375 matches
-
În schimb, ea poate fi o piatră de căpătâi pentru acțiunea mirenilor În Biserică și a reînnorii spiritului laic creștin. Nu Înțeleg această acțiune ca pe o provocare lansată ierarhiei sau, În cealaltă direcție, ca pe o supunere În chip slugarnic, ci ca pe o colaborare În spirit de complementaritate, de smerenie și adevăr. În orice caz, un fapt mi se pare esențial: traducerea LXX nu ne vine chiar de sus. Ea presupune efort, frământare comună care, prin rezultatul ei, participă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sub fiecare braț. La vederea mulțimii, încearcă să-și compună o mină impasibilă, însă nu reușește decât pe jumătate. În spatele lui apare și Parthenicus. Șușotesc amândoi precipitat, apoi Ianuarius își croiește drum grăbit, fără să răspundă la saluturi, printre plecăciuni slugarnice și murmure dezaprobatoare. Fulcinius îl petrece anxios din priviri până îl pierde din ochi. Uită pentru o clipă de propriile griji și se gândește că puterea, averea și statutul privilegiat pe care principele le-a acordat unora dintre liberții săi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să ajungă. Îi întoarce spatele și aruncă peste umăr: — Dacă oamenii și-ar imagina cât de anevoios este numai ascultatul plângerilor adresate unui conducător, nu s-ar mai repezi ca orbeții să culeagă de jos o diademă căzută. Trio încuviințează slugarnic în timp ce în sinea sa cugetă la pofta de putere care l-a mânat pe Augustus o viață întreagă de la spate și l-a ajutat să rămână sus, în ciuda disprețului afișat față de diademele regale. Cezarul își sprijină gânditor spatele de pervazul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
său participase la cucerirea Indiilor de Vest. Numai după ce a venit în Japonia a descoperit că o dată cu sângele de politician a moștenit și un har care-l deosebește de preoții obișnuiți. Nici chiar în fața naifului sau a shōgunului nu devenea slugarnic și mai știa, de asemenea, că are dibăcia de a intra pe sub pielea sfetnicilor vicleni din Sfatul Bătrânilor și de a-i îndupleca. Din păcate, din cauza presiunii exercitate de Ordinul Sfântul Petru nu i se dăduse încă ocazia să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
traduse lui Bennie ce spusese proprietarul restaurantului. Bennie Îi mulțumi acestuia Într-un fel foarte ciudat: cu mâinile Împreunate În față, făcu o plecăciune rapidă și țeapănă, ca În filme, când cineva Îl imploră pe rege să nu-l decapiteze. „Slugarnic“ este cuvântul care-mi vine În minte. Proprietarul Încropi o listă cu mâncăruri făcute din ingrediente ieftine, udate cu bere chinezească din abundență. Mâzgăli prețul pe o bucată de hârtie pe care i-o vârî lui Bennie sub nas. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
miros de parfum franțuzesc, desigur procurat de la magazinele cu vânzare În valută occidentală, roti privirea interesându-se de mersul lucrărilor. Tony Pavone Îi făcu semn Șefului de Șantier s’o zbughească, prea târziu Însă, se auziră strigați. Șeful Șantierului făcu slugarnic o plecăciune. „Să trăiți tovarășe secretar de partid, să trăiți...! Aici se lucrează cu spor conform prețioaselor dv. indicații. În maxim două zile vor fi terminate reparațiile exterioare ale clădirii...!!” Omul partidului comunist i’o reteză scurt. „Lasă, nu te
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
spirit“, care îi obligă pe toți membrii catedrelor să completeze un formular în fiecare săptămână referitor la starea lor spirituală și mentală. (Orice recunoaștere a lipsei de satisfacție e urmată de interviuri înnebunitoare, așa că automat toată lumea completează formularele cu mărturisiri slugarnice de fericire personală.) Vechii entuziaști ai lui Pabblem încearcă să se scuze spunând că puterea l-a transformat. Eu cred că puterea doar i-a dat prilejul să-și manifeste tendința de Gauleiter care fusese dintotdeauna acolo. Oricum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Federației Ruse; celelalte state R.S.F.I. și Bulgaria erau de partea U.R.S.S. și nu puteau fi abordate, iar Ungaria ezita; un rol de frână l-a jucat Secretariatul Comisiei (deși director era un cetățean austriac, acesta era în mod evident slugarnic față de ruși pentru că, altfel, nu ar fi fost acceptat în acest post, U.R.S.S. dictând în tot ceea ce se făcea în Comisie), care era îmbâcsită de ruși și de cei școliți la Moscova sau care aveau căsătorii mixte deci, erau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
