2,969 matches
-
povestea ei amoroasă cu evreul Lupu și de frica părințiilor a dat fata cu actul de naștere. Cum Rarița era din neamul țigănesc, a luat fata și pe aici ți-e drumul, bucuroasă că a făcut rost de o viitoare slugă și că evreica nu i-a cerut adresa, că i a poruncit să nu-i mai calce pragul în vecii vecilor. Ce-i drept, Rarița a mai venit la Iași, dar de la casa familiei Boldescu nu a mai coborât în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o producție la alta, căci se îndatorau la evrei, că fiecare sat avea câțiva evrei ce se ocupau cu negustoria. Oacheș a căzut bolnav pe la 1944 și nevastă-sa nu voia cu nici un preț ca Ghițișor al ei să fie sluga lui Oacheș. Rarița a hotărât să o mărite pe Creața la Corcodele, că așa au numit-o pe fata pe care a luat-o de suflet. Doreau s-o mărie cu Petrache al Grapinii. Când a fost la înțelegere, Creața
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o casă pe pământul lui Dumitru B....ă, dar a încasat o mamă de bătaie de la mama lui, adică de la Grapina, de l-au scos oamenii. Apoi l-au luat în război și pe Petrache. Cum babele aveau nevoie de slugă să le muncească, a trecut iar și iar la magie, învârtind ulcica și l-a adus pe Petrache acasă. L-au adus și pe Pleșu, care era nepotul lui Oacheș. După ce s-a terminat războiul a murit și Rarița tot
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
misiunea asta s-a ales Petruță cu un reumatism care l-a chinuit toată viața. După terminarea celui de al Doilea Război Mondial, ba chiar de la izbucnirea lui, boierii au fugit din țară și au rămas conacele pustii, că și slugile s-au împrăștiat. Așa a ajuns Cociocoaia să se mărite cu Sofronie de la Roșcoaia. Între timp Petruță a crescut doi boi de mai mare dragul, pe care i-a luat Cociocoaia la Roșcoaia, la Sofronie. Au fost și la notar
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
azilului să trimită scrisori la copiii lui Sturza și ai lui Tudose, rugându-i să-l ierte că a greșit și că nu poate muri, dar răspunsul a fost pe măsură: Și noi am chinuit, am crescut ca argați și slugi la alții, acuma chinuie și tu, că așa-ți trebuie, știe Dumnezeu ce face. După ce l-a dus la azil, nevasta lui s-a recăsătorit la Țibănești, dar tot mai merge din când în când la Schinetea ca să-l mai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
văcari: consideră oamenii ca văcarii cirezile. Cum poți gândi egalitatea absolută — că așa trebuie s-o gândești ca să fii comunist — când nici nu ieși bine în stradă și te ntâlnești cu ea, cu inegalitatea? Și la comuniști sunt stăpâni și slugi, dar ei sunt ipocriți, pentru că știu că egalitatea oamenilor nu poate exista nicăieri; sunt perfect escroci, tocmai pentru că afirmă că esența comunismului este egalitatea reală a oamenilor. Premisa egalității absolute e nulă, iar socialiștii adaugă puțin sifon în vinul ăsta
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
și care i-ar fi dat multe pentru suflețel, n-au avut voie să se apropie prea mult (aproape deloc) de el pentru că nu era bine (după părinți cetire) să crească în casa bunicilor. Dacă bunica s-ar fi angajat slugă, bine de bine, dar altfel nu. De ce?! Nu înțeleg, pur și simplu nu pot înțelege de ce vrei să-i golești suflețelul de ce este mai bun și mai frumos. Tu, mama lui, unde ai crescut mai mult și cum te-ai
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
o cale, calea destinului ce pare mereu un abis. Dar un fapt e cert, cuplul este o finalitate, în ciuda fatalismului nefericirii perpetue. Dialogul dintre Viorica Irimescu și Manuela, evidențiază noțiunea de mariaj în viziunea femeii, bărbatul ce acum e o slugă răbdătoare, mâine va deveni stăpân, astfel mai bine să suferi de la un stăpân rău, decât să te stăpânească o slugă oropsită. Noțiunea de cuplu scoate la iveală viziunea femeilor referitoare la bărbatul predestinat. El este umărul “odihnitor” prin al cărei
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
nefericirii perpetue. Dialogul dintre Viorica Irimescu și Manuela, evidențiază noțiunea de mariaj în viziunea femeii, bărbatul ce acum e o slugă răbdătoare, mâine va deveni stăpân, astfel mai bine să suferi de la un stăpân rău, decât să te stăpânească o slugă oropsită. Noțiunea de cuplu scoate la iveală viziunea femeilor referitoare la bărbatul predestinat. El este umărul “odihnitor” prin al cărei reazem Ea ar fi împlinită. În toată pledoaria despre bărbat se concluzionează că bărbatul ideal nu există, la fel cum
