332 matches
-
Da, da! Nu, Rogojin se vorbește singur de rău; are o inimă mare care poate să pătimească, dar și să compătimească. Când va afla tot adevărul și când se va convinge ce ființă vrednică de milă este această femeie vătămată, smintită, oare nu-i va ierta trecutul și chinurile lui toate? Oare nu-i va deveni slugă, frate, prieten, pronie? Compătimirea va da un sens vieții lui Rogojin, îl va învăța ce să facă. Compătimirea este cea mai importantă și, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
l-am convins. Poți fi liniștit încă vreo trei luni. Iar cu Biskup și cu celelalte canalii rezolvăm noi, ca între amici! Asta-i, înseamnă că totu-i în ordine. Bucură-te! Pe mâine! Caleașca porni și dispăru repede. — E smintită! strigă, în sfârșit, Evgheni Pavlovici, făcându-se roșu la față de furie și uitându-se zăpăcit împrejur. Habar n-am ce-a vrut să spună! Care polițe? Cine-i? Lizaveta Prokofievna continuă să-l privească încă vreo două secunde; în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ea are un scop teribil; care să fie, deci, scopul? Îngrozitor! „Și cum s-o opresc? Nu există nici o posibilitate s-o oprești, atunci când e sigură de scopul ei!“ Acest lucru prințul îl știa deja din propria lui experiență. „E smintită. Smintită!“ Dar prea, prea multe se adunaseră în dimineața aceea; existau și alte încurcături nerezolvate, și toate deodată, toate pretindeau să fie rezolvate imediat, așa că prințul se simțea trist. Îl distră puțin Vera Lebedeva, care veni la el cu Liubocika
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
are un scop teribil; care să fie, deci, scopul? Îngrozitor! „Și cum s-o opresc? Nu există nici o posibilitate s-o oprești, atunci când e sigură de scopul ei!“ Acest lucru prințul îl știa deja din propria lui experiență. „E smintită. Smintită!“ Dar prea, prea multe se adunaseră în dimineața aceea; existau și alte încurcături nerezolvate, și toate deodată, toate pretindeau să fie rezolvate imediat, așa că prințul se simțea trist. Îl distră puțin Vera Lebedeva, care veni la el cu Liubocika și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ca tu să-i fi stârnit interesul? Doar cu gura ei te-a gratulat de „slut“ și „idiot“. — Asta ați fi putut să nu mi-o spuneți, observă prințul cu reproș, aproape în șoaptă. — Nu te supăra. Fata-i nesupusă, smintită, răzgâiată - dacă te îndrăgește, te ocărăște în gura mare, își bate joc de tine pe față; și eu tot așa am fost. Numai, rogu-te, nu jubila, scumpule, nu-i a ta; nu vreau să cred așa ceva și niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
laude pe Gavrila Ivolghin și a izbucnit în plâns? De ce blestematul de «cavaler sărman» e pomenit în scrisoarea anonimă, în timp ce scrisoarea prințului nici măcar surorilor nu le-a arătat-o? Și de ce... la ce bun, la ce bun, ca o pisică smintită, am dat fuga la el și l-am adus aici? Doamne, mi-am pierdut mințile, mare boroboață am făcut! Să vorbești cu un tânăr despre secretele fiicei tale, ba încă despre niște secrete care mai că nu-l privesc personal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
e rândul tău, he-he! E o aiureală! Ceea ce-mi spui nu se va întâmpla niciodată, niciodată! Mâine trec pe la voi... — Cum să fie nebună, observă Rogojin, când pentru toți ceilalți e întreagă la minte și numai pentru tine e smintită? Atunci cum de scrie scrisorile alea? Dacă ar fi nebună, dumnealor și-ar fi dat seama de scrisori. — Care scrisori? întrebă prințul speriat. — Celeilalte îi scrie, și ea le citește. Ori n-ai știut? Bine, o să afli, precis o să ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
două minute de tăcere posomorâtă din partea amândurora. Aglaia se ridică de pe bancă. Dacă spui, începu ea cu voce nesigură, dacă și dumneata crezi că această... femeie a dumitale... e nebună, să știi că pe mine nu mă interesează fanteziile ei smintite... Te rog, Lev Nikolaevici, ia dumneata aceste trei scrisori și aruncă-i-le din partea mea! Și dacă, strigă deodată Aglaia, dacă mai are curajul să-mi mai trimită vreodată vreun rând, spune-i că o să mă plâng tatei și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Aglaia: o privea fără să-și vină a crede ochilor și în primul moment se pierduse chiar de tot cu firea. Indiferent dacă era o femeie care citise multe poeme, cum presupunea Evgheni Pavlovici, sau dacă era pur și simplu smintită, după convingerea prințului, dar această femeie, uneori cu apucături atât de cinice și impertinente, era în orice caz mult mai pudică în realitate, mult mai gingașă și mai încrezătoare decât și-ar fi putut închipui cineva. Ce-i drept, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
