286 matches
-
borachos). În fine, vedeam în direct scena... Pictura lui Velasquez clară, realistă, obiectivă, dezbărată de întunericiala antecesorilor mistici... Forța acestui tablou contemplat de atîtea ori în reproduceri, acum mi se impunea cum o realitate copleșitoare. Nici urmă din personajele alaiurilor slavice, nimic din spiritualitatea sacră de care erau cuprinși împătimiții viței de vie. Înaintea mea aveam o ceată obișnuită de bețivani exultînd de plăcerile viciului atît de uman. Erau niște mahalagii madrileni. Era o cronică a lor cotidiană în toată splendoarea
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
îndeplinească în totalitate. Iar în privința colaboraționismului cu ocupantul german, în perioada 1917-1918, ediția de față îi face scriitorului dreptate. „Germanofilul” a publicat în Gazeta Bucureștilor fix 2 (două) articole, nici unul nedemn sau diferit de linia sa politică de-o viață. Slavici, evident, nu are forța de creație de idei a lui Eminescu. Dar are rigoare argumentativă, cunoștințe și o consecvență unică în analelele presei noastre, comparabilă doar cu cea eminesciană. Articolele de la Timpul pun în evidență și influențele reciproce dintre cei
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
Palatul "Șerbia". Cei doi șefi de stat vor avea convorbiri tete-a-tete și convorbiri oficiale, urmate de o declarație de presă comună, informează . În cadrul vizitei, șeful statului român va avea întrevederi și cu primul-ministru, Mirko Cvetkovic, si cu președintele Parlamentului sârb, Slavica Dukic Dejanovic. Totodată, programul vizitei va cuprinde o întâlnire cu reprezentanții comunității românești din Șerbia și o deplasare în Valea Timocului, unde președintele Băsescu se va întâlni cu autoritățile locale din Negotin, cu membrii comunității etnicilor români din Valea Timocului
Preşedintele Traian Băsescu şi-a început vizita de stat în Serbia () [Corola-journal/Journalistic/47063_a_48388]
-
aberant îi punea cu sila la catedră. Peste toate s-ar putea trece cu un surîs dacă, din imensa turmă a țăcăniților cu pretenții literare și venin pe limbă, s-ar ivi măcar un Eminescu. Un autor pentru care doamnele Slavici ale secolului noastru să merite a înfrunta ironiile posterității. Din păcate nu prea sînt semne. Prea sănătoși ca să ajungă pe Strada Plantelor, nu mai zic de decența de a părăsi lumea la 39 de ani, amicii noștri își vor sorbi
Biata doamnă Slavici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11200_a_12525]
-
adversarii săi politici, nu se sfiește a tîrî în publicitate nume cari pentru d-lui cel puțin ar trebui să fie sacre. Acest eroism nu-l putem nici înțelege nici aproba. Fantasio [27 martie 1882] NOVELE DIN POPOR DE IOAN SLAVICI Un volum de 456 pag. București 1881. Editura librăriei Socec et comp. Sub titlul de mai sus d. I. Slavici publică, întrunite în volum, novelele sale: Popa Tanda, Gura Satului, O viață pierdută, La crucea din sat, Scormon, Budulea Taichii și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
gîndește-te. Dacă mai vrei informații ți le pot da. M. Eminescu Adresează la "Redacția Curierului". * Poți zice în suplică sau că ești bolnav sau că n-ai mijloace de călătorie. ** După renumita lege a comptabilității generale. {EminescuOpXVI 183} 161 [IOAN SLAVICI] Iași, 20 septemv. 1877 Dragă Ieni, Îți scriu în grabă că editorul logicei lui Kant se cheamă I. G. Jaesche, nu Faesche, cum stă în "Presa". Logica aceea nu e bună nici măcar pentru începători, căci ceea ce-i original în ea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
privire clară se duce, căci tocmai în timpul cel bogat al vieții ne risipim zilele în nimicuri. Mai scrie-mi daca vrei, căci scrisorile tale, scurte, lungi, cum or fi, îmi fac plăcere. Al tău M. Eminescu {EminescuOpXVI 184} 162 [IOAN SLAVICI] Iași, 12 octomvrie, 877 Dragă Ieni, Dacă m-ar hotărî cineva să vin la București, ai fi tocmai tu. A-ți spune pe larg câte împrejurări contribuie a-mi face Iașii nesuferiți ar însemna a scrie volume; destul că-i
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
principale sunt jucate de cei mai buni actori și de cele mai bune actrițe. Să fie ajutate reuniunile de cântare române din Brașov, Sibiu și Lugoj a da în deosebite localități concerte, la care iau parte celebritățile noastre muzicale. I. SLAVICI M. EMINESCU [ACONTO PENTRU EDIȚIA A DOUA A POEZIILOR] Iași, 14 septemvrie 1885 Chitanță L. n. 500 cinci sute lei noi am primit prin d. T. Maiorescu de la d. Socec ca a compte pentru edițiunea a doua a poeziilor mele
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Cuvânt Înainte Ceea ce frapează În ultimii ani la Constantin Slavic este ritmul În care Își scrie cărțile În proză : ca pe bandă rulantă. Căutând o explicație a acestei nesfârșite revărsări de cuvinte găsim , În fine, una plauzibilă. Autorul nostru are În urmă câteva decenii de gazetărie profesionistă, deci, un condei
