2,620 matches
-
vreo clipă de apendicele imaginar al poveștilor) se va purta doar cu o idee mai blând, dacă e să dăm crezare notei preliminare a cărții. Nu le va da pe mâini nefaste, nu le va carboniza într-un acces de smerenie, ci le va oferi sub jovial imperativ testamentar Editurii Humanitas. (După ce, oricum, în prealabil, ele fuseseră publicate în Plai cu Boi.) Unele din ele reiau, cu un plus de calofilie, întâmplări deja povestite. (Cum e cazul primei narațiuni, La Mamaia-sat
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
trăite. Din cele două vocații ale poeziei clasice, prietenia și moderația, Ungher o reține doar pe prima. Permițîn-du-și să jelească în voie, tulburînd, cernit, măsura și claritatea lumii dintîi, aceea din primele zece poezii: "Mă doare: e după un om./ Smerenia mamei tânjește,/ E'n frunza umilului pom/ Și'n șanțuri adânci ofilește.// E fără vieață mai bine?/ Mi-apari, liniștit, înainte,/ Cu colbul stârnit după tine,/ Ce-ți stă la picioare cuminte.// Cât timp socotim împreună/ De răul și binele
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
2002) regăsim pe larg ecourile senzaționalelor performanțe ale inventatorului român în presa și literatura tehnică de specialitate. În orice împrejurare, însă, Traian Vuia și-a păstrat modestia și simplitatea, apreciind că descoperirea sa „nu este motiv de laudă, ci de smerenie”. Și, mai departe: „Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, ci lucrez pentru gloria geniului uman”. Oare ce alt imbold ne-ar fi putut transmite Traian Vuia în contemporaneitate? Astăzi, când aniversăm centenarul zborului său istoric... Sărbătorirea a o sută
Agenda2006-10-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284834_a_286163]
-
eternul mister, știință, iluzie sau psihoză în masă? Fanii din 40 de cluburi din țară, dintre care două din Timișoara, urmăresc de decenii ciudatele apariții Din antichitate și până-n zilele noastre, oamenii n-au contenit să privească cu spaimă și smerenie la obiecte zburătoare misterioase ce au aprins imaginațiile. Cea mai impresionantă descriere e cea din Vechiul Testament al Bibliei și-i aparține proorocului Ezechiel. El vede „un nor luminos cu patru făpturi cu chip de om și câte patru aripi”. Ozenologii
Agenda2006-10-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284835_a_286164]
-
vor să trăiască adevărata Sărbătoare a Nașterii Domnului nostru Isus Hristos ochi prin care văd slava Domnului și nevoia aproapelui. Doresc să devenim din nou copii ca să putem deveni oameni cu ajutorul lui Dumnezeu. Doresc ca demnitatea celor trei crai, cuățenia îngerilor, smerenia păstorilor să vă lumineze Crăciunul și să vă dea putere în Anul Nou. Fazakas Csaba, Protopop reformat de Timișoara - paroh de Lugoj Dragi credincioși Iată-ne ajunși din nou în preajma Sfintelor Sărbători a Nașterii Mântuitorului nostru. Nu trebuie să neglijăm
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
Sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut ca Înaintemergător al Domnului: cel ce I-a pregătit calea, cel ce L-a binevestit mai înainte de a fi venit. Sfântul Ioan Botezătorul a avut multe virtuți: a fost predicatorul pocăinței și a avut o smerenie autentică. Noi toți dorim să fim smeriți sau cel puțin pozăm că am fi oameni smeriți. Am vrea să ne arătăm smeriți, însă nu reușim ca smerenia să se întruchipeze în mod autentic în noi. De la cei mici până la cei
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
Botezătorul a avut multe virtuți: a fost predicatorul pocăinței și a avut o smerenie autentică. Noi toți dorim să fim smeriți sau cel puțin pozăm că am fi oameni smeriți. Am vrea să ne arătăm smeriți, însă nu reușim ca smerenia să se întruchipeze în mod autentic în noi. De la cei mici până la cei mari, avem orgoliul nostru. Această patimă a filaftiei, adică a iubirii de tine însuți, este foarte greu de învins, este foarte greu de biruit. Or, Sfântul Ioan
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
mari, avem orgoliul nostru. Această patimă a filaftiei, adică a iubirii de tine însuți, este foarte greu de învins, este foarte greu de biruit. Or, Sfântul Ioan Botezătorul, și lucrul acesta-l găsim în Sfânta Scriptură, a fost de o smerenie autentică. În momentul în care Iisus Hristos a ieșit la propovăduire și mulțimile mergeau după El, inclusiv ucenicii Sfântului Ioan Botezătorul, acesta nu s-a tulburat. Cineva l-a atenționat: „Iată, toți se duc după El“. Ioan a spus: „Se
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
cuvine ca El să crească, iar eu să mă micșorez“ (Ioan 3, 30). Se cuvenea, pentru că el a fost doar glasul celui ce striga în pustie: „Gătiți calea Domnului; drepte faceți cărările Lui“ (Ioan 1, 23). Nu numai că avea smerenie autentică, lăuntrică, sufletească, însă ea se răsfrângea și-n modul lui de a se purta, de a fi, de a se manifesta în exterior. „Iar Ioan avea îmbrăcămintea lui din păr de cămilă și cingătoarea de piele împrejurul mijlocului, iar
