2,094 matches
-
Stamati, în Wörterbuch / Vocabulariu de limba germană și română, cu adăogirea celor mai obicinuite și în conversăciune primite cuvinte streine (Iași, 1852), în care germ. Kikcs era tradus, cu precizarea „la biliart”, prin „chics, greș, lovire nenemerită” (text scris cu slove chirilice). Biliardul era bine cunoscut în secolul al XIX-lea, terminologia sa românească reflectând mai multe căi de pătrundere ale jocului; de exemplu, termenul tac provine din grecește, iar carambolaj din franceză. Nu e neobișnuit ca terminologia jocurilor să circule
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]
-
inaugurat în ianuarie o expoziție intitulată „Jurnalul. Trei secole de viață privată”. Este o expoziție în același timp aridă - o înșiruire de caiete și volume deschise la o anume pagină - dar și emoționantă, căci prilejuiește privitorului un contact intim cu slova scrisă de mâna unor creatori precum Tennessee Williams, Steinbeck, Charlotte Brontë, Anaïs Nin, John Ruskin, Walter Scott, Joshua Reynolds. Reunind circa 70 de exponate, manuscrise și prime ediții, organizatorii au încercat să răspundă la o serie de întrebări legate de
Morgan Library: arhitectură, colecții, expoziții temporare by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5686_a_7011]
-
adesea, când în iarbă răsuna amiaza, Îmi închipuiam cum noi doi, cu vina mea, Călcam o viespe sub mărul raiului. Norii Nori, norii mei grozavi Cum bate inima, ce jale și regret al țărânii Nori, nori albi și făr’ de slovă, Mă uit la voi în zori cu ochii plini de lacrimi Și știu că mă mână orgoliul, dorința Și cruzimea, și sămânța disprețului Împletesc așternut pentru somnul cel mort Iar cele mai frumoase culori ale minciunii mele Au acoperit adevărul
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
urmă de invidie și pătruns de o nețărmurită dragoste pentru tot ce înseamnă creație literară, d[omnul] Perpessicius a îmbrățișat toată literatura noastră de vreo 20 de ani încoace, găsind totdeauna prețuirea justă pentru cei ce-și cristalizează sufletul în slovă. Critica sa generoasă, publicată în câteva masive volume de Mențiuni critice, e o enciclopedie bogat informată, scrisă cu multă dragoste și multă artă, a literaturii noastre moderne. Generațiile viitoare vor rămâne uimite de dragostea caldă pe care a simțit-o
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
de bacalaureat la Șincai și are la l[imba] română pe d[omnu]l M. Costăchescu. Zi, părinte dragă, că nu poți să-l rogi să ajute pe băiat! Zi, te rog! Să vedem! Părinte dragă, să-ți văd și eu slova. Scrie-mi o vorbă la Paris și spune-mi că ai vorbit domnului Costăchescu. Și serios, cu drag de mine. Roagă-l în numele dumitale. Eu te rog din suflet să mă ajuți. Îmi faci un serviciu mare. Știi că acum
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
scrie-mi, te rog. Bucuros, de invitația dumitale. Nevastă-mea și cu mine îți sărutăm mâna cu cele mai bune urări. Al d[umnea]v[oațsștră] devotat și recunoscător, I. D. Ștefănescu * București, 18 august 1950 Scumpe părinte, Unde am eu slova dumitale limpede, citeață și mândră! Și sufletul dumitale stăpânit de gânduri înalte! Cu drag am primit rândurile ce mi-ai scris și așteptam ziua cea bună când să-ți pot scrie cu bucurie. În București, a fost și este foarte
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
o anecdotică sprințară și frivolă, precum broșura lui Th. D. Speranția, Amintiri despre Ion Creangă (1927), unde povestitorul e văzut ca un înțelept doldora de vorbe de duh, arătându-și scrierile la unul și la altul, ca să-i mai „îndrepte” slova, unde era cazul, sau secțiunea destul de largă a volumului Figuri din Junimea, 1936, de C. Săteanu (pseudonimul publicistului Carol Schonfeld), dedicată lui Ion Creangă, o colecție pe bază de colportări de întâmplări și picanterii auzite de la alții, cu un personaj
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
să capete pe alocuri accente de autoreferențialitate, de exemplu capitolul Despre aluzia prin cuvânt fiind în același timp o meditație despre modul în care îndrăgostiții comunică discret, și despre felul discret în care un scriitor ar trebui să-și pună slovele în carte. Aluziile pe care Ibn Hazm le sesizează la îndrăgostiți sunt ușor de identificat și în scriitura lui, permanentul joc și atenta pendulare între dezvăluire și sugestie fiind o realitate între cei care se iubesc și în cărți. „Fără
Despre dragoste și răgaz by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3402_a_4727]
-
născocit persanul. Și urmele-ndelungilor migrații. Supunerea regatelor cu spada. Busola-n veci necontenită. Marea cea largă. Și tictacul de ceasornic. Și osânditul rege și securea. Și praful ce rămas-a din oștire. Privighetoarea care-n Danemarca își nalță trilul. Scrijelita slovă. Sinucigașul chip în ciob de-oglindă. Și cartea de trișor. Râvnitul aur. Și norii-mprăștiați peste pustie. Caleidoscopul plin de arabescuri. Căințele și lacrimile-amare. De toate-acestea fost-a trebuință ca astăzi mâinile să se-mpreune. Cezar Aici, ce răvășit-au reci
Jorge Luis Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/3168_a_4493]
-
nu știm. Știm doar că în universul domestic al livrescului Sadoveanu, pictura își găsea cu greu locul, "Conu Mihai" neavând "antene" pentru lumea zugrăvită pe pânză. Lucru paradoxal, dacă ne gândim că el a fost cel mai mare "peisagist cu slova" din literatura română și, poate, unul din cei mai sensibili din literatura universală, înregistrând cu finețea și acuitatea unui pictor impresionist cele mai subtile vibrații ale culorii și luminii. Și totuși, la "curtea" de la Copou s-au perindat mulți artiști
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
Horia Zilieru Stea 'nainte mergătoare mai dă-mi zile și feștile și clepsidra lângă mare cât al lebedelor gât/ sfeșnic alb în amuțire țipă bocetul târât. Mai aprinde reci pupile nopților la asfințire să trec slovele cămile dromadere efemere prin urechea acului la apusul veacului. Pierdu văzul și auzul muzical cum e ovăzul la rafalele furtunii mersul lins pe nori tenori și pe cheiuri de canale manuscrisele vasale viciul călărind ca hunii el po(h)etul
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
Horia Zilieru Teamă mi-e că vine-un mâne că trec lume-n altă lume și în urma mea rămâne numai umbra altui nume. Deschide graiul psaltire într-o limbă mai bătrână de adânca învățare nici o slovă nu rămână la vorbire cerșetoare. Pune sonda trandafire aburilor din țărână cât suspină în stupină o leoaică de albină filtre cu hemoglobină după rang a împărți la înalte-mpărății pe unde treceau profeții stihuiți în ceara ceții. Povestește-le fântână
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
de jurnal Cititorii în stele răsar printre rafturile bibliotecii Anul pierderii ia sfârșit anul pierderii ca o floare uscată-i în centrul ființei mele sădit vreascuri gătite în rugul iubirii biblioteca bibliotecarei foșnește se întorc pădurile dinaintea peceții de plumb slovele vii își scutură piei de semnificații sfânt martirizat, suflete, toate învelișurile le-ai dat legăturilor ferecate în cuvinte de aur - Doamne, al cărților iartă-mi cruzimea cu care în două rupeam gâze minuscule - licuricii - burta lor luminiscentă mi-o lipeam
Poezie by Monica Rohan () [Corola-journal/Imaginative/2746_a_4071]
-
negrul, cu verdele, cu frunzele, cu aripile, cu toată frenezia de care, cândva, am fost în stare și care mi-a prefăcut glasul în laser. bine, dar asta e o nebunie, insistă el. eu râd și simt cum curg în slove, mă încheg acolo ca o tenie uriașă ce-mi devoră până și ultimul sens. ajunsă aici, știu că totul abia urmează să se întrupeze, să capete forma îndelung căutată, doar că nu știu unde, cum și când. în rest, totul e un
Poezii by Rodica Braga () [Corola-journal/Imaginative/3090_a_4415]
-
mai avut o primă ediție, identică, la Cartea Românească, în urmă cu vreo douăzeci de ani, deci și el, bătrînul, întinerește... Optzeciștii, ziceam, au făcut, nu o dată, din felul de a scrie modalitatea de-a concepe. Așa că slavoneasca amestecată, cu slovele ei aruncate și pe deasupra rîndurilor, din care începea să se-aleagă româna, ambiguitatea y compris, ajunge, peste un secol și mai bine, calapodul pe care Cristian Teodorescu face o scriere nici proză scurtă (că are spre 500 de pagini...), nici
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
din deschiderea volumului de debut subliniază anume apropierea, sudura, sinteza contrariilor: , Am văzut că în Testament, expresie lapidară a activității sale artistice pe care o dedică primului său fiu, Arghezi vorbește de cele două surse ale artei sale, cea divină: slova de foc (e vorba de tipul de scriere inspirată și criptică (sic!) care a apărut pe peretele palatului regelui Balthasar și pe care a descifrat-o prorocul Daniel) și slova făurită (adică arta elaborată printr-o tehnică anume) unificate printr-
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
vorbește de cele două surse ale artei sale, cea divină: slova de foc (e vorba de tipul de scriere inspirată și criptică (sic!) care a apărut pe peretele palatului regelui Balthasar și pe care a descifrat-o prorocul Daniel) și slova făurită (adică arta elaborată printr-o tehnică anume) unificate printr-un gest de voință crâncenă. La temelia artei literare a lui Arghezi stă deci o formulă duală, o sinteză realizată printr-un act de mare violență, care lasă să se
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
Trec ciobani pe-oglinda Lunii, Lupii-nchid poartă pășunii, Bacii mulg uger de noapte Și-n cer crește drum de lapte, Marinării pun la prora Cap-compas pe aurora; Dorurile de fecioare Vin din stele căzătoare, Visele-adunate-n prove Sparg furtunile de slove, Iar în somnul lor, matrozii Trec prin sabie irozii. Un poet în cart de câine Duce navă către mâine, Cu tăișul cârmei crapă Noaptea coborâtă-n apă, Adunând stelele-n turme, Bacii pier fără de urme, Cade-n val Calea Lactee, Născând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
au jertfit. Nu plângem pe cei morți. Ei sunt mărturia drepturilor noastre pe acest pământ și sprijinul nostru moral în viitor, pildă și mijloc de educație pentru cei ce vor urma. (...) La Păuliș, Miniș, Ghioroc și Cuvin ați înscris cu slove de sânge, cu slove de aur pagini nepieritoare în istoria poporului. Vă citez prin Ordin de Zi pentru vitejeștile voastre fapte, pentru înaltele voastre sentimente românești, pentru spiritul de abnegație și sacrificiu dovedit în lupte”. Acolo, în luptele de la Păuliș
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pe cei morți. Ei sunt mărturia drepturilor noastre pe acest pământ și sprijinul nostru moral în viitor, pildă și mijloc de educație pentru cei ce vor urma. (...) La Păuliș, Miniș, Ghioroc și Cuvin ați înscris cu slove de sânge, cu slove de aur pagini nepieritoare în istoria poporului. Vă citez prin Ordin de Zi pentru vitejeștile voastre fapte, pentru înaltele voastre sentimente românești, pentru spiritul de abnegație și sacrificiu dovedit în lupte”. Acolo, în luptele de la Păuliș s-a distins și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cât]/coșmarurile lui nu erau de dorit/tresărea, scotea flăcări/pe nas, pe gură. chemă ploaia/el știa de unde/ Fii bun, bun să fii/!, îl rugăm//unii îl purtau/de la rugăciune la zeflemea/ primea pâinea cea de toate zilele/și slove frumoase/,<false proteze pentru iluzia iubirii>/până când, intr-o-nvalmaseala de zăpezi// și cuvinte căzute//din veșnicii//o aripă i se rupse//dureros??/ învățase de la oameni să fie trist/...începu să geamă/ plângea..hotărăsc să-i cârpesc aripa bolnavă/...’’ Poezia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vorba străbună a neamului dac Romani din columnă-au rămas, Când daci și romani, dârz, popor nou prefac și limbii române dau glas... Limbajul cărunt, îndrăgit, din bătrâni Născut-a-n durere valențe sublime: Idealuri târzii, foc lăuntric mocnit și slove spre timpul ce vine... IZVOARE de ISTORIE Din caierul mare al vremii Istoria strânge fuior, Scriind pe fir alb, de milenii, Hrisov, cu hrisov, din izvor... Din file de vechi manuscrise Sigilii vorbesc cu viu grai; în inimi cuvintele scrise
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Istorie, dor împletesc și fulgere-n cerul de noapte Scriu paloșe... Cronici doinesc... Sub cer cu medalii de stele, Condeie fir roșu urzesc ... RENAȘTERE Sub teasc se scriu întâiele ceasloave și multe călimări rămân secate, începe neamul a ,,căta” la slove și-a scrie-n cronici întâmplări uitate... Un veac de aur și de înflorire, Cultură, arte, călători vestiți, Crestează pe răboj, spre nemurire și scoală iar voevozii adormiți... Ce multă bogăție-n slove strânsă ! Ce manuscrise, probe și sigilii ! Poporu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
rămân secate, începe neamul a ,,căta” la slove și-a scrie-n cronici întâmplări uitate... Un veac de aur și de înflorire, Cultură, arte, călători vestiți, Crestează pe răboj, spre nemurire și scoală iar voevozii adormiți... Ce multă bogăție-n slove strânsă ! Ce manuscrise, probe și sigilii ! Poporu’ își șterge grabnic fața plânsă, Alcătuind noi pravile - concilii... PLAI șI GRAI CÂNTAT DIN LEAGĂN Când doinește mama puiul, Zboară-n văile albastre, Cerne-n creste înzăpezite Gândul tău de înălțare Către culmi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și transpus într-o stare euforică și când se întâlnește cu un basarabean de viță veche. Cum s-a vădit a fi cel cunoscut la Iași, în timpul războiului, în persoana tânărului și mândrului Simeon Mustafa, pentru care orice carte cu slovă românească era ca un grăunte al Evangheliei (Ioan 12, 24). După cum la fel îl vede, în capitolul Dor vechi, mai cu seamă pe însoțitorul său care, ca un mazil ruginit și ireductibil de pe lângă apa Nistrului, capătă accente lirice când vorbește
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]