parcă în așteptare și îl priveau pe prinț ca două smintite. Dar el, poate, nici nu înțelegea, chiar s-ar putea spune cu siguranță că nu înțelegea întreaga forță a acestei provocări. Nu vedea în fața ochilor decât chipul acela disperat, smintit, din pricina căruia, cum lăsase să-i scape odată față de Aglaia, inima lui rămăsese „străpunsă pe vecie“. Nu mai putu suporta și de aceea i se adresă Aglaiei, cu rugă și dojană în voce, arătând spre Nastasia Filippovna: — E cu putință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
s-a întâmplat? Desigur, desigur, totul a fost atât de surprinzător pentru dumneata... Sunt de acord că era normal să vă pierdeți cu firea și că... nu puteați, nu vă stătea în putere s-o fi oprit pe fata asta smintită! Dar trebuia să înțelegeți cât de serios și puternic era... sentimentul pe care-l avea fata pentru dumneavoastră. N-a vrut să vă împartă cu cealaltă, iar dumneavoastră... ați putut s-o părăsiți și să distrugeți o asemenea comoară! — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nefericitul țicnit. Se zvonea că vizita lui Evgheni Pavlovici se datora în parte generalului Ivan Feodorovici și consoartei sale, Lizaveta Prokofievna. Însă dacă amândoi, din nemărginita bunătate a inimii lor, puteau să dorească a-l salva de la pierzanie pe bietul smintit, trebuiau, desigur, să se limiteze la această palidă tentativă: nici situația lor, nici poate dispoziția sufletească (lucru firesc) nu puteau corespunde unor eforturi mai serioase. Am amintit faptul că până și cei din anturajul prințului se revoltaseră întrucâtva împotriva lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
A stat după aia o zi întreagă să chibzuie cum poate fo losi acest petic de papirus ca s-o controleze și s-o manipuleze. Cine știe ce mașinațiuni monstruoase a născocit mintea lui strâmbă! Scrâșnește din dinți cu furie. Un imbecil smintit, cu sufletul îngust. Surâde apoi a batjocură. Nu era nevoie să se ostenească atâta. Putea s-o întrebe direct numele invitaților. — Să cred că cinstirea aceasta mi-e adresată mie, sau literaturii? o întreabă Piso ironic pe Agrippina. N-o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
într-o căldare. Încă un glas pițigăiat trâmbițează. Urmează un potop cumplit de ur lete pe care nu le înțelege pe de-a-ntregul. Stă și ascultă, tulburată. Doar nu s-or fi luat la ceartă trei nebune în casa ei! — Smintito! distinge la un moment dat. Parcă e vocea Domitiei Lepida, fiica celeilalte Antonii. — Dezmățato! Sângele îi îngheață în vine. Asta e Agrippina! Iuțește pasul. Aleargă. Să ajungă cât mai repede. Cotește la dreapta, la stânga, și se oprește ca trăsnită în fața
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
două regimente de infanterie au fost aproape complet nimicite, și chiar huzarii lui au suferit mult, mai ales în cursul contraatacului, când a primit și el schija care era cât pe-aici să-l lase șchiop, fiindcă un doctor cam smintit a umblat în ruptul capului să-i taie piciorul. Locotenentul de huzari clocotea de revoltă că bătălia, în care au pierdut peste două mii de oameni și în care era să-și dea ortul popii, nici măcar n-a fost pomenită în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mîngîindu-și barbișonul retezat: ― Ș-apoi, dragul meu, te-aș jigni dacă aș lua în serios metamorfoza ta religioasă, fiindcă, pentru mine, adevărații credincioși sunt sau proști, sau șarlatani! Prost și șarlatan nu ești, prin urmare ar trebui să te cred smintit ca pe Cervenko... Și încă Cervenko, prin paroxismul iubirii pentru iubire, e mai aproape de mine decât oricare alții. El iubește așa de mult omenirea, încît, în realitate, urăște pe toți oamenii, convins că numai el e om adevărat... L-am
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
rușine. Apostol se uită mai îndelung spre dânsul, vrând să-i întîlnească negreșit privirea, să-l întrebe cum se face că a primit să judece pe un camarad și să-i arate că, iată, el nu-i nici șarlatan, nici smintit, fiindcă mai bucuros a fugit decât să mai osândească... Când își auzi numele, rostit cu glas tare, tresări, mirat: de ce strigă tocmai numele lui? Răspunse "prezent" și nu se dumeri nici când colonelul îi puse întrebări neobișnuite, ca unui străin
