvă prin discursuri frumoase, fraze alese, alegorii patriotice și ditirambe poetice. Când a sosit Al. Vaida aici cu delegațiunea transilvăneană și când m-a invitat să fac parte din ea, mi-am luat libertatea de a-i expune situațiunea fără nici un înconjur. A recunoscut că s-au comis greșeli. Era evident că critica mea se purta și contra Partidului Național Român care a comis greșeli ireparabile. Cuvintele mele i s-au părut exagerate. Am adăugat că la ultimul mijloc
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cere schimbarea sistemei constituționale de astăzi, românii, spre a fi factori eminamente activi întru formarea viitorului imperiului, să convoce un congres general al lor, în care toată națiunea românească să fie reprezentată și care să decidă atitudinea ei față cu situațiunea cea nouă ce împregiurările par a o crea și impune imperiului. 2) Congresul să se declare solidar cu națiunile din Austria ce urmăresc aceleași interese ca și cea română. 3) Congresul să-și aleagă reprezentanța sa, care să comunice tronului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
insurgenților îndată ce ei s-ar declara gata de a propune supunerea lor și a încheia un armistiț de șase săptămâni. Acesta atârnă însă de mișcările necesare pentru concentrarea trupelor turcești și aprovizionarea cetății Niksici. Ziarul Norddeutsche - Allgemeine Zeitung constată că situațiunea Europei e foarte critică. Cestiunea Orientului 'și pierde importanța în fața neînțelegerilor ivite între cabinetele europene. Germania neavând nici cel mai mic interes, zice numitul ziar, în privința afacerilor din Orient, se va sili a mănținea pacea europeană sprijinind din toate puterile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dorințele ei. Vă urez vouă să obțineți acest rezultat. Sper că Maiestatea Voastră nu va uita că am pregătit mijloacele eficace pentru conservațiunea și pentru onoarea Imperiului. Vă răcomand a cugeta bine că aceia care m-au pus în această situațiune sunt soldații pe care i-am armat cu mâna mea proprie. Și fiindcă eu am arătat întotdeauna o calitate, aceea de a ajuta pe cei oprimați de umanitate, vă rog să, mă scăpați de locul strâmt și supărător în care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
protege industria noastră zaharină, pentru a o încuragia și a o face să prospere. [23 iulie 1876] ["O ALTĂ ȘTIRE... O altă știre de cea mai mare gravitate este aceea pre care ne-o comunică jurnalele din Viena și Pesta. Situațiunea politică, după aceste foi, a intrat în o nouă fază, mai serioasă și mai amenințătoare decât toate complicările de până acum. Majestatea Sa Țarul a făcut zilele aceste noului ambasador al Porții, Kabuli Pașa, o primire cum nu se face
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de fel nu cunosc împrejurările de acolo, care, în teritorul acela dedat la regulă și pace, au semănat discordii și nemulțămiri, încît abia după un an de administrațiune ungurească guvernul a fost silit să trimată comisariu guvernial acolo, ca să studieze situațiunea și oamenii, să demisiuneze și să numească noi diregători. O cârpeală după alta, care însă toate nu vor produce mulțămirea poporului, pentru ca pe el nime nu-l consultă. Drept recompensă pentru armele luate li s-au impus sarcini nouă cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]