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
Iar Ioan avea îmbrăcămintea lui din păr de cămilă și cingătoarea de piele împrejurul mijlocului, iar hrana lui era lăcuste și miere sălbatică“ (Matei 3, 4). În simplitate absolută își petrecea viața, strictul necesar pentru a trăi îl folosea și smerenia se exterioriza prin acestea. Nouă ne vine foarte greu atunci când constatăm că ni se diminuează prestigiul sau altcineva ne-o ia înainte. Sf. Ioan Botezătorul n-a fost așa. „Dacă ieșim din noi înșine, pe cine întâlnim? Pe Dumnezeu și
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
Cojocaru au posibilitatea să demonstreze că judecă cinstit, asta doar dacă nu vine între timp doamna Stanciu la Curtea Constituțională, dar ea o să fie incompatibilă, pentru că nu are cum să dea o decizie împotriva a ceea ce a hotărât. Milostenia fără smerenie e zero, smerenia fără milostenie se poate mântui. Vreau să devin mai smerit, v-am pupat. Ce s-a întâmplat e posibil să fie bine pentru viața mea, pentru sufletul meu, pentru viața mea de apoi, dar pentru aici inima
Becali s-a întors în țară supărat pe justiție și presă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39328_a_40653]
-
să demonstreze că judecă cinstit, asta doar dacă nu vine între timp doamna Stanciu la Curtea Constituțională, dar ea o să fie incompatibilă, pentru că nu are cum să dea o decizie împotriva a ceea ce a hotărât. Milostenia fără smerenie e zero, smerenia fără milostenie se poate mântui. Vreau să devin mai smerit, v-am pupat. Ce s-a întâmplat e posibil să fie bine pentru viața mea, pentru sufletul meu, pentru viața mea de apoi, dar pentru aici inima mea e frântă
Becali s-a întors în țară supărat pe justiție și presă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39328_a_40653]
-
Cincizecime și vederea lui Iisus ori cele despre Petru sînt, în fond, eseuri antologice, de predat nu doar în școli de teologie), e ucenic în relația de dincolo de lume și dincoace de relația monahala cu N.Steinhardt, în care descoperă smerenia și reciprocitatea. Există, ne învață Ioan Pîntea, un înger al lecturii, care ne ocrotește, ne arată calea mîntuirii, poate reașeza viața tulburata în rosturile ei adînci. „Dacă citești cărți bune și folositoare, lumea e nebun de frumoasă. Fascinația pe care
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
e mărturisita în jurnal. Astfel, Ioan Pîntea, în 2006, între experiențele lirice din Grădina lui Ion și Casa Teslarului, adică, scria Canonul Sfîntului Pahomie de Gledin, mărturisind „o experiență poetica și duhovniceasca fără egal”; episodul, datorat „îngerului păzitor”, îl învăța smerenia pe poetul laureat al istoriilor literare de azi - un „optzecist întîrziat”, cum își spune - și îi dezvăluie limită, momentul cînd „se nimicește” că Autor, dispare în text, se pierde: „Odată va trebui să aștern pe hîrtie întreaga experiență legată de
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
absolut, nici un cenzor al moralei comune din perspectiva celei creștine, ci un gânditor care rămâne, și după ce îmbracă rasa monahală, fidel unor idei și concepte de sorginte liberală, conciliind (în asta constă, cred, geniul său) relativismul filosofic cu bunătatea și smerenia ortodoxă. A-l reduce, așadar, la înfățișarea spirituală, oricât de substanțială, a monahului tipic înseamnă a-l sărăci tocmai de ceea ce constituie bogăția operei sale. Și anume, capacitatea de a uni domenii și aspecte aparent greu de conciliat, dar și
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
români (Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir și Alexandru I. Cuza); Catedrala romano-catolică de la Alba - Iulia, din secolul al XIIlea, unde se află mormântul lui Iancu de Hunedoara ș.a.. Bisericile din lemn păstrează un loc distinct între celelalte așezări ecleziastice sintetizând atât smerenia cât și bunul gust, reflectate în prelucrarea lemnului. Construite în totalitate din lemn (căpriori, pereți, acoperiș, cruci, mobilier), ele sunt remarcabile mai ales pentru tehnica îmbinărilor și a motivelor ornamentale realizate prin dăltuire și crestare. Înalte, cu turle suple și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Izei, Ieud Deal, Șurdești, Plopiș și Rogoz. Mânăstirile sunt lăcașe de cult situate în locuri retrase și pitorești, unde se stabilesc cei care simt o chemare spre credință și care înțeleg să se dedice complet unei vieți de rugăciune și smerenie, departe de patimile și provocările vieții laice. Comunitățile care se formează în jurul bisericilor desfășoară activități diverse, independente de restul populației, care presupun valorificarea produselor locale, pregătirea unor mâncăruri specifice, producerea de articole bisericești și artizanale. Complexele monahale au în componență
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
se află în Ceruri? Voi în ce credeți? Aveți zei? Evelin: La noi, fiecare este zeu pentru el și pentru ceilalți. Aurora: O planetă locuită de zei nemuritori?! Evelin: Dar avem totuși o forță Universală căreia îi aducem permanent toată smerenia noastră. Deci, credem în forța care menține în echilibru tot Universul, indiferent de timp și spațiu. Profesorul: și cum se numește această Forță Divină? Evelin: Gravitația, ea este Forța Divină la care ne închinăm. în Univers fiecare planetă depinde de
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
la care trebuie să ne raportăm existența, în vederea unei corecte evaluări a propriei ființe. Alte criterii sau repere sunt idoli, creații ale adâncului întunecat al unei minți și conștiințe decăzute. Treapta cea mai de sus a dependenței față de Dumnezeu este smerenia. Decrepită fiind societatea actuală românească în marea ei majoritate, nu poate altfel decât să perceapă smerenia ca pe o neputință, ca pe o slăbiciune, ca dealtfel tot ceea ce vine de la Dumnezeu. Opusul smereniei este mândria, considerată de toți Sfinții Părinți
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
sau repere sunt idoli, creații ale adâncului întunecat al unei minți și conștiințe decăzute. Treapta cea mai de sus a dependenței față de Dumnezeu este smerenia. Decrepită fiind societatea actuală românească în marea ei majoritate, nu poate altfel decât să perceapă smerenia ca pe o neputință, ca pe o slăbiciune, ca dealtfel tot ceea ce vine de la Dumnezeu. Opusul smereniei este mândria, considerată de toți Sfinții Părinți ca rădăcină a tuturor păcatelor. Iată, în acest context, un model de spovedanie lăuntrică, ce duce
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
de sus a dependenței față de Dumnezeu este smerenia. Decrepită fiind societatea actuală românească în marea ei majoritate, nu poate altfel decât să perceapă smerenia ca pe o neputință, ca pe o slăbiciune, ca dealtfel tot ceea ce vine de la Dumnezeu. Opusul smereniei este mândria, considerată de toți Sfinții Părinți ca rădăcină a tuturor păcatelor. Iată, în acest context, un model de spovedanie lăuntrică, ce duce la smerenie, propus de nimeni altul decât Părintele Arsenie Boca. Cine ar avea suficientă conștiință de sine
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pe o neputință, ca pe o slăbiciune, ca dealtfel tot ceea ce vine de la Dumnezeu. Opusul smereniei este mândria, considerată de toți Sfinții Părinți ca rădăcină a tuturor păcatelor. Iată, în acest context, un model de spovedanie lăuntrică, ce duce la smerenie, propus de nimeni altul decât Părintele Arsenie Boca. Cine ar avea suficientă conștiință de sine astfel încât să mărturisescă acestea Părintelui Duhovnic, la Sfânta Spovedanie?: “Văzând în mine ceva bun, doresc să-l scot la iveală sau să mă proslăvesc în fața
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
conștiință de sine astfel încât să mărturisescă acestea Părintelui Duhovnic, la Sfânta Spovedanie?: “Văzând în mine ceva bun, doresc să-l scot la iveală sau să mă proslăvesc în fața altora, sau să mă îndulcesc înăuntrul meu. Deși în afară arăt oarecare smerenie, totuși o atribui propriilor mele puteri și mă socot în fața altora cel mai desăvârșit sau, cel puțin, nu mai rău decât ei. Dacă observ la mine un neajuns, caut să-l acopăr cu aparențe, necesitate sau nevinovăție, mă supăr pe
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
lumânări sau de pomelnice, nu te va obliga nimeni să faci asta și nici nu te va da nimeni afară din Sfânta Biserică sau Sfânta Mănăstire dacă nu cumperi lumânări sau nu dai pomelnice. În Sfânta Biserică se intră cu smerenie, cu căință pentru păcatele făcute, cu dragoste față de Dumnezeu și cu minim de respect față de semeni. Discipolii diavolului au mai primit o misiune de la stăpânul la care se închină, și anume hula adusă lui Dumnezeu prin necinstirea lucrurilor sfinte. Fiind
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
care-și poate celebra creația drept un reflex al divinității, drept lumen, ori, dimpotrivă se simte stînjenit de imperfecțiunea esteticului, de caracterul său de hybris neînstare a asigura contactul cu transcendența, opac la țelul expierii. Autorul Denecuprinsului dă dovadă de smerenie, aspirînd la anonimat și la o rugăciune metaverbală: Aș vrea ca numele meu să nu însemne mai mult decît urmele unei păsări necunoscute, întipărite în pulbere / ceea ce implor clipă de clipă e să mă pierd în Dumnezeu neluat în seamă
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]