rușii au recurs la diverse manevre de folosire a funcționarilor Comisiei; în afara metodei pe care o cunoșteam de la întâlnirile din cadrul Tratatului de la Varșovia și a C.A.E.R. aceea de a-i folosi pe cei din țările devotate socialismului (adică slugarnice), reprezentantul Federației Ruse împingea în față Secretariatul Comisiei, astfel încât acesta să dea tonul discuțiilor, fără a putea fi suspectat de parti pris, și să joace rolul de conducător în desfășurarea discuțiilor, să elaboreze proiectul noii Convenții și să dea o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
au condus și alții. Am avut situații când din clasa I-a s-a introdus în mod obligatoriu învățarea limbii ruse, ca a doua limbă maternă, după limba română. Cine a putut să facă acest lucru? Niște oameni cu atitudine slugarnică, în dorința lor de a satisface anumite tendințe care se manifestau, tendințe de rusificare. Aici nu era numai tendința de a se învăța o limbă necesară, ci am stat în fața unei tendințe de a rusifica în mod forțat tineretul nostru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
urmare - sau, vânătoarea, altfel zis, urmărirea sau căutarea - este îndeletnicirea cea mai veche și mai prețuită a omului. Faptul că ai ajuns aici te face, probabil, să simți un imens sentiment de împlinire. Vultur-în-Zbor își privi sora: zdrobită, servilă, ghemuită slugarnic într-un colț, ignorată de stăpânul ei. Poate că e mai bine să călătorești mânat de speranță, zise el. Prepelicarul, cea care îl servea pe Grimus de o veșnicie, o veșnicie în care fusese ignorată. Vultur-în-Zbor a presupus că îndurase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
orice lacrimă sau orice geamăt, că mulțimea, imensa majoritate a acestui popor, trăiește mizer, gândește mizer, merge ca o turmă spre niciunde, ademenită cu vorbe, momită cu mici nimicuri, învățată să fie coruptă, să fure spre a supraviețui, să admire slugarnic pe marii hoți, să se bucure de-un cârnat și o bere luate, la înghesuială, din pomana unui parvenit. Parastasele și pomenile de prin satele noastre sunt mai elocvente decât oricare statistici: hămeseala națională. Este comod, știu, să scrii astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Unde sunt osemintele lui Corneliu Zelea Codreanu, ale Nicadorilor, ale Decemvirilor, ale Nicoletei Nicolescu? Este de neînțeles și dureros că aceste acte de injustiție împotriva legionarilor le fac mulți români. Ei sunt niște renegați și o fac din interese meschine, slugarnici, conștienți sau inconștienți, ceea ce înseamnă vânzare și trădare. Chinul necurmat continuă și azi. Omul e departe de rostul său. Legionarii sunt românofili. De aceea, trădarea de neam pentru legionari este actul cel mai reprobabil și nu putem da altă replică
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
n-ar fi avut de ce să-i fie frică de Vasile. Dar încremenise, țintuit, nu se putea mișca... nici când a auzit pași apropiindu-se. Nu s-a clintit și ce pași solemni avea, dintr-odată, schizofrenicul ăla șiret și slugarnic! Pas pedeapsă, de procuror. Ca un părinte pedepsitor și țeapăn, așa se apropia nebunul. Vasile ajunsese în spatele lui Tolea. Se oprise, lipit de spinarea încovoiată a profesorului Anatol Dominic Vancea Voinov. Nu mai scârțâiau nici ușile. Lumea încetase a respira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Bufonul dădea din mâini și din chelie și zvârlea din copite, să-și facă discursul mai convingător. Doctorul micuț grăsuț își ștergea ochelarii, ținându-se cu greu de pașii nervoși ai hahalerei. Leul în mijloc: prezentul feroce, dominator. În dreapta, câinele slugarnic: rânjetul ipocrit al viitorului, care vrea să fie pe placul tuturor, benevolente, benedictinus. În stânga, lupul: trecutul devorat, devorator. Monstrul tricefal, domnule!, cum l-au propus egiptenii pustiului și ai Nilului. Renașterea, da, renaștererea europeană, europeană, domnule, renașterea noastră europeană a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
răpirii, 1812, - de care ne amintim astăzi cu durere adâncă, dar nu fără speranțe, la o sută de ani după această pierdere națională - prin afirmarea unui fapt, pe care împotriva mărturiilor istorice nici un interes public, nici o patimă antiromânească și nici o slugarnică lingușire față de stăpânii de astăzi nu-l poate răsturna: că viața istorică a așa-numitei Basarabii începe cu Domnia Moldovei și se întărește, se acoperă de bogăție negustorească și de glorie războinică prin această Domnie”. Îndemnul marelui istoric și militant
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
român, așa cum acesta s-a format istoricește”. * La împlinirea a 100 de ani de la răpirea Basarabiei, N. Iorga își exprima durerea față de acea pierdere națională, dar și încrederea că „împotriva mărturiilor istorice, nici un interes politic, nici o patimă antiromânească și nici o slugarnică lingușire față de stăpânii de astăzi” nu poate să înlăture adevărul: viața românească a Basarabiei în cadrul Domniei Moldovei. În scurt timp, această încredere și-a găsit confirmarea în hotărârea din 27 martie/9 aprilie 1918, în Marea Unire, ce va însemna