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sclipește pe deget, pentru că s-a înfipt deja de mult în carnea obrazului, sfâșiată până aproape de os. Sânge mult, până aproape de bolțile sufletului. Când Baha moare, răpusă de hanger, Omalissan nu mai aude, de mult, nimic. Nu vede îmbulzeala, forfota slugilor care-și cheamă stăpânul. Prin fața ochilor ei trec aripi de înger. Cu excepția găurii din obraz, acolo unde, printre fâșii de țesut, piatra lui Solomon lucește ca un al treilea ochi, deschis spre Paradis, chipul ei e intact. Doar trupul zace
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
culoarea mării. Ea nu era un copil al seraiului. Musa meditase, o vreme, la acest chip de a ține taina cât mai departe de urechile sultanului, dar îi fusese cu neputință să o facă. Aaliyah rămăsese un nume folosit de slugi. Tatăl și fiul i-au spus Isabel. Fără să-și fi vorbit. Pur și simplu nu a existat, nici o clipă, gândul la alt nume pentru ea. În anul acela, Musa a călătorit pentru prima oară, după mult timp, la Damasc
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
târcoale la stână, ciobanii nu trebuie să doarmă. Prietenul din interes îți este de fapt un dușman de care-i bine să te ferești. Cât poți fi stăpân (pe alții, dar, mai ales pe tine însuți) nu accepta să fii slugă. Omul se cade să mănânce pentru a trăi nu să trăiască pentru ca să mănânce. Când uită numărătoarea paharelor consumatorii de „băuturi alese” e bine să meargă la culcare! De la o vârstă oamenii sunt ca niște copii mari cu părul alb. Cu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
Dacă nu-ți faci relații, ești mort, putrezești În provincie. — Du-te tu la București, văd că te obsedează să ajungi cineva. Tronaru avea dreptate. O să ajungi mare... — Ei, stai puțin, nu-i chiar așa... — Mare nemernic, vreau să spun, slugă la nemernicii de sus. — Ce ai, bre fato? Mă crezi chiar așa de ticălos? — Nu, nu ești ticălos. Dar simt În tine ceva negativ, un duh care Îți șoptește la ureche să faci orice, să calci peste cadavre, numai să
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
din sâmburi de măsline, pe care Ghenadie, după a doua bărdacă de vin, i le spânzurase de gât ca să-l Încurajeze. Și le-a smuls nervos și le-a băgat repede În buzunar, dar i-a rânjit totuși lui Costel, slugă fidelă. Ia și tu, Costele, un bidonaș de vin și niște pastramă, cine știe când om mai avea prilejul... — Tovarășu’ prim... Nu mor caii când vor câinii, tovarășu’... O să ieșim noi și din asta. „Noi?“ s-a gândit Parolică... Și
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ca să o sfințești. Lucrează șase zile și-ți fă în acelea toate treburile tale, Iar ziua a șaptea este odihna Domnului Dumnezeului tău: să nu faci în acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tău, nici asinul tău, nici orice dobitoc al tău, nici străinul care rămâne la tine, Ca în șase zile a făcut Domnul cerul și pământul, marea și toate cele ce sunt într-însele, iar
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
să se slăvească prin Iisus Hristos, Căruia Îi este slava și stăpânirea în vecii vecilor. Amin.” (I Petru 4, 11). PORUNCA A X-A “Să nu dorești casa aproapelui tău; să nu dorești femeia aproapelui tău, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui și nici unul din dobitoacele lui și nimic din câte are aproapele tău!" (Ieș. 20, 17) Păstrarea unui cuget curat presupune, în zilele noastre, mult discernământ spiritual, izvorât, obligatoriu, dintr-o
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
și inflația era 300%, dar pentru asta trebuia să fii Solcanu, Babiuc, la putere. EA: Adică furau. EL: Cam așa, dar cu acte în regulă, legal, licit. EA: Și pe noi în șomaj. EL: Ce vrei, dragă, asta e soarta slugii de care nu mai ai nevoie. EA: Bine, dar erau de-ai noștri, Iliescu a fost prim secretar aici. EL: A fost. Acuma era președinte, Gorbaciov la fel, armata roșie pleca, tratatul de la Varșovia nu mai există, UȘA era superputerea
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
cu nimicuri, posturi, răsplăți, grade didactice, directorate, toate politice cf. algoritm prin scoală-te tu, să mă așez eu, că sunt din partidul de la putere și mi se cuvine. În momentul când un scriitor accepta un post administrativ, politic e SLUGĂ CELUI CARE ÎL PLĂTEȘTE. E slugă, nu mai e o opinie independența și pretenția de imparțialitate e ipocrizie. Nu poți fi și cu gura unsa și cu slănina în pod. Orice carte exprimă un crez, o voință și o manipulare
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
directorate, toate politice cf. algoritm prin scoală-te tu, să mă așez eu, că sunt din partidul de la putere și mi se cuvine. În momentul când un scriitor accepta un post administrativ, politic e SLUGĂ CELUI CARE ÎL PLĂTEȘTE. E slugă, nu mai e o opinie independența și pretenția de imparțialitate e ipocrizie. Nu poți fi și cu gura unsa și cu slănina în pod. Orice carte exprimă un crez, o voință și o manipulare a cititorilor. Așa că dacă Sînt o
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
sună clapa.” Un lucru este cert pentru turiști,bârladenii sunt oameni primitori. In lucrarea sa, „Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir ne amintește: „...unii așteaptă cu masa de prânz până la al nouălea ceas din zi și,ca să nu mănânce singuri,își trimit slugile pe ulițe și le poruncesc să poftească la masă drumeții pe care îi întâlnesc”. Poetul Vasile Alecsandri amintește în versurile sale de un alt domnitor pământean,benefic pentru oraș: „Jos în vale pe Bârlad/Lânga-al Docolinei vad,/ Nemerit au,poposit
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
cumva că Ghiocel s-a schimbat. Chiar floare fiind, tot curios este , iar primăvara devreme scoate căpșorul din zăpadă ca să vadă și să mai afle ce se mai Întâmplă prin lume. CERBUL O femeie harnică, dar săracă ajunse să intre slugă la un boier. Femeia avea un băiat pe care Îl chema Ioan. Și era băiatul lumina ochilor ei, bucuria vieții ei. Pentru el se prinse slugă la boier, ca să aibă cu ce să-l crească. Femeia aceea era așa de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se mai Întâmplă prin lume. CERBUL O femeie harnică, dar săracă ajunse să intre slugă la un boier. Femeia avea un băiat pe care Îl chema Ioan. Și era băiatul lumina ochilor ei, bucuria vieții ei. Pentru el se prinse slugă la boier, ca să aibă cu ce să-l crească. Femeia aceea era așa de vrednică, de harnică și pricepută În toate cele, că boieroaica o Îndrăgi atât de mult și o luă să facă treburile În casă. Unde punea ea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
oricine, ci cu feciorul unui boier megieș, cu mult mai bogat decât dânsul. Și era fata frumoasă ca o floare și bună ca o pâine. Ce zarvă pe la conac când pețitorul cu mama și tatăl său se anunțară În vizită! Slugile măturau curțile, femeile scoaseră zestrea la soare, puseră mușcate În geam. Iar boieroaica Îi ceru Tușei să se ocupe de bucatele pentru musafiri. Nu se mai știa ce era la bucătărie de oale și lighene. Tușa pregăti rață pe varză
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
care poate atrage mult rîvnite asemănări: fiind în esență mediator, îl are de partea lui pe Hermes; sau, ca neobosit purtător și ocrotitor de sensuri, se poate așeza în rînd cu sublimii mesageri care sînt îngerii; nici figura lui de "slugă la doi stăpîni" nu e lipsită de interes, mai întîi pentru că ni-l dezvăluie legat cu un dublu jurămînt de fidelitate, față de spiritul limbii din care traduce și față de spiritul propriei limbi; și apoi pentru că această din urmă metaforă lasă
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
special de rugăciune pentru câțiva din generațiile care i-au urmat". Numeroase emisiuni îi sunt consacrate lui V. Voiculescu, zeul tutelar al autorului, reliefând înaltul nivel estetic atins de lirica lui și evocându-i sfârșitul tragic, târât prin închisori de către slugile aceluiași comunism feroce și mort în singurătate și sărăcie. Sunt elogiate edițiile postume apărute din opera lui, mai ales cea integrală, realizată de Roxana Sorescu. Unul dintre portretele destul de rare ale volumului Prima pagină este acela care-l înfățișează pe
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]