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
perfect pusă la punct, cu până la 12 benzi pe sens ! Milioanele de mașini poluează dar... există ! Tot felul de artificii arhitectonice înfrumusețează un oraș plictisitor în sine prin geometria veche, străzi înguste, multe mii de semafoare și gălăgie infernală. ,,Desenele” smintiților, grafitti, urâțesc substanțial clădirile. Cel mai urât centru din lume: Omonia,piata centrala, are un platou de vreo 5000 de m.p. cu W.C. în mijloc, cercurile olimpice (aproape neobservabile), tot felul de drogați și amatoare de servicii sexuale. În apropiere
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
ajuns curând și la asta!), silabisit cu grijă, numai în gând, interzicându-mi-se pe-atunci până și efortul vocal. Obiceiul mi s-a păstrat. Matur, dar și spre bătrânețe, simțindu-mă vinovat acum, după atâtea greșeli impardonabile și amoruri smintite, mă încuiam în casă cu cheia și, îngenunchind pe podele, recitam cu glas tare, îmbătat de miresmele răspândite de bețișoarele parfumate, aprinse anume... psalmodiam pagini întregi din Sanda Marin. Singura femeie pe care am iubit-o cu adevărat, m-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
strecoară chiar în fața microfonului. Am o vastă clinică de psihiatrie, devin psihiatru, deliruri de conferențiar și literat, manii de persecuție radiofonică, de invidii, de pizmă și ură, fobii radiofonice, paralizii ale bunului simț, epilepsii de vanitate, demențe, perversiuni, sufletele viu smintite, strâmbe, atrase ca un far sonor de astă dată. În 1943 i-a apărut Demiurgul la editura Casa școalelor iar la editura Fundațiilor volumul Duhul pământului - teatru românesc, cuprinzând piesele Umbra și Fata ursului. În această atmosferă de lucru, în
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
pe doctorii ăștia că taie capul unui pacient, convinși fiind că n-au nici o șansă să-l vindece. Nu fac decât să-i zgândăre buba din cap și după fiecare intervenție, pacientul se simte mai rău și e tot mai smintit. Crede-mă că îmi e și mie greu să mai trăiesc doar cu asemenea perspective. Colac peste pupăză, mi se duc și toate economiile. Nu știu dacă mai rezist să mă întrețin la facultate încă trei ani și jumătate, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Îndrepte purtările oamenilor și să le dea șansa să se căiască. Însă când Noe a deschis gura să predice adevărul, nimeni nu l-a ascultat, iar cuvintele lui au fost Întrerupte de Înjurături. L-au făcut În toate felurile: nebun, smintit, ciudat... Asya i-a aruncat mătușă-sii o privire amuzată, știind cum putea s-o enerveze. — Însă mai mult ca orice pe Noe l-a durut trădarea soției sale, nu-i așa, mătușă? N-a trecut soția sa În rândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fost supusă de către comandantul grănicerilor români, violul din vama sârbească, episodul din tabăra de țigani din Italia, iar apoi salvarea canadiană. Personajele lui Gabriel Chifu sunt mereu pe drumuri, într-o continuă călătorie, într-un exil neîntrerupt: „Toată călătoria asta smintită, fără capăt, călătoria ca o fugă a Annei de ceva amenințător și neprecizat sau mai degrabă o fugă a sa de sine însăși, toată călătoria asta era, practic, tocmai urmarea crizei prin care trecea Anne și era, totodată, forma la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
briliantul, dar nu a dat Înapoi. Hoții l-au urmat În tren: se travestiseră, unul În călugăr, unul În militar, unul În provincial, iar altul Își sulemenise chipul din gros. Printre pasageri se afla un compatriot de-al nostru, cam smintit, un comediant. Cum Își petrecuse Întreaga viață printre travestiți, n-a văzut nimic ciudat la ei. Dar farsa sărea În ochii tuturor. Grupul era prea pestriț. Un preot ce-și luase numele din revistele lui Nick Carter, un băiat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
estrada de scrimă și trambulina de lemn. Trec de la instantaneu la cinematograf: abordez fără șovăială biografia acestui as al popularizării compostului. Oxidatul secol al XIX-lea se răsucea și gemea În scaunul cu rotile (anii paravanului japonist și ai velocipedului smintit), când orașul Rosario și-a deschis galant fălcile În fața unui imigrant italic; ba mint, a unui băiețaș italian. Eu Întreb: cine era acela? Eu răspund: don Commendatore Sangiácomo. Analfabetismul, maffia, intemperiile, Încrederea oarbă În viitorul Patriei i-au servit drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]