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
glorie socialistă - artileriștii trebuie să-și clocească singuri muniția. Nimeni nu face nici cel mai mic comentariu despre ceea ce se Întîmplă În televizor, despre discursul analfabet, plin de dezacorduri și de aproximări gramaticale hilare, despre minciunile absurde, despre Întreg spectacolul slugarnic oferit de aparatul de partid care a Înțesat sala cu marionete capabile să aplaude minute În șir atunci cînd li se cere. Bravo lor, bine că nu sîntem noi! Nici cea mai mică glumă, nici cea mai mică intenție de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
la suprafața apei și împinse pe malurile ei unde n- ai cum să-ți mai faci baie sau să te întinzi la soare. Guralivi, dătători din coate și mușcători pe la spate, își joacă rolul nestingheriți, circulând cu nerușinare și prin slugarnica mass-media pe post de sfătuitori, de dătători cu părerea, de protejatori în continuare ai varanilor comuniști. Acești malverseuri ai adevărului sunt cei care au îndemnat pe toate cărările bătătorite sau nu, pe români să voteze în Duminica orbului cu foștii
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
pe soția lui, de șaisprezece ani o tot saluta mereu Încă o dată. Scamatorul Îl privea, Îl admira și aștepta ca, printr-un semn din priviri, să-i Îngăduie să dea fuga și să-l salute, acum Îi strîngea mîna fericit, slugarnic și bineînțeles că domnul nu-i sărută mîna partenerei lui, soției lui. În schimb, lui Susan desigur că avea să i-o sărute. Lui Susan, nu Susana, Juan Lastarria simțea diferența; lui Susan cea frumoasă, mama lui Julius, care sosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
stăpînesc și cunosc strada ca și cum aș fi creat-o eu Însumi. Într-un punct, o mașină mare, cu un șofer În livrea, șerpuiește iute și se oprește lîngă bordură, iar ușierul unui magazin de lux se repede cu o grabă slugarnică și deschide ușa unei frumoase doamne din Înalta societate. Femeia iese repede, cu mișcările iuți ale piciorușelor ei cu glezne subțiri, cu Încălțări elegante, Îi adresează cîteva cuvinte poruncitoare și tăioase șoferului atent și traversează În grabă trotuarul Îndreptîndu-se spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și-au dosit în subconștient lupta de ieri sub gudureala de azi. Iată un alt argument al lustrației: Românica, vorba forumiștilor, are nevoie de politicieni care să nu poarte cu ei povara unor vinovății complicate în numele cărora să ne abandoneze slugarnic, să vândă averea publică sau să încheie acorduri economice dezavantajoase pentru a cumpăra bunăvoințe europene. Avem nevoie de politicieni care să aibe conștiința parteneriatului demn, or aceasta este o problemă de integrare mentală care nu trebuie să se împiedice în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de violentă. Peste o clipă, evident, avea să se stîrnească un adevărat șuvoi de insulte. Dar asta n-avea să-i tulbure pe cei mai mulți dintre tinerii îndrăzneți care, fiecare în felul său, găsise calea de mijloc între postura de curtean slugarnic și de om cu personalitate, calea cerută de tînăra Împărăteasă de la întreaga ei suită. ― Haide, haide, Hedrock, îi spuse mustăciosul Prinț del Curtin. Doar n-ai de gînd să ții numai pentru tine această bucățică splendidă de bîrfă. Presupun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
pereții. Și ridică din umeri pentru a mă lămuri că n-avea ce face, trebuia să suporte praful din hârtii ca pe o fatalitate. Scria o istorie a azilului. ― Ce fel de istorie? am întrebat politicos. Zâmbetul lui deveni atunci slugarnic și viclean. Mi-a explicat că toți cei care veneau acolo se vindecau de amărăciunile vechi și, cu timpul, chiar le uitau. ― Știți, aerul mării, apa, lumina fac să se șteargă trecutul. De aceea trebuie să mă grăbesc totdeauna. Și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fusese o simplă butadă. Avea un tremur nervos în tot corpul și ceva gelatinos în slăbiciunea lui; o frică moale care îi aburea privirea, dîndu-i o nesiguranță de miop. Ceva mai devreme îl zărisem pe coridor, ridicând brațele afectuos și slugarnic spre Aristide. Dacă n-aș fi știut cât îl disprețuia, aș fi putut crede că-l bântuiau cine știe ce porniri rușinoase. În realitate, se agăța de cine putea; instinctul lui de conservare intrase în panică. L-am repezit iritat. ― Dacă nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]