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
În mijlocul naturii, cu vânat și băutură multă; femeia În multiple ipostaze; abuzurile unora În antiteză cu puritatea altora; dialogul sfătos al personajelor ; rememorările pitorești. Această materie epică păstoasă nu se poate rezuma ușor, rămâne compactă și egală cu sine. Constantin Slavic Își continuă cursa narativă cu el Însuși și cu timpul, imperturbabil, convins că va reuși, de fiecare dată. Teodor Pracsiu RISCUL MAJOR Cetățeană Cliuța Medianu, de bună-voie și nesilită de nimeni iei În căsătorie pe Neculai Truță? Da. Cetățene Truță
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
că, mamă sunteți și dumneavoastră, credeți-mă, că nu pot. Pur și simplu, nu pot să mă abțin. Să mă știu liniștită. Îmi vine, câte odată, așa, să mor! Și-apoi, reluase doamna educatoare Iuli, de fapt, Ilona lui Iulian Slavic, suntem și pe la jumătatea anului; eu am și foarte mulți copii; și, decât să nu le pot face față tuturor, mai bine să nu ne Încurcăm una pe alta. Nu ne Încurcăm, doamnă, nu ne Încurcăm, că, eu, să știți
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
modernistă”, ultima preluînd însă doar „elementele morbide și excitante” indicate de medicul vienez. Un alt element important îl constituie dislocarea identității „clasice” europene de către influențele orientale: „Asiatismul haotic și disolvant se înfiltrează și se amplifică prin metafizica germană și bolșevismul slavic, căutînd să distrame coheziunea morală europeană și noțiunea de personalitate umană”, ideile fiind preluate de tineri „din atmosfera intelectuală a timpului”. De asemenea - valorificarea artei negrilor și a asiaticilor, a artei copiilor, sălbaticilor („fauves”) și primitivilor; este citat în acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
PREFAȚĂ Constantin Slavic optează pentru un titlu neutru (Blândețea) și pentru un subtitlu provocator (Proze scurte și de neuitat), noua sa carte, tipărită la Editura Pim - Iași, 2o1o, adăugându se unui lung șir de opuri ce-l recomandă acum drept cel mai prolific
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
consacrate anterior, oferind cititorului răbdător ‚’’felii de viață’’,’’flash-uri’’ caleidoscopice,întâmplări vesele, triste, grotești, tragice, absurde, stupide, terifiante, toate cam în aceeași manieră narativă ce implică aluvionarul lexico morfologicosintactico semantic,într-o pastă groasă, frustă, directă. Personajele lui Constantin Slavic sunt cel mai adesea oameni simpli, din straturile de jos ale societății, oameni din mulțime, rareori evidențiați prin ceva remarcabil, aflați cel mai adesea sub forța discreționară a destinului. Ei poartă nume ciudate, contorsionate, comice, grotești, expresive ca sonoritate și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
școală, ura feminină în focare paroxistice (Nagâțele), Ion Antonescu, Vraiștea - un sat cât o țară, banul care îi guvernează pe toți, excesul de muncă ( Fericirea a plecat în cer), lăcomia umană, ’’omul străzii’’, destine frânte, drame familiale anonime. Pentru Constantin Slavic scrisul a devenit un drog ce, l-a subjugat pe autorul nostru prin clasica dependență. 3o mai 2o1o Teodor Pracsiu OLARITI Chemarea izvora, parcă, din adâncul inimii munților. Și se prăvălea,în ecou repetat, către necuprinsul întins al marginilor, joase
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Kölnische Zeitung, 2 mai 1994; MICHAELA PAUS - „Am Anfang stehen die Ideen”, Kölnische Zeitung, 26 aprilie 1994; ANNELIS GRIEBLER - Die Clowns kommen: Aus Spass wird Ernst, Bergisçhe Landeszeitung, 13 aprilie 1994. JANE HOUSE - Clown Wanted by romanian playwright Matei Vișniec, Slavic and East European performance, vol. 14, nr. 2. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Matei Visniec Groapa din tavan.doc PAGE 45
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
structuri de genul: ,,a avea hachițe”; ,,a-l apuca, pe cineva) hachițele’’. Interesant este că termenul hachițe are etimologie necunoscută; altfel spus, nu i se cunoaște originea. Am făcut această introducere savantă pentru a evidenția un detaliu foarte simplu: Constantin Slavic, prozatorul de mari resurse expresive, pe care îl cunoaștem bine din cărțile anterioare, utilizează acum drept titlu un cuvânt destul de rar folosit îndeobște de cărturarii subțiri, cu simțul limbii și dornici să obțină efecte umoristice subtile. Autorul ne incită din
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
incită din start și ne provoacă la o nouă lectură. A câta? Mărturisesc aici că am pierdut numărul cărților de proză pe care le-am prefațat în ultimul deceniu, toate purtând semnătura tenacelui nostru confrate literar, eternul și fascinantul Constantin Slavic. și de această dată autorul ne desfată cu proze scurte - în care s-a specializat incontestabil, grație unei vaste experiențe de viață a octogenarului de acum, gazetar de când se știe, mare vânător și pescar, un infatigabil călător, ce s-a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
prozelor sale, autorul își ia necesare măsuri de precauție, recurgând la o convertire literară. Ne previne ocrotitor: ,,Povestiri ocrotite de promoroaca dragostei de viață’’. Frumoasa metaforă folosită aici sugerează indubitabil un stil de a fi în lume. Într+adevăr, Constantin Slavic a iubit și iubește viața cu o pasiune devoratoare și s-a bucurat plenar de multiplele ei provocări. A iubit, a detestat (poate) pe unii, a petrecut cu prietenii, cu femeile, cu amicii ocazionali, a colindat plaiurile mioritice, a contemplat
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
anomalii - aceste făpturi, abjecte sau sublime, pe care Creatorul le-a conceput într-o clipă de genială inspirație. Mesajul cărții trebuie căutat dincolo de evenimente tragice, comice sau grotești, dincolo de personaje normale sau sucite, și, până la urmă, dincolo de cuvinte. Lumea lui Slavic este o lume concomitent reală și ficțională, dură și suavă, clocotitoare și senină, logică și absurdă, sacră și profană, buimacă și armonioasă, tristă și emoționantă. Detectăm aici aceeași frenetică trăire a oamenilor simpli, care, fără să-și pună abisale întrebări
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
puțin în transcendent. Când Nietzsche a spus: ,,Dumnezeu este mort!”, nu rostea o blasfemie ci ne avertiza tragic asupra unei eventualități cumplite: Cerul este gol! Deci lumea și-a pierdut sacralitatea. O pierdere - să recunoaștem - irecuperabilă. Personajele cărții lui Constantin Slavic se mișcă în acest orizont în care transcendența este doar o speranță frumoasă. Altminteri, viața ca trăire irepetabilă implică o largă paletă de bucurii dar mai cu seamă de nenorociri, unele previzibile, altele bizare, subsumabile unei entități incontrolabile numită destin
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
A Journey through Yugoslavia. 2 vol. New York: Viking Press, 1941. Winner, Irene. A Slovenian Village: Zerovnica. Providence, R.I.: Brown University Press, 1971. ISTORII ALE LITERATURILOR BALCANICE Barac, Antun. A History of Yugoslav Literature. Traducere de Peter Mijušković. Ann Arbor: Michigan Slavic Publications, 1973. Dimaras C. Th. A History of Modern Greek Literature. Traducere de Mary P. Gianos. Albany: State University of New York Press, 1972. Mann, Stuart E. Albanian Literature: An Outline of Prose, Poetry and Drama. London: Quaritch, 1955. Moser, Charles
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Balkans: Barbara Jelavich and Southeast European Studies, în "Revue Roumaine d'Histoire", Tome XXXI, N. 3-4, Juillet-Décembre 1992, pp. 345-360. Vezi și Richard Frucht ed., Labirinth of Nationalism Complexities of Diplomacy: Essays in Honor of Barbara and Charles Jelavich, Columbus; Slavica, 1992. Vezi și Paul E. și Jean T. Michelson, Charles și Barbara Jelavich la 70 de ani, în "Magazin istoric", Serie Nouă, an XXVII, nr. 6 (315), iunie 1993, pp. 83-85. 16. Mai vezi: Paul E. Michelson, Barbara Jelavich: 1923-1995
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Vezi și Paul E. și Jean T. Michelson, Charles și Barbara Jelavich la 70 de ani, în "Magazin istoric", Serie Nouă, an XXVII, nr. 6 (315), iunie 1993, pp. 83-85. 16. Mai vezi: Paul E. Michelson, Barbara Jelavich: 1923-1995, în "Slavic Review", volume 54, Numer 1, Spring 1995, pp. 258-259. Prof. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich, în "Analele Academiei Române", an 126 (1992), Seria V, vol. III, 1997. Acad. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich 1923-1995, în "Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice", Seria
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
4, October 1984, pp. 116-117. 18. Idem. Volume 80, Number 5, December 1975, pp. 1367-1368 (recenzie la lucrarea St. Petersburg and Moscow: Tsarist and Soviet Foreign Policy, 1814-1974, Bloomington, Indiana University Press, 1974, 480p.). 19. Paul E.Michelson, Op. cit., în "Slavic Review...". 20. Apud Paul E. Michelson. 21. Vezi și Martin MacCauley, Rusia, America și Războiul Rece, 1949-1991, Traducerea de Mihaela Barbă, Iași, Editura Polirom, 1999, passim. 22. Apud, I. Ciupercă, Totalitarismul, fenomen al secolului XX, partea I, Iași, Editura